luni, 29 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4259

Vice-ambasadorul Marii Britanii in Bacau

    Vice-ambasadorul Marii Britanii, Esther Blythe, a facut marti o vizita oficiala in Bacau. La Palatul Administrativ a fost intâmpinata de subprefectul judetului Dorian Pocovnicu si presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea. Discutiile purtate au vizat identificarea oportunitatilor economice si comerciale pentru companiile britanice interesate sa investeasca in Bacau. In a doua parte a anului o delegatie din Marea Britanie pentru schimburi comerciale va veni in judet tocmai in acest scop. Delegatia Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti s-a oprit apoi si la Inspectoratul Judetean de Politie Bacau, acolo unde s-a intâlnit cu inspectorul sef, Vasile Oprisan, si seful Serviciului de Imigrari, Dumitru Tambris. Scopul intâlnirii a fost de a implementa sistemul de reprezentare consulara în diferite regiuni ale României.

    Andreea G., Geta P.

    Sarbatoare la Colegiul National „Gh.Vranceanu”

      La Colegiul „Gh.Vranceanu” astazi nu s-au tinut cursuri. Intreg liceul a petrecut alaturi de partenerii lor de la Colegiul “Unirea” Focsani, intr-un proiect inedit aflat deja la a IX-a editie. Incepând cu ora 09.30, elevi si profesori au creat un tot unitar si au dat uniformele scolare si costumele, pe echipamentele de sport. Iar motivul a fost unul cât se poate de serios. Cu totii au intrat in competitii sportive cu prietenii lor, parteneri intr-un proiect inedit, de la Colegiul “Unirea” Focsani. Devenita deja o traditie, aceasta sarbatoare este denumita sugestiv “Unirea cu Vranceanu”. Si pentru ca e vorba despre o actiune de amploare, din acest an s-au alaturat competitiilor inca doua licee – Colegiul National „Ferdinand I” Bacau si Colegiul „Nicolae Balcescu” din Braila. In paralel, grupul Leo Alpha „Young&Smart” Club Bacau a organizat o activitate frumoasa, prin care fiecare elev din Bacau a putut aduce un zâmbet pe fata unor copii nevoiasi, donând o carte. Donatiile vor fi ulterior daruite unei scoli din mediul rural, care nu are biblioteca.

      CET nu opreste caldura inca

        Caldura de la CET este un subiect fierbinte zilele acestea in asociatiile de proprietari. Vasile Maxim, vicepresedintele Ligii judetene a asociatiilor de proprietari, a declarat ieri ca a primit semnale de la locatari ca tevile din blocuri sunt calde, „desi afara sunt 20 de grade Celsius”. Directorul societatii de termoficare, Neculai Olaru, a declarat ca nu s-a decis sistarea furnizarii caldurii deoarece nu s-au intrunit conditiile legale pentru aceasta: temperaturi sub 10 grade Celsius trei zile consecutive in intervalul orar 22.00-6.00. „Intre a-i supara pe locatarii care nu mai vor caldura si a incalca legea, alegem sa nu incalcam legea.” Locatarii din blocuri au posibilitatea de a inchide caldura din subsolul blocurilor, de la gigacalorimetru.

         

        Dubla lansare de carte la Colegiul National „Vasile Alecsandri”

          Colegiul National „Vasile Alecsandri” a lansat astazi monografia liceului si „Ghidul de fericire pentru incepatori”. Sunt doua carti scrise de profesori din unitatea de invatamânt bacauana, dedicate in special elevilor, dar si cadrelor didactice si publicului larg. Prima carte este semnata de prof. de limba si literatura româna Marin Al. Preda, nimeni altul decât nepotul scriitorului Marin Preda, autorul memorabilului roman „Morometii”. A doua carte este scrisa de prof. de limba engleza Stefana Balan si prezinta baza stiintifica privind metodologia programarii neurolingvistice. Detalii de la acest eveniment la STIRILE TV Bacau si in cotidianul „DESTEPTAREA”.

          Parc modern pentru copii si parinti

            Parcul Nord a intrat de o perioada in modernizare totala. Lucrarile incepusera inca din toamna anului trecut, insa iarna a oprit santierul. Reabilitarea celor doua terenuri de sport, modernizarea aleilor, a locurilor de joaca pentru copii, dar si a spatiilor verzi se va incheia la 1 mai, dupa cum au anuntat autoritatile, care vor ca acesta sa fie functional pentru parinti. In acest moment, se lucreaza la instalarea gazonului, s-a amplasat o cabina de paza de unde politistii locali vor supraveghea la ordinea din zona, se ridica trei foisoare pentru pensionari si urmeaza sa fie amplasate bancile si cosurile de gunoi. „Avem in vedere ca pâna la 1 mai sa dotam parcul si cu un spatiu corespunzator pentru detinatorii de câini, un tarc distinct ce va fi amenajat corespunzator”, a declarat viceprimarul Mihai Sustac.

            Spatiul insalubru si mereu dezolant din spatele magazinelor s-a transformat intr-o parcare moderna, ecologica, iar zona este acum mult mai luminata, pentru ca s-au instalat si mai multi stâlpi.

             

            Strazile, ca un puzzle

              In cartierul Nord nu exista o singura strada care sa fie asfaltata ca in palma. De la un capat la altul al strazii Aprodu Purice, pe Prelungirea Bradului, pe Hatman Berescu, pe Bucium sau Calugareni – toate intrarile si iesirile din acest cartier sunt marcate de gropi nenumarate, presarate parca una lânga alta. Soferii sunt extrem de nemultumiti de conditiile in care circula si nici nu au sperante ca in aceasta primavara se va schimba ceva. „Dezastru. Tot orasul este plin de gropi si facem slalom printre ele. Au aparut cele mai mari gropi. Mai bine era zapada, ca iarna. Acum gropile sunt pline de apa, sunt o adevarata capcana. Nici nu stii cât este de adânca. Distrugem tot la masini”, a spus Gheorghe Joacabine, din acest cartier.

              Un tânar bacauan revolutioneaza industria jocurilor mintii

                Stefan Dodin, un tânar de 18 ani din Bacau, inca elev in clasa a XII-a, isi poate trece in palmares, pâna la vârsta majoratului ca si reusita crearea unui nou joc.

                I-a spus MIST3R, pentru ca pâna la final, „rezultatul este un mister”. „Jocul este, de fapt, in acelasi timp, integrama si Sudoku. Se vor folosi la rezolvare litere, numere si semne de punctuatie, la cel mai dificil nivel”, explica tânarul cu un look strengar, tipic pentru tinerii de vârsta sa. Ideea i-a venit in timpul serviciului pe scoala. „De fapt, ideea mi-a venit prima data in clasa a VII-a, dar atunci nu am reusit sa o duc la bun sfârsit. Acum, am asternut pe hârtie un model al acestui joc „, spune baiatul inca uimit. Stefan este pasionat integrame si Sudoku de câtiva ani, asadar este expert in domeniu. A gândit un joc care, crede el, va fi pe placul tinerilor de vârsta lui, dar si a adultilor. In plus, nu il va distribui doar pe hârtie, ci si pe retelele de socializare, odata ce ii va face o varianta si pe calculator. „Aici ma pricep destul de bine si stiu cum sa ma descurc pe site-uri”, spune chiar el, marturisind in acelasi timp ca tot ce stie sa faca in materie de computer a invatat singur. Ba mai mult, preda din cunostintele sale si unor copii de la un centru din oras, la care merge impreuna cu profesoara de informatica. Nu are definit un plan de marketing pe termen mediu, dar „daca sunt nevoit, pâna diseara imi vine in minte o idee. Oricum, cred ca cei care vor sa experimenteze ceva nou, sunt interesati de lucruri inedite vor fi atrasi de ideea mea”. Noi ii uram mult succes!

                Carne de miel la comanda, in pietele Bacaului

                  Crescatorii de miei din judet au inceput sa isi asigure deja musterii si se anunta multi clienti, chiar daca preturile nu sunt tocmai mici. Vânzatorii sunt tot cei care de obicei, in restul anului, au la taraba brânza. Ca sa isi coreleze cât mai bine sacrificarile cu cererea si sa nu ramâna cu marfa pe stoc, ciobanii din pietele Bacaului isi intreaba clientii daca nu sunt si amatori de carne si promit sa aduca la vânzare daca au oferta ferma. “Vom aduce si miei mari, de 14-16 kg, dar si mai mici, pâna la zece kilograme. II vom vinde ori intregi, ori jumatati. Pretul este de 25 lei/kg”, spune un comerciant din Piata Sud. Cu alte cuvinte, o jumatate de miel poate ajunge in jur de 200 lei. Daca vânzatorul si clientul se cunosc, intelegerea se incheie rapid, fara plata unui acont. Altfel, ca sa fie sigur ca isi va vinde carnea de miel, vânzatorul cere un avans de pâna la jumatate din suma estimata a vânzarii.

                  De la amanet la carmangerie

                    Aprodu Purice pulseaza de afaceri

                    Viata economica din Cartierul Nord e concentrata in zona centrala. Pe o distanta de circa doua sute de metri am numarat nu mai putin de 57 de firme de o diversitate uluitoare: sifonerie, „Plafar”, laborator de optica, salon de infrumusetare, „vânzare calculatoare”, „loto-prono”, fast-food etc. Cartierul are si un centru de pariuri sportive, o sala de jocuri si o banca. „Bulevardul economic” incepe cu o casa de schimb valutar si se termina cu o crama si o gogoserie. Am descoperit si o tutungerie adevarata, adica un magazin specializat care vinde, alaturi de tigaretele obisnuite, tutun de pipa. Nimic nu lipseste: farmacii, magazine de confectii si incaltaminte, frizerii, ateliere de panificatie, restaurante, carmangerii. Unul lânga altul, functionând in spatii destul de inguste, fiind insa mai luminoase si mai rasarite decât vechile dughene, aceste ateliere si magazine raspund tuturor nevoilor. „Nordistii” nu au niciun motiv sa bata drumul pâna in centrul Bacaului. Cele mai numeroase – cinci in 30 de metri, pe aceeasi parte a strazii – sunt magazinele generale, care ofera de toate, de la iaurt si masline la detergenti si clame cu flurasi, pentru prins parul fetitelor. Urmeaza aprozarele, cinci la numar, apoi casele de amanet, patru pe o singura strada, toate parând prospere, iar asta spune multe despre epoca in care traim. Intri pe dreapta, iti lasi lantisorul gaj, iesi si treci strada, la crama si la cârnati.

                    Floraria din colt, pata de culoare a zonei

                    Pe strada principala, Aprodu Purice colt cu Bucium, este o florarie. Afacere de familie. Mica, colorata, cocheta, mica „fabricuta” de flori scoate spre vânzare panseluta, bunbisori, crizanteme, mici copacei ornamentali, garofite, orhidee, muscate. „Avem de toate, iar vânzarea chiar merge bine. E primavara si toata lumea doreste acum sa aiba o floare in casa, pe balcon, in gradinita din fata blocului sau la tara. Nu e greu sa le ingrijesti. Trebuie doar sa le iubesti si sa stii ce le place – unora le place mai multa apa, altora lumina, altele, dimpotriva, se simt mai bine si cresc frumos la intuneric sau in locuri mai racoroase”, ne-a spus vânzatoarea. Preturile difera in functie de tipul florilor, dar si de modul de prezentare. Cele la ghiveci sunt de la 10 pâna la 25 lei bucata, cele la fir pornesc de la 2 lei, iar pentru cei care doresc sa ofere un buchet de flori, cel mai ieftin este 10 lei, iar cel mai scump, 25 lei. Mica afacere „de cartier” merge bine, ingorând parca criza economica. „Daca iti place ce faci, invingi in viata”, a explicat sigura pe ea „florareasa” din cartierul Nord.

                    Roxana Neagu

                    Silvia Patrascanu

                    Somerii tineri, dezinteresati de soarta lor?

                      Incontestabil, bursa generala a locurilor de munca din acest an a avut o audienta mai mare decât cele care s-au desfasurat anterior. Dorinta multor someri de a se angaja, dar si vremea frumoasa care s-a simtit inca de la primele ore ale diminetii de vineri, 19 aprilie, au facut ca la deschiderea bursei sa fie o prezenta impresionanta. La ora 9.00, când a inceput acest eveniment, in fata usilor de la intrarea in Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu”, locul de desfasurare a bursei, se strânsesera peste 200 de someri. Somerii tineri s-au aratat interesati de a veni la bursa ceva mai târziu. Pe toti somerii, insa, indiferent de vârsta, i-au asteptat cu oferte de munca nu mai putin de 65 de angajatori. Acestia au pus la bataie peste 850 de locuri de munca. Astfel, somerilor prezenti li s-a creat posibilitatea de a alege posturi din industria usoara, constructii, comert, industria alimentara, hoteluri si restaurante, asigurari, prelucrari mecanice, prelucrarea lemnului etc. Si nu au fost putini cei care si le-au disputat. Dar, ca de obicei, unii someri au plecat acasa bucurosi, altii, dezamagiti. Dar daca la somerii abordati de noi s-a vazut evident dorinta de a munci, la altii, nu. Este impresia pe care si-au format-o si unii angajatori. „Cei care au pâna in 30 de ani nu prea sunt interesati sa lucreze. Nu sunt seriosi. Daca ar fi, s-ar tine de munca. Nu se duc sa insiste, sa faca un curs de calificare. Nu au initiativa. Nu vor sa se ridice la nivelul cerintelor de pe piata muncii”, a opinat Costica Ciocan, administratorul unei firme de comert. Totusi, la bursa de anul acesta se remarca o prezenta mai numeroasa si, in consecinta, si un numar mai mare de persoane alese pentru a fi incadrate. Pâna la ora 13.00, când „portile” bursei s-au inchis, prin fata angajatorilor s-au perindat 1.020 de someri, dintre care 580 au fost selectati in vederea angajarii. In 2012, tot la bursa generala a locurilor de munca, au participat 850 someri iar dintre ei 512 au fost invitati la interviu pentru a fi incadrati.

                      46 de premii la Concursul National de Geometrie „Gh.Titeica” organizat de Colegiul National „Vasile Alecsandri”

                        Concursul National de Geometrie „Gh.Titeica”, organizat week-endul trecut la Colegiul National „Vasile Alecsandri” si-a desemnat câstigatorii. Din cei peste 170 de participanti, de la clasele a VI-a pâna la a X-a, 46 au primit si premii consistente – la probele individuale un premiu I (200 lei), doua premii II (100 lei fiecare) si trei premii III (50 lei) si mentiuni – pe fiecare nivel de studiu, iar la proba pe echipe – premiu I (300 lei), premiul II (200 lei) si premiul III (100 lei). Elevii bacauani au avut si aici rezultate remarcabile. Nu mai putin de 36 dintre ei sunt printre premiantii din aceasta editie a IV-a, a competitiei.

                        Lista completa cu toti câstigatorii, pe site-ul

                        http://cnvabacaugeometrie.blog.com/

                         

                        20 de grade de Paste

                          Administratia Nationala de Meteorologie a realizat o estimare a valorilor termice si a precipitatiilor ce se vor produce in intervalul 22 aprilie – 5 mai, in fiecare regiune a tarii. In Moldova, temperaturile maxime vor ajunge la 25 de grade pe 27 aprilie. Apoi, aceste valori vor scadea treptat de la o zi la alta spre o medie regionala in jurul a 20 de grade pe 4 si 5 mai. Minimele vor atinge 12 grade pe 29 aprilie si apoi vor scadea treptat, pâna la o valoare de circa 10 grade pe 4 si 5 mai. In intervalul 30 aprilie – 5 mai se pot semnala ploi cu descarcari electrice si izolat averse moderate cantitativ.

                          „Bibliotecarii bacauani in presa”

                            UNESCO a hotarât, in 1995, ca 23 aprilie sa fie Ziua Mondiala a Cartii si a Dreptului de Autor, pentru a marca simbolic nasterea mai multor scriitori: Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla si Manuel Mejia Vallejo. De asemenea, 23 aprilie e si ziua in care alti trei mari scriitori au parasit aceasta lume: William Shakespeare, Miguel de Cervantes si Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniola. Din 1996, pe 23 aprilie, in aproape toate tarile lumii, sunt organizate expozitii de carte, lecturi publice si o serie de manifestari menite sa incurajeze si sa popularizeze lectura. Pornind de la ideea ca lectura si cartea nu pot fi gândite in afara bibliotecilor si a bibliotecarilor, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si a Bibliotecilor Publice a decis, in 1998, ca 23 aprilie sa fie „Ziua Nationala a Bibliotecarului din România”. Pentru a marca aceasta zi, Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza” a pregatit trei expozitii de carte si documente. Prima este organizata de Mihai Ciumasu, la Sala „Periodice”, si are tema „Bibliotecarii bacauani in presa”, iar a doua, apartinând Iuliei Lucaci, e intitulata „Ziua Bibliotecarului” si poate fi vazuta la Sala de Fond Documentar si Patrimoniu. In fine, a treia, organizata de Diana Toma, la Sala de lectura, vorbeste despre „Biblioteci, bibliotecari si povestile lor”.

                            Astazi se sarbatoreste Sf. Mare Mucenic Gheorghe

                              Credinciosii ortodocsi il sarbatoresc astazi pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe sau Purtatorul de Biruinta. S-a nascut in Capadocia si a trait pe vremea imparatului Diocletian. S-a mutat apoi in Palestina si, pentru curajul sau, a primit inalt grad in armata. Imparatul a inceput apoi atacuri dure impotriva Bisericii si a celor care credeau in Hristos. Pentru ca a indraznit sa marturiseasca faptul ca este crestin a fost aruncat in temnita si chinuit. Nu s-a lepadat de credinta si a fost condamnat la moarte prin decapitare, ziua de 23 aprilie ramânând zi de praznuire. Pentru bacauanii din cartierul Orizont astazi este si hramul Bisericii „Sf. Gheorghe”, iar enoriasii sunt asteptati in numar mare sa participe la slujba oficiata cu aceasta ocazie. Constructia lacasului de cult a inceput in 1934. Este în forma de cruce, in stil brâncovenesc si are o lungime de 32 m si o înaltime de 33 m. In momentul de fata, biserica este intr-o stare foarte buna, in ultimii ani fiind executate mai multe lucrari de reparatie. Tot aici, functioneaza si Asezamântul „Samarineanul milostiv”, infiintat prin grija parintelui paroh Radu Vasile, si unde, de mai bine de 10 ani, zilnic, pe toata durata anului scolar, 25 de copii primesc o masa calda la prânz.

                              Chinurile “saracilor” bacauani bogati

                                La inceput am descoperit vilele luxoase, frumoase, care se inalta peste casele din vecinatate, cu un etaj sau doua. Curti spatioase, gradini si livezi, garaje in care incap 2-3 masini de acelasi calibru cu vilele, porti din fier forjat si betoane ornamentale, balcoane largi, arhitectura moderna, toate aparate de doi-trei patrupezi latratori. Sunt peste 30 de asemenea constructii, aparute aici pe peste 10 ani, unde locuiesc “fii de gospodari”, oameni instariti, bogati, dar…saraci: n-au apa curenta, n-au canalizare, ce sa mai vorbim de strada. De fapt nici nu este o strada in adevaratul sens al cuvântului, este o ulita prafuita, plina gropi, care se umple de apa la fiecare ploaie, din cauza ca este in panta la cele doua capete si mai jos decât strada mama: Prelungirea Bradului. Este o curiozitate si unica in Bacau. Strada nu are mai mult de 300 de metri si isi incepe epopeea de la numerele 101 pe stânga si 103 pe dreapta. In continuare – nu spuneam ca este o curiozitate? – locuintele se identifica cu litere: 103, 103 A, 103 B…C, D, E, la fel si cu 101, A, B, C…, copiii pot invata alfabetul de pe portile caselor, pardon, ale vilelor. Doar o singura locuinta poarta pe ea un BIS, cred ca 103.

                                prelungire 2Jale pe Prelungirea prelungirii Bradului

                                Locuiesc aici, cum spuneam, cetateni gospodari, patroni, directori a unor firme de prestigiu din municipiu, profesori, medici, cred ca si un politician, care, toti, ies bombanind in fiecare dimineata, la prânz si seara, pe ulita plina de apa, de gropi, fara trotuare. In acceptie moderna, europeana, bacauanii de pe str. Prelungirea Bradului… colt cu Prelungirea Bradului (n-a mai fost timp pentru un botez al strazii(!), se incadreaza in categoria celor defavorizati. Curentul electric si l-au adus singuri, la fel si gazele, pe banii fiecaruia. “Avem 10 ani de când ne-am mutat aici, o perioada destul de lunga. Suntem peste 30 de familii de oameni gospodari, dupa cum se vede, si cred ca am facut ce am putut ca aceasta strada sa arate frumos. Truda se vede, in acesti ani am adus pietris, mai infundam gropile, nivelam. Acum arata bine, sa fi venit la inceputul primaverii, atunci când ploua sau ninge: este jale. Pe strada sunt peste 15 copii mici, care merg la scoala, va inchipuiti in ce conditii. In fiecare an ni se promite, o sa facem, o sa dregem, niciodata nu am fost refuzati, insa nu s-a facut nimic”, ne spune Liviu Bandrabur, un locuitor de pe…ulita.

                                Asa “saraci” cum sunt, ar fi dispusi sa sprijine administratia locala pentru reabilitarea strazii. Ceva bani ar fi, initiativa si dorinta idem, câtiva sunt de meserie constructori, mai au o bascula, un greder pe la firme, insa nu-i proiect, nu-s aprobari, iar Primaria zice ca nu-s nici bani.

                                “Noi ne-am adus curent electric, gaze, insa canalizarea, apa si asfaltarea nu le putem face noi, trebuie proiecte, mai ales ca strada noastra este mai joasa decât cea principala si trebuie un bazin si pompe de ridicare a apei. Este singura strada din cartier neasfaltata si fara utilitati, cum spuneam ni se promite, dar nu cred ca o sa toarne asfalt pâna ies eu la pensie.”

                                Liviu Bandrabur

                                 

                                Curiozitati urbaneprelungire

                                O alta curiozitate care ne-a retinut atentia si o consemnam spre informarea generala si retinere in arhive, acesti oameni platesc anual apa si canalizarea. “Nu avem apa si canalizare, insa de 10 ani platim apa si canalizarea, vreo 2 milioane de lei pe an. Este o ciudatenie, doar doi locuitori au reusit sa convinga compania de apa ca este o anomalie. Noi avem fose, folosim apa plata sau minerala pentru consum, iar pentru igiena avem puturi individuale sau comune. De ce sa platim apa si canalizare? Zilele acestea ne-am inscris iar la audiente, sa vedem ce ne mai promite. Când ploua, apa creste pe strada si ne inunda fosele, beciurile, garajele, ce sa mai vorbim de circulat!”, ne-a spus si Ovidiu Zamfir de pe aceeasi strada. Si, atunci, unde se duce apa? Pentru ca tabloul sa ajunga la semnatura, mai adaugam o culoare: ulita nu are mai mult de 3,5 metri latime, abia incap doua masini, cu oglinzile retrovizoare retrase. Masini normale, deoarece nu cred ca Pompierii au facut vreun exercitiu de interventie pe ulita. Ar fi interesant. De ce gospodarii – constructori nu si-au retras gardurile la constructie cu inca un metru, imi este greu sa inteleg. Nu stiu iarna cum se descurca cetatenii din alfabet. Ar fi interesant de vazut cum reusesc sa iasa la strada principla. In rest, au inflorit pomii…

                                 

                                Miss Economic, accidentata in cutea scolii

                                  Miss 2012 de la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacau a fost accidentata, ieri, in curtea institutiei de invatamânt. Un tânar de 26 de ani, aflat la volanul unui autoturism inmatriculat in Bulgaria, cu acceptul personalului de paza, a intrat in curtea scolii si, in urma unei manevre, a acrosat si accidentat o eleva. Din fericire, copila s-a ales cu leziuni usoare si desi a fost transportata la spital nu a fost necesara internarea sa. „Tânarul a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind 0.00 mg/l alcool pur în aerul expirat. In acest caz se face cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii ce vatamare corporala din culpa, urmând a fi luate masurile legale prin unitatea de Parchet competenta”, a spus insp. pr. Oana Nafornita, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau.

                                  Venise in liceu sa-si ia prietene le si a dat peste Miss Boboc

                                  Eleva accidentata este in clasa a IX-a H si se numeste Andreea Mândrila, cea care anul acesta scolar a fost aleasa Miss Boboc. „Initial, tânarul in cauza, a vrut sa intre in curtea scolii, dar nu i s-a dat voie de catre paznic. A devenit recalcitrant, vorbea foarte urât. A rugat personalul de paza sa-l lase macar sa intre sa intoarca masina sa poata iesi din nou in strada. La acea manevra s-a produs incidentul. Eleva accidentata era in zona si nu a observat masina. Era o masina cu volan pe dreapta”, a explicat si prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic. S-a mai retinut ca tânarul venise in liceu pentru a-si lua prietena acasa. Mai multe detalii nu se stiu, pentru ca nu a colaborat deloc cu cei de fata. Mai mult, chiar a incercat sa plece imediat dupa accident, dar a fost retinut de oamenii de paza pâna la aparitia echipajului de la Politie.

                                  Geta Panaite

                                  Roxana Neagu

                                  Apa otravita la Huruiesti!

                                    Protest in fata Directiei de Sanatate Publica

                                    Pe trotuarul din fata DSP s-a plimbat, ieri, intr-un du-te-vino iritat un barbat de vreo 60 de ani care avea agatat de haina un afis: „PROTESTEZ PENTRU CA NU ARE APA  POTABILA INTREGUL SAT OCHENI DIN CAUZA UNEI STANI DE OI SI CAPRE”. Victor Balcan  sustine ca apa e intrerupta de cinci luni, iar locuitorii, majoritatea vârstnici, sunt nevoiti sa bata 4 km si sa aduca apa in galeti si butoaie pentru gatit, spalat si adaparea animalelor. Furnizarea a fost sistata din cauza ca in vecinatatea statiei de captare se afla o stâna, iar aceasta reprezinta o sursa de poluare cu nitriti si nitrati. Victor Balcan a facut demersuri, in numele locuitorilor din Ocheni, la DSP, OJPC, Prefectura, dar nu a obtinut nimic. Omul vrea sa stie „cine poate solutiona problema care lasa fara apa un sat intreg.” Având asupra sa toata corespondenta purtata cu institutiile publice, Balcan a venit in audienta la dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP Bacau, si l-a somat sa faca ceva, pentru ca in caz contrar isi va agata o pancarta de gât si va protesta in fata DSP. „M-a dat afara din birou, se plânge Victor Balcan. A zis ca pot sa o aduc si pe mama sa protesteze la DSP, nu-l intereseaza. Eu nu cred ca asa trebuie sa vorbeasca un director!” Suparat din cale-afara, Balcan a sesizat „Desteptarea”, apoi s-a intors in fata DSP si a pichetat institutia. DSP a reactionat, dar nu in directia dorita de petent.

                                    „Vom cheltui o caciula de bani!”

                                    Dr. Marin Bustuc ne-a declarat ca nu l-a dat afara pe petent, ci i-a explicat ca DSP a luat toate masurile permise de legislatia in vigoare. „Nu l-am putut amenda pe proprietarul animalelor decât pentru ca tine prea multe capete in apropierea unor asezari omenesti, când legislatia limiteaza numarul la 5. Cetateanul ne cere noua sa mergem in curtea reclamatului si sa scoatem oile si caprele de acolo. Nu vrea sa inteleaga ca nu avem competenta pentru un asemenea demers.” Dr. Marin Bustuc afirma ca prezenta nitritilor si nitratilor este determinata de folosirea fara discernamânt a ingrasamintelor. Ioan Zabrautanu, primarul din Huruiesti, il contrazice si afirma ca stâna e cea care otraveste apa din Ocheni, acolo nefiind terenuri agricole, ci niste râpi. „Vom cheltui o caciula de bani ca sa curatam apa, adauga el. DSP mi-a dat solutia. Trebuie sa golim toate puturile, sa le spalam de 3-4 ori, sa clorinam, apoi sa le faca DSP analiza. Daca apa va fi buna, reluam furnizarea, daca nu, nu!” CL Huruiesti il sanctioneaza pe proprietarul stânii, dar nu-l poate obliga sa se mute: „L-am amendat de trei ori cu 1.500 de lei, dar in curtea lui nu pot intra!” Si locuitorii sunt convinsi ca sursa de poluare a apei e stâna, dar ei vor solutii, nu amenzi. Victor Balcan sustine ca „asa nu se mai poate” si ca va ajunge pâna la Guvern: „Protestez astazi la DSP pâna la terminarea programului. Ma duc acasa si daca nu se rezolva vin miercuri iar, apoi pichetez Prefectura si Guvernul! Vreau sa ne spuna si noua cineva unde trebuie sa ne ducem, ce institutie ne poate ajuta! Chiar nu poate face nimeni nimic? Vin sarbatorile si noi nu avem cu ce sa ne spalam!”

                                    Silvia Patrascanu

                                    Doina Mincu

                                    „Acolo sunt probleme de mai multi ani. Am mai avut sesizari. Prezenta stânei acolo nu are legatura cu calitatea proasta a apei. In 1997, când am facut verificari, nu exista o stâna acolo si apa tot nu era buna. Si in 2009, nitratii erau de aproape 4 ori peste limita admisa. Am cerut Primariei Huruiesti sa ne prezinte un plan de masuri. Chiar azi l-am primit si am trimis o echipa acolo. Cel cu stâna a primit un termen de 15 zile sa mute animalele. Reclamantul nu are rabdare.”

                                    Marin Bustuc, director adjunct DSP Bacau

                                     

                                    „Pâna in noiembrie, când s-a mutat stâna acolo, apa era buna. Imediat dupa aceea a crescut de trei ori valoarea nitritilor. Cum sa nu creasca daca 400 de oi urineaza acolo? Si de unde ingrasaminte? Acolo nu e teren agricol, in vecii vecilor nu a fost, e o râpa!”

                                    Ioan Zabrautanu, primarul comunei Huruiesti

                                    Primavara pe tarabe

                                      Flori si rasaduri pe alese in piete

                                      Producatorii si comerciantii de flori si rasaduri si-au facut aparitia in piete. Oferta este destul de bogata si va deveni chiar mai generoasa in câteva zile. Clientii doar testeaza piata, desi preturile nu au crescut fata de anul trecut. Apropierea Floriilor si a Pastelui, dar si incalzirea vremii, le dau sperante celor care au muncit toata iarna pentