În timpul de tristă amintire a anilor de așa-zisa «pandemie», în care dictatura sanitară a atins culmi nebanuite, s-a vorbit că multe decese atribuite virusului au fost provocate, de fapt, de tratamente. Nu e vorba de acele decese cauzate de închiderea spitalelor pentru pacienții care nu aveau virusul, și care au nevoie de propriile anchete juridice, ci de chiar decesele provocate de imprudența cadrelor medicale.
Despre acestea s-a vorbit mai mult pe șoptite pentru că cenzura impusă de Guvern și de organizațiile transnaționale prin intermediul rețelelor sociale a făcut imposibilă discutarea lor liberă. Mai mult, când unele publicații au sugerat că în anumite cazuri ar fi vorba de culpă medicală și nu de COVID, a intervenit Justiția, care a decretat ștergerea articolelor.
Iată, însă, că avem un prim caz documentat în care o persoană declarată decedată de COVID s-a dovedit a nu fi avut nici unul din semnele acestei infecții și nici virusul. Este vorba despre celebrul caz de la Grădiște. După trei ani de la deces, procurorul de caz a dispus deshumarea corpului pacientei, iar rezultatele autopsiei au generat o serie de întrebări cu privire la circumstanțele reale ale morții acesteia.
Raportul expertizei medico-legale, întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara, a scos la lumină fapte surprinzătoare. Conform documentului, examinarea plămânilor nu a relevat prezența unor zone hemoragice, un aspect observat în cazul deceselor post-COVID. De asemenea, nu au fost identificate trombi în arterele pulmonare, o caracteristică comună în cazurile de deces asociate cu virusul SARS-CoV-2. Testul RT-PCR pentru SARS-CoV-2 a fost negativ, infirmând astfel diagnosticul inițial de COVID. Investigațiile microscopice efectuate nu au evidențiat prezența unui țesut hepatic congestionat, cu poluare lobulară centrală, a unei scleroze glomerulare, a unei mezangite globale, a leziunilor hepatice și cardiace provocate de COVID-19.
Un prim raport toxicologic a dovedit prezența unei cantități semnificative de fentanyl în stomac și în alte țesuturi prelevate, ceea ce ar putea indica o utilizare inadecvată a acestei substanțe la sedare. Testul va trebui, însă, repetat în străinătate, pentru că laboratoarele românești ori n-au putut ori nu au vrut să ducă treaba până la capăt.
Cert este că, în acest moment, este aproape sigur că femeia nu a murit de COVID, așa cum a fost declarată ci, mai degrabă, de la o supradoză de fentanyl, un analgezic opioid sintetic, folosit în principal pentru a trata durerea severă.
În mod normal, ar trebui să existe o anchetă majoră în problema morților suspecte. Va exista, nu va exista? Nu știm. Există o tentație de a baga gunoiul sub pres și de a spune că “asa s-a știut atunci” deși au existat o sumedenie de voci care au încercat să trezească autoritățile la realitate. Însă autoritățile au preferat să pună pumnul în gură decât să ia seamă de aceste avertismente. Pentru asta și pentru multe altele, acele autorități ar trebui să plătească.
