Comuna Sascut face parte din judetul Bacau si este situata la extremitatea sud-estica a judetului, invecinandu-se cu judetul Vrancea, pe Valea Siretului la 16 km amonte de confluenta cu raul Trotuas. Comuna prin localitatea de centru este strabatuta de DN 2-E 85 Bucuresti-Bacau-Suceava, calea ferata dublu electrificata Bucuresti-Adjud-Bacau-Pascani-Suceava si drumul judetean DJ 119A Sascut-Urecheasti. Ea este amplasata la 43 km de municipiul Bacau si 13 km de municipiul Adjud. Are peste 13.000 de locuitori, 12 sate si se intinde pe circa 150 de kilometri patrati.

Ar fi trebuit sa fie declarat oras. Inainte de 1989 s-a intocmit documentatia si in scurt timp ar fi aparut decretul de infiintare a unui nou oras pe harta judetului. Se vorbea atunci si de Podu Turcului, Racaciuni sau Parincea. In acele conditii, destinul localitatii ar fi fost altul. Se luase in considerare suprafata, numarul locuitorilor, puterea economica, accesul la calea ferata si la o sosea nationala. Comuna Sascut avea, in 1989, peste 3.700 de salariati, in afara de navetisti. Cea mai puternica unitate era IAS Sascut, apoi Fabrica de zahar (construita in 1860 – prima fabrica de acest gen din tara), Fabrica de branzeturi, Intreprinderea de prelucrare a carnii, Vinalcoolul, alte unitati agricole, un puternic bazin viticol si mii de hectare teren arabil. Cateva blocuri, un liceu agricol, mai multe scoli generale intregeau zestrea potentialului oras. Acesta era Sascutul inainte de Revolutie.

Centrul Sascutului

Acum, Sascut-Targ isi arata fata hada la E 85. Sosea europeana, tranzitata zilnic de mii de turisti romani si straini. O fabrica aflata in paragina pe sute de metri patrati, panouri si indicatoare ascunse printre copaci, blocuri jerpelite, alei pline de noroi si apa, ambalaje aruncate in fata fiecarei crasme care duce dorul musteriilor. Cladiri abandonate, distruse si santuri colmatate. Buruieni cat gardul si pietari care isi vand marfurile direct pe trotuar. In spatele blocurilor, lucratorii de la SGCL (serviciu care apartine de Primarie) incarca cu greu o remorca de gunoi. De la ora 9.00 la 14.00. Taranii de la bloc isi taie lemnele direct pe trotuar, iar patru taxiuri lenevesc la umbra unui pom. Doar in Primarie viceprimarul si secretarul muncesc de zor la documentatia care trebuie prezentata a doua zi la Bucuresti pentru aprobarea unui imprumut cu garantie guvernamentala. Se baga apa in toate satele. Lucrarea a inceput si trebuie terminata pana in noiembrie. De fapt, e singura lucrare care a inceput si se va termina in acest an in Sascut, din care primarul Rauta isi face un titlu de glorie. Cum titlu de glorie isi face si din activitatea firmei sale EURORIN. Spun functionari din Primarie si cetateni din sat ca cea mai mare parte a timpului, primarul o dedica afacerilor proprii. EURORIN are ca obiect de activitate cresterea animalelor si cultivarea pamantului. aAm nevoie la firma mea de 50 de oameni, insa ii gasesc greu”, zice patronul Rauta.
Luat cu productiile mari, patronul Ion Rauta a uitat sa-si mai achite obligatiile la Bugetul de stat de peste 400 de milioane de lei vechi. 200 de milioane lei la bugetul de stat, 170 de milioane la bugetul asigurarilor sociale, 75 milioane la cel de sanatate si aproape 30 de milioane la somaj. Sunt date publicate de Ministerul Finantelor si tot din aceeasi sursa am retinut ca asupra firmei s-a instituit procedura de executare silita.

Doar promisiuni
si proiecte

La prima ora a diminetii de joi, 26 august 2005, biroul primarului din Sascut era plin de oameni. Ion Rauta dadea impresia ca rezolva orice cerere, semneaza, in acelasi timp, zeci de acte, cheama la ordin salariatii si le traseaza diferite sarcini, ii cunoaste pe toti cei care ii trec pragul, ii indruma si le da sfaturi. Tineri sau batrani, mai ales batranii, se lasa greu convinsi si revin in biroul deschis permanent. Un spectacol continuu. aLa Sascut, zice Ion Rauta, toate se rezolva rapid si eficient. Oamenii vin de la zeci de kilometri si nu poti sa-i tin la usa. Au treaba la camp, au probleme in familii.” In stilu-i caracteristic, la intrebarea noastra de inceput, ce se mai intampla in Sascut, zice pe nerasuflate: aAlimentarea cu apa, printr-un proiect finantat de SAPARD, a cinci sate, in valoare de un milion de euro. Oamenii vor avea apa in case sau la poarta. Este un semn de civilizatie”. Urmeaza o serie de proiecte ametitoare, care, daca ar fi sa fie aprobate ar necesita miliarde de lei si zeci de ani pentru finalizarea lor. Un azil cu 20 de locuri pentru batranii neajutorati ai comunei, un camin pentru copiii defavorizati, reabilitarea rapelor paraurilor Sascut-Sat si Pancesti care pun in pericol viata unor sateni in caz de inundatii, asfaltarea a opt km de drumuri comunale (de la Beresti la Fantanele, pana la Pancesti, Balcuta si Valea Nacului), balastarea a altor 25 de km, construirea a zeci de apartamente sociale. Finalizarea lucrarilor la Casa de Casatorii, gradinite si scoli reparate si igenizate, reabilitarea spatiului unui notariat public. Toate cu bani din programe Phare si din bugetul local al Primariei.

Cine am fost
si ce am ajuns

Incet, incet aflam insa ca ain Sascut acum rata somajului depaseste 50 la suta, iar numarul persoanelor angajate cu carte de munca nu ajunge la 300, din care aproape 100 sunt in institutiile de stat”, spune primarul din Sascut. aAu fost ani teribili. Au disparut fabricile de branzeturi si de prelucare a carnii, IAS-ul a ramas de izbeliste, CAP-ul s-a desfiintat, iar lovitura de gratie a fost inchiderea si falimentarea Fabricii de Zahar”. Aceasta din urma nu a fost salvata nici de interventia lui Ion Iliescu, care a trecut prin Sascut intr-o campanie electorala. Ion Rauta zice ca s-a straduit sa asfalteze cea mai mare parte a strazilor din comuna si are de gand sa continue, insa nu mai are bani. A investit si in doua dispensare moderne, insa taranii se plang ca nu beneficiaza de medicamente gratuite sI compensate. A pierdut finantarea pentru sase blocuri ANL, care urmau sa asigure o locuinta pentru circa 100 de oameni, dintr-o dispozitie a ministrului Lucrarilor Publice. Face caz acum ca este primar ales din partea PSD, partid aflat in Opozitie, si nu mai primeste fonduri cum primea odata. Sascutenii zic ca acum se vede puterea si maiestria unui primar, iar lamentarile nu tin de cald celor care l-au votat de patru ori. Si asta pentru ca Primaria are o datorie la energie electrica de peste 1,1 miliarde de lei. Toata aparatura si bunurile Primariei sunt sub sechestru, instituit de Rafinaria Darmanesti pentru neplata unei cantitati importante de CLU (combustibil lichid usor), necesare incalzirii scolii din satul Pancesti. O parte din consilierii comunali spun ca anual se strang peste 20 de miliarde de lei la bugetul comunei si ei nu prea stiu cum au fost cheltuiti.

Gradinita si Biblioteca din centru se darama

Gradinita din centrul comunei nu a mai vazut un var de multi ani. Ploua in pod. Copiii nu beneficiaza de un grup sanitar si nici de apa curenta. Locasul nu are autorizatie sanitara de functionare si nici nu sunt sperante sa o primeasca in urmatorii 10 ani. Curtea gradinitei nu este imprejmuita, au disparut portile de la intrare, lumea circula ca pe strada, gropi si noroi. Nu exista mobilier pentru joaca, ci doar pericole la tot pasul. aAvem in plan sa construim alta gradinita, ne spune viceprimarul. Nu avem bani, poate ne raman de la SAPARD”. In schimb, primarul a construit o gradinita cu program prelungit in sediul propriei firme, unde director este sora dumnealui. Acolo sunt conditii mult mai bune de instructie, hrana si odihna. Pentru copiii cui? Langa Gradinita din centru se darama Biblioteca Comunala. Veche de peste 80 de ani, cu tavanul cazut. O incapere periculoasa. Poate si de aceea cele doua bibliotecare inchid sala pe la pranz.

Bani cu taraita pentru igenizarea scolilor

Grupul Scolar cu profil Agricol din Sascut a cerut Primariei aproape 200 de milioane de lei pentru reparatii si igienizari. A primit doar 20 de milioane. Pentru finalizarea curateniei in internat s-a apelat la apusculita” copiilor. La scoala Generala fatada arata ca dupa razboi. In interior a facut directorul ce a putut cu foarte putini bani, iar ca o copletare au venit parintii cu munca, materiale si bani. Si la Contesti, pentru ca Primaria a dat doar aceva vopsea si detergenti” pentru igienizarea scolii, tot copiii au fost rugati sa stanga banii necesari finalizarii lucrarii. Cate 1,5 milioane de lei pe clasa, ne-a spus Maricica Pletan, femeia care se ocupa de curatenie. Alaturi, in aceeasi curte, este cladirea scolii vechi, loc devenit acum de joaca pentru copii, printre geamuri sparte, pereti daramati si mizerie. In Sascut-Sat, scoala functioneaza intr-o cladire veche, coscovita si macinata de mucegai, construita prin anii „70, in care nu s-a facut o reparatie capitala niciodata. Apa curenta nu este, ci doar o ciusmea in curte.

La prasit cu elevii pentru a stange bani la fondul clasei

La satul Beresti, scoala cu clasele I-VIII a putut fi igienizata tot cu ajutorul contributiei elevilor. Ba mai mult, Valerica Hodoba, profesoara de biologie, ne-a marturisit ca a luat initiativa de a iesi la prasit porumbul de pe lotul scolii cu elevii pentru a face rost de bani. aApoi am vandut grauntele si din banii stansi am cumparat perdele in clase si pe holuri, explica profesoara. Acum pamantul sta in paragina, l-a umplut buruienile, ca nu a mai vrut nimeni sa cultivam ceva pe el”. Cea mai dramatica situatie este la Pancesti, unde centrala functioneaza cu CLU. Circa 40-45 de tone pe an, adica in jur de 70 de milioane de lei cheltuiala lunara. Primarul Rauta nu a achitat nici consumul din anii trecuti si furnizorul a pus sechestru pe dotarile Primariei. Ce se va intampla in aceasta iarna? Dl Rauta zice ca este treaba lui si se va descurca. Sa speram ca nu ca anul trecut.

Vaile si rapele sunt inghitite de gunoaie

Pentru ca nu a fost amenajat un loc special in care sa fie depozitat gunoiul menajer, oamenii satului au transformat in adevarate gropi de gunoi fiecare rapa sau vale care le-a fost la indemana. Nici marginile drumurilor sau ale ulitilor umbrite de salcii pletoase sau buruieni nu au fost uitate. Privelistea dezolanta nu deranjeaza pe nimeni. Sticle goale, bidoane, hartii, papuci, resturi menajere, crengi, uscaturi, frunze, cadite de plastic, coceni uscati, fan mucegait, toate sunt aruncate pe mal sau in vale. In Sascut-Sat, rapa paraului e sufocata de gunoaie, drumul dintre Balcuta sI Valea Nacului, la fel, in Pancesti, Beresti, Contesti, Schineni, peste tot numai gunoaie. Chiar Lucica Botezatu, localnica, recunoaste ca aarunca gunoiul la parau, pe marginea malului, iar cand se strange mai mult iI da lumea foc, ca miroase”. S-a vrut infiintarea la marginea comunei a unei gropi ecologice, care sa rupa gura targului, dar s-a pierdut si acest proiect, se scuza primarul Rauta.

Tineretul a fost
furat de mirajul strainatatii

De cum intri in satul Valea Nacului, imaginea trista a caselor, a oamenilor, a tot ce te inconjoara iti da senzatia ca te afli intr-un loc uitat de lume. Casele inghesuite una intr-alta, cu pereti coscoviti, portile sprijinite in pari, curtile si hambarele ruginite goale, batranii bolnavi, pararsiti de copii, completeaza tabloul unei vieti fara vlaga. aE pustiu, totul pare mort aici, spune badea Vasile Tanase. Tinerii nu mai sunt pe aici, au fugit in strainataturi, la mai bine. Am ramas doar noi, batranii satului. Ce sa fie vesel aici? Parca nici cocosul nu mai canta cum canta odata”.
In toate satele, lipsa tineretului iti atrage imediat atentia. aAu plecat cu totii ca aici nu au ce manca, spune Lenuta Ciuperca. Eu am un baiat acasa, de 30 de ani care traieste din pensia mea ca nu are unde sa se duca. Si cumatra la fel a patit. Care a putut, a luat-o spre Italia, Spania sau Franta. Macar de s-ar intoarce sa faca ceva apoi aici, dar cine stie?”. In Sascut nu le-a mai ramas nimic. Doar firma mare a domnului primar si eventual fabrica de cuie, unica in judet, care produce acum marfa doar la comanda, cam 100-120 de tone de cuie pe luna. Un semn bun vine si de la fostul Vinalcool, cumparat de doi intreprinzatori locali. Profilata la inceput pe imbutelierea apei plate, acum proceseaza struguri si imbuteliaza vinul.
O oaza de liniste – troita de la rascrucea de drumuri

Intr-un contrast izbitor cu tot ce inconjoara, in drumul tau prin comuna Sascut iti poti abate privirea pe una din troitele ridicate la rascruce de drumuri sau pe buza unei ulite. Casute mici, din lemn, cu geamuri din sticla mata sau transparenta, inconjurate de flori multicolore, cu icoane sfintite si altare de rugaciune. Cred ca sunt zeci, e greu sa stai sa le numeri. Unele mai reusite din punct de vedere artistic, altele mai putin…Imaginea lor iti da speranta ca poate, totusi, nu e pierdut totul. Si ca in sufletele chinuite ale sascutenilor a mai ramas macar credinta, ca o oaza de liniste in viata lor amara…Scris de Roxana NEAGU, Gheorghe BALTATESCU

In sedinta de sambata a Consiliului Judetean (CJ) au fost impartite cele 200 de miliarde alocate din „Fondul de interventie&#8221 dupa inundatii, fiind aprobate subventii pentru refacerea a 14 obiective. Necesarul e insa de 1500 miliarde de lei. In aceasta situatie, consilierii s-au luptat ca sa obtina un miliard in plus pentru o comuna sau alta. De data asta au fost ajutate si alte comune, nu doar cele calamitate in 12-16 iulie. E vorba de Glavanesti, care a primit 750 de milioane, si Podu Turcului, 1 miliard, fara sa apara obiectii. Subiect care a inflamat atmosfera a fost Podul Serbanesti. Joi, Romeo Stavarache, primarul Bacaului, a cerut Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) ca, din 200 de miliarde, 50 sa fie utilizate la refacerea Podului Serbanesti, prezentnd un raport de expertiza realizat de MLPAT. S-a propus, in sedinta CJ, ca Bacaul sa primeasca 48 de miliarde, insa Ioan Chiriac, consilier PNL, s-a opus categoric. „S-a facut o constatare, nu o expertiza. Trebuie o incarcare statica si dinamica, abia dupa aceea pot incepe lucrarile&#8221, a declarat el. Ioan Chiriac si Romeo Stavarache au candidat la sefia PNL Bacau si se afla in conflict. Acuzat ca politizeaza inundatiile, Ioan Chiriac a afirmat ca motivatia lui e „morala&#8221, si nu politica. „Nu e normal sa diminuezi subventia unor localitati greu incercate, ca Asaul, si sa aloci 48 de miliarde Bacaului, care are putere economica&#8221, a declarat el, adaugand ca Podul Serbanesti e o problema veche, nu aparuta la inundatiile din iulie 2005. Ioan Chiriac nu a fost chiar singur in aceasta lupta. „Sustin ideea domnului Chiriac ca specialistii nostri sa se implice in expertizarea obiectivelor, a declarat Dumitru Bontas, consilier PSD. Am in vedere in mod deosebit podul de pe Bistrita&#8221. El a cerut CJ sa se ocupe si de atragerea altor fonduri de la Guvern. Si alti consilieri au fost nemultumiti. „Am in fata lista si nu vad comuna Garleni, a spus Silvestru Dogaru, PNL. Eu am fost acolo si au vreo doua poduri rupte&#8221. „Exista solutii. Sa luam un miliard de la Prajesti, care n-a fost inundata in primul val&#8221, a declarat Cristian Bunea, PSD, acuzand ca Prajesti „a fost pusa pe lista dupa alte criterii&#8221. Dragos Benea l-a contrazis, invocand datele CJSU, si a propus ca Garleni sa primeasca bani pentru poduri, iar Onesti pentru dig. „Daca punem problema la Onesti, atunci avem dig si la Comanesti&#8221, a intervenit Ioan Chiriac. Foarte bine, au spus toti, e nevoie de bani si la Garleni si la Onesti, dar de unde tai? Consilierii nu mai stiau ce sa voteze. Au fost discutate trei variante: sa aprobe lista din mapa, sa taie 4 miliarde lei de la Bacau si sa le dea la Garleni si Onesti, cerere apartinand lui Ioan Chiriac, sau – a propus Dragos Benea – sa ia cate un miliard de la Asau, Agas, Comanesti si Bacau, care au primit cate 48 de miliarde, si sa le dea trei la Onesti si unul la Garleni. Ioan Chiriac s-a opus iarasi, aratand ca aceste localitati sunt cele mai grav afectate. „Nu e mai corect sa luam de la Bacau, unde nici nu avem expertiza?&#8221 a intrebat el. Votul a incheiat disputa. „Varianta Chiriac&#8221 a obtinut un vot, al autorului, lista din mapa – 7, iar „varianta Benea&#8221, 20 de voturi, fiind cea adoptata in final.Scris de Silvia PATRASCANU

Sute de familii din judetul Bacau si-au pierdut dreptul la asistenta medicala gratuita. Vina apartine functionarilor din primarii, dar si primarilor. O banala hartie si o discheta le-ar asigura saracilor de la „416&#8221 tratament in caz de boala. Nepasarea functionarilor este vecina cu nesimtirea.

Consiliile locale sunt obligate prin lege sa depuna lunar lista nominala cu beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Prin efectul legii, aceste persoane au calitate de asigurat si toate drepturile care decurg din aceasta. Numai ca, primariile din mediul rural uita adesea de amaratii satelor si nu comunica numele acestora la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) lasandu-i fara dreptul la medicamente compensate sau gratuite, consultatii si spitalizare fara plata, ba chiar fara medic de familie. &#8222Nedepunerea in termen a listelor nominale cu asigurati duce la situatia ca aceste categorii de persoane sa nu poata beneficia de pachetul de servicii medicale de baza, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Sunt cateva consilii locale care nu au mai depus aceasta evidenta de mult timp: Blagesti, Corbasca, Racova si Tg.Trotus”. Prima declaratie a primarului din Blagesti a fost „Aoleu!&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu habar nu avea in ce situatie se afla beneficiarii legii 416 din comuna sa. „Nu va contrazic, dar sa vad ce s-a intamplat. Sa vad cine raspunde de asta. Au incurcat-o cu mine. Ce, eu sa trag pentru ei? Promit ca luni listele vor fi la Casa de Asigurari&#8221. De curand, nepasarea functionarilor de Blagesti a afectat o femeie din comuna. Maria Gogu are dosar pentru venitul minim garantat, dar nu a putut fi spitalizata din cauza ca nu figura la CJAS ca asigurat. „Responsabilii&#8221 de la Blagesti nu au mai trimis listele din noiembrie 2004. 181 de familii sunt in aceasta situatie. Nici macar listele cu salariatii primariei nu au mai ajuns la CJAS din octombrie 2004. De la Tg. Trotus listele nu au mai fost aduse din prima luna a acestui an, iar de la Corbasca si Racova, din luna februarie. In unele comune nu s-a inteles ca locuitorii care au dosare de beneficiari ai Legii 416 trebuie comunicati la CJAS, chiar daca nu primesc ajutorul social din lipsa de fonduri. Ei ar avea astfel dreptul macar la asistenta medicala. In caz contrar, nu primesc decat asistenta medicala de urgenta, dupa care trebuie sa scoata bani din buzunar pentru spitalizare si medicamente. Conducerea CJAS este hotarata sa nu -i mai „bombardeze&#8221 pe primari cu adrese si telefoane pentru a le reaminti sa trimita listele nominale, ci sa-i refuze pe neasigurati. „Cand vom mai avea astfel de cazuri, nu vom mai incerca sa le rezolvam, ci le vom trimite la primaria din localitatea in care locuiesc&#8221, a mai spus directorul CJAS.

Scris de Doina MINCU

Noaptea de 27 spre 28 august, va marca in mod sigur viata familiei Stanciu din Bratila. In jurul orei 1,30, un zgomot puternic i-a trezit din somn pe sotii Ion si Elena Stanciu, a caror locuinta se afla situata pe Drumul National 11, intre Onesti si Bratila. Din primele cercetari efectuate de politistii, se pare ca evenimentul s-a produs pe fondul vitezei excesive. Ioan Lupu, in varsta de 50 de ani, din Onesti, se afla la volanul unei Dacii 1310, cu numarul de inmatriculare BC 20 ELI, cu directia de mers Bacau – Onesti. A fost de ajuns un moment de neatentie, pentru ca soferul sa pierda controlul volanului, intrand pe contrasens, unde s-a izbit cu violenta de un autocamion, cu numarul de circulatie B 23 PBC, apartinand pompierilor militari din Onesti, care circula regulamentar. Soferul autocamionului, Viorel Catinas, in varsta de 36 de ani, a declarat politistilor ca a sesizat in ultimul moment intentia conducatorului de pe Dacie, a franat incercand sa opreasca masina. Vazand ca nu-i reuseste aceasta manevra a tras cu putere de volanul camionului, izbindu-se cu violenta intr-o casa aflata pe marginea drumului. In urma impactului imobilului familiei Stanciu a fost partial distrus. Din fericire, in camera in care autocamionul s-a oprit nu locuia nimeni, inregsitrandu-se doar pagube materiale. &#8222Am trait o spaima de proportii, deoarece la ora cand s-a intamplat accidentul toata lumea din casa dormea. Masina a intrat in sufragerie, insa pagubele sunt foarte mari, casa find zguduita din temelii. Ma gandesc cu groaza ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost vorba de camera copilului sau daca masina s-ar fi oprit in dormitorul nostru”, ne-au declarat, vizibil marcati de cele patimite, sotii Stanciu. Cei doi soferi au fost transportati de urgenta la Spitalul Municipal din Onesti pentru a primi ingrijiri medicale. Ioan Lupu a fost diagnosticat cu traumatism cranio- cerebral acut, traumatism sold stang, traumatism abdominal, fiind internat in Sectia de Anestezie si Terapie Intensiva. Ieri dimineata, medicii chirurgi din spitalului onestean l-au operat pe Lupu de ruptura de vezica. Acesta va ramane internat sub stricta supraveghere medicala, pana la stabilizarea starii de sanatate. Soferul autoutilitarei, Viorel Catinas, a fost diagnosticat cu contuzie genunchi drept si la glezna dreapta, nefiind necesara internarea lui in spital. Politistii incearca stabilirea cauzelor si imprejurarile care au condus la producerea acestui eveniment rutier.Scris de Cristi AIOANEI,Dana LUNGU

Au trecut aproape doua luni de la plecarea lui Mihai Slic si Bacaul n-are inca viceprimar. Motivul amanarii e razboiul din PNL. Peste trei zile, dupa ce Comisia de Onoare si Arbitraj va decide cine e seful liberalilor din Bacau, va incepe batalia.Intarzierea alegerii unui nou viceprimar in locul lui Mihai Slic e determinata de razboiul din PNL. Pe scurt, dupa ce Conferinta judeteana a PNL Bacau l-a ales presedinte pe Ioan Chiriac, contracandidadtul sau, Romeo Stavarache, s-a adresat Curtii de Onoare si Arbitraj (COA) a PNL, acuzandu-l de frauda. Cele doua „aripi&#8221, umanistii si traditionalistii, au fost la Bucuresti de doua ori si acum asteapta pronuntarea. Imediat dupa ce liberalii vor primi decizia COA, vor incepe negocierile pentru alegerea viceprimarului. E vorba, anunta Bucurestiul, de numai 3 zile. E necesar sa se stie intai cine e seful PNL Bacau pentru ca acela va conduce negocierile. Teoretic, ar trebui ca viitorul viceprimar sa fie membru al PD, in cadrul Aliantei DA existand un protocol care stipuleaza ca daca un viceprimar e liberal, celalalt trebuie sa fie democrat. Nu toti sunt insa dispusi sa tina seama de acest protocol. In timp ce liberalii tradionalisti il invoca, ceilalti, reformistii, il ignora. „Viceprimarul va fi ales prin vot de consilieri, iar in Consiliul Local, PD are numai doi reprezenrtanti&#8221, declara liberalul Gabriel Berca, prefectul judetului. Valeriu Gheorghe e membru si in Biroul Judetean Permanent (BJP) interimar al PNL si in cel ales de Conferinta Judeteana. Asadar, orice va decide COA, la Bucuresti, el va fi prezent la negocieri. Valeriu Gheorghe sustine ca ar trebui ales un viceprimar din PD. „Eu sunt pentru respectarea protocolului Aliantei. Normal asa ar trebui sa se intample, dar inca n-am intrat in normalitate la PNL&#8221. Nu conteaza ca PD are in CL Bacau doar doi oameni, „se va decide in comisie si toti consilierii Aliantei vor merge impreuna&#8221. Nu sunt excluse surprizele. La Bacau, relatia PD-PNL nu merge, afirma Gheorghe, si pentru asta „e vina prefectului&#8221. Si George Bogatu, consilier PSD, sustine protocolul. „Daca nu va fi respectat va iesi zavera mare la nivel central, spune Bogatu. Asa s-a intamplat in Ardeal, mi se pare la Arad, si au fost inlocuiti toti, inclusiv prefectul&#8221. Dintre membrii PD, cel nominalizat ca posibil viceprimar e Adrian Popescu. „Da, m-ar interesa sa fac munca in folosul comunitatii, declara el. Ma deranjeaza un singur lucru acolo: salariul&#8221. El a luat decizia, raspunsul e „DA&#8221, va candida! Niciodata insa, in doua luni, liberalii reformisti n-au pomenit de un viceprimar PD. Dreptatea e la PD, dar adevarul e ca liberalii au puterea la Bacau. Ei vor un PNL-ist si se vor bate pentru asta. Cel care stie mai multe e prefectul judetului. Gabriel Berca are deja o optiune, dar n-a vrut sa dea nume. „Viceprimarul va fi un barbat tanar, competent, liberal, dar nu dintre cei veniti din PUR&#8221, a declarat, misterios, Gabriel Berca. Viitorul viceprimar trebuie ales dintre consilieri. Asadar, trebuie cautat pe lista CL un barbat tanar, liberal, din tabara traditionalistilor, pe deasupra, agreat de reformistii Romeo Stavarache si Gabriel Berca. Ar trebui sa fie, in baza acestei descrieri, Petrisor Botezatu. Acesta spune ca e posibil sa candideze, dar „depinde de care grup politic voi fi propus&#8221. Intrebat daca e vorba de grupul reformistilor, Petrisor Botezatu a spus ca „suna frumos reformist si reforma, imi place, de reforma e nevoie in toate partidele&#8221, apoi a precizat ca „va fi mult de lucru in Primarie&#8221.Scris de Silvia PATRASCANU

Articolul 142, aliniatul 2, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, risca sa nu fie aplicat niciodata. El se refera la claxonatul interzis in orase si municipii. In Bacau se claxoneaxa in draci, indiferent de situatie. Agentii de circulatie spun ca ii amendeaza pe cei care incalca articolul respectiv, dar nimeni nu s-a plans vreodata de vreo amenda in acest sens.

&#8222Am sa ma refer la unii conducatori auto care-si depasesc orice limita a bunului simt si nu incearca sa intre in legalitate conform reglementarile privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice. Aflat la volanul masinii, ei nu inteleg ca nu sunt numai ei pe drum. Dupa cate stiu, in Bacau claxonatul este interzis si poate fi folosit numai in cazuri de forta majora. Ori ei claxoneaza permanent, fara a intelege ca in jurul lor mai sunt si alti semeni si polueaza sonor mediul inconjurator. Numarul autovehiculelor a crescut in mod vertiginos. Gazele emanate actioneaza negativ asupra organismului uman. Dar sa mai suportam si zgomotul claxoanelor, e prea de tot”. Este un pasaj dintr-o scrisoare primita la redactie de la un cititor al cotidianului nostru. Intr-adevar, in Bacau, ca in toate orasele si municipiile din tara, claxonatul este interzis. Articolul 141, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice permite folosirea semnalelor sonore pentru evitarea unui pericol iminent. Art. 142, al. 2, din acelasi Regulament, precizeaza ca &#8222semnalizarea cu mijloace de avertizare sonora nu poate fi folosita in zonele de actiune a indicatorului &laquoClaxonarea interzisa&raquo, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 141″. Nerespectarea prevederilor art. 142, alin. 2, se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei. Se aplica sau nu acest articol de catre agentii de circulatie?

Sanctiuni neevidentiate in statistici

&#8222Agentii de circulatie aplica sanctiuni in asemenea situatii, spune comisar Vasile Cristudor, seful Biroului de Politie Rutiera Bacau. Din pacate, nefiind o cauza generatoare de accident, aceasta incalcare a regulamentului nu figureaza in statisticile noastre. Insa, atunci cand fac raportari asupra activitatii desfasurate in timpul serviciului, agentii de circulatie amintesc si despre acest gen de sanctiuni. Avem insa foarte mult de luptat cu mentalitatea unor conducatori auto, precum si a celorlati participanti la trafic. Unii claxoneaza pentru a atrage atentia celor din jur ce fel de masina conduc, altii ca asa li se nazare. In astfel de situatii, intervenim. Bineinteles ca ei motiveaza ca erau in fata unui pericol iminent. Daca nu este convins si agentul de circulatie de acest lucru, conducatorul auto sufera consecintele legii”. Supararea cititorului nostru are acoperire si ea confirma afirmatiile sefului Politiei Rutiere. Numai ca interventiile politistilor in asemenea situatii sunt extrem de rare si numai de ei stiute. Am dori sa aflam si noi cand un agent de circulatie va sanctiona, macar cu avertisment, un conducator auto care a claxonat aiurea. Sa nu fie asteptarea insa prea lunga, pentru ca, deocamdata n-am auzit pe nici un conducator auto sa se planga de faptul ca a fost sanctionat contraventional la art. 142, alin. 2.Scris de Dan MINDIRIGIU

Conducerea Politiei pare nepasatoare la abuzurile unor ofiteri bacauani. In plin scandal al apolitistilor mardeiasi”, cum i-a numit presa centrala, un ofiter este implicat in scandaluri fara sfarsit. Dupa mai multe reclamatii, sefii politiei bacauane au fost nevoiti sa-l sanctioneze pe Bogdan Bibire pentru abuz in serviciu. Surse din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) ne-au declarat ca respectivul ofiter are un dosar aconsistent”, dar ca a contestat in justitie sanctiunea care i-a fost administrata. Deocamdata, se pare ca instanta nu a solutionat litigiul. In timp ce se afla in razboi juridic chiar cu institutia unde lucreaza, Bogdan Bibire a fost reclamat ca a agresat un sofer care l-ar fi aderanjat” in trafic. Conform declaratiilor victimei lui Bibire, Marius P., din Bacau, ofiterul de politie, la volanul autoturismului Dacia BC02BIB, l-a blocat in trafic si l-a amenintat cu bataia. Evenimentul s-a petrecut la intersectia de la Orizont, luni, 15 august. De altfel, Bibire a facut un adevarat circ, amenintand si injurand ca la usa cortului. aAm crezut ca s-a potolit si mi-am continuat drumul. Deodata, m-am trezit blocat din nou, in mijlocul strazii, de acelasi individ care a franat brusc in fata mea. Si-a abandonat masina chiar in mijlocul strazii Letea, a venit la mine si iar m-a amenintat cu bataia. Zbiera si injura ca el e ofiter de politie si mi-arata el”, ne-a declarat Marius P. Unul dintre martorii la aspectacolul” oferit de politist a fost si Florin P., ziarist bacauan. El ne-a declarat ca politistul era extrem de violent in limbaj si, probabil, daca nu s-ar fi adunat spectatori, ar fi recurs la violenta. aTipa intr-una ca e ofiter de politie, ca el e acinevaa si ca-i face si drege soferului. Asa ceva am vazut numai la infractorii ordinari. Dar la un ofiter de politie nu ma asteptam sa provoace incidente de acest fel. In loc sa aplaneze conflicte, el le provoaca. Daca a fost deranjat in trafic, trebuia sa reclame la Circulatie, nu sa sara la bataie”, ne-a declarat martorul.
Si victima politistului, si martorul, au mers imediat la Sectia 1 de Politie, sa semnaleze gravul incident. Acolo, toti colegii ofiterului Bibire zambeau pe sub mustati. aSe pare ca violenta lui este cunoscuta printre politisti. Cica are apilea si de-aia si-ar permite sa-si faca de cap”, ne-a mai spus Florin P. La zece zile de la incident, nimic nu s-a intamplat. Ba mai mult, se pare ca ofiterul agresor ar fi fost implicat intr-o coliziune, tot in intersectia de la Orizont. Paradoxal, la Politia Bacau nu exista nici un raport despre respectivul accident. Nimeni dintre oficialii politiei pare sa nu stie ca evenimentul s-ar fi petrecut duminica trecuta. Desi politistii ridica din umeri, urmele accidentului, in care a mai fost implicat un Mercedes argintiu – grav avariat – se mai pot vedea, pentru ca o portiune din balustrada pasarelei a fost distrusa.
In acest timp, sefii ofiterului au adoptat politica strutului. aLa Sectia 1 de Politie au fost inregistrate doua plangeri impotriva lui Bogdan Bibire, a declarat Ciprian Bogea. Plangerile au fost preluate de catre IPJ. A fost constituita o comisie pentru cercetarea cazului si urmeaza a fi stabilite sanctiunile ce se vor aplica”. Desi au trecut 10 zile de la incident, nici un martor nu a fost audiat de catre acomisia special constituita”. Reprezentantii politiei nu au dorit sa ne puna in legatura cu ofiterul reclamat de abuz, pe motiv ca respectivul ar fi in concediu de odihna. aToate semnele indica faptul ca superiorii lui vor sa-l acopere, pentru ca victima s-a dus in audienta la seful Sectiei 1 Politie, in biroul caruia se afla Bibire. Ce cauta acolo, daca este in concediu?”, se intreaba Florin P. In calitate de martor, el nu a fost contactat pana acum de cei care se presupune ca-l ancheteaza pe ofiterul violent.
Scris de Iulia CUCU

Ministrul Sanatatii pregateste un pachet de legi ale carui scopuri declarate sunt: o mai buna colectare a asigurarilor sociale de sanatate, o mai buna alocare a acestor fonduri publice si un control mai eficient al costurilor in sanatate. Toti romanii care beneficiaza de asistenta medicala vor fi obligati sa plateasca o contributie la asigurari. Scutitii vor fi &#8222sponsorizati&#8221 de la buget.

Pachetul de legi propus va modifica legea asigurarilor private pentru a permite functionarea sistemului de asigurari voluntare, care sa asigure fonduri suplimentare pentru sanatate. Ministerul anunta ca va reforma sistemul astfel incat toate persoanele care beneficiaza de servicii medicale platite de catre sistemul social de asigurari de sanatate sa fie contribuabili la acest sistem. Asta nu inseamna ca pensionarii vor fi obligati sa suporte din pensia lor aceste contributii, insa cineva trebuie sa plateasca pentru acele persoane scutite de plata directa, din veniturile proprii, a acestor asigurari de sanatate. De exemplu, somerii care au contribuit pe perioada cat au fost salariati la fondul de somaj, prin acea contributie si-au asigurat riscul de somaj, ceea ce inseamna ca s-au asigurat ca pe perioada cat sunt someri, statul le va plati un venit care sa le asigure existenta, dar si obligatiile la stat, deci si obligatiile pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate. Un alt exemplu il constituie pensionarii care au contribuit la fondul de pensii si si-au asigurat prin acea contributie dreptul de a primi pensia, adica venituri care sa le asigure existenta, dar cel care gestioneaza acele contributii platite de pensionar pe perioada cat a fost angajat trebuie sa-i plateasca acestuia si obligatiile pentru asigurarile de sanatate.

Sprijin numai pentru beneficiarii Legii 416

Un ultim exemplu se refera la asigurarile de sanatate ale copiilor. Statul va suporta serviciile medicale doar pentru copiii familiilor ale caror venituri sunt insuficiente pentru plata contributiilor la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Insa si in acest caz, scutirea familiilor cu venituri mici de la plata contributiilor obligatorii la sanatate va insemna ca statul preia aceasta sarcina de a plati in locul lor. Pentru restul, cei mai multi, plata asigurarii de sanatate pentru copii va cadea in sarcina parintilor. &#8222Nu e bine, ne-a declarat dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. In primul rand, e vorba de starea financiara aparintilor. Majoritatea nu-si pot permite o cheltuiala in plus. Apoi, e vorba de educatie. Munca de lamurire poate dura decenii. Avem in comuna familii cu stare sociala buna, agricultori, dar care nu s-au asigurat. Nu se indura sa plateasca contributia nici pentru ei, dar pentru copii? Din toata saracia mea, sunt nevoit sa cumpar eu medicamente si sa lemai dau neasiguratilor&#8221. In iulie, dr. Bologan are pe lista de asigurati sute de copii (180 numai cu varsta pana in patru ani). Acestia ar putea ingrosa lista neasiguratilor daca proiectul va deveni lege.

Multi primesc, putini platesc

In acest moment, din cei peste 700.000 de asigurati din judetul Bacau, doar 140.000 platesc contributia la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Restul sunt copii, pensionari sau beneficiari ai unor legi speciale, care ii scutesc de la plata asigurarilor sociale de sanatate. Acesta este si unul dintre motivele pentru care la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate deficitul (diferenta dintre sumele colectate si cele cheltuite cu asistenta medicala) in primele sase luni ale anului a fost de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Scris de Doina MINCU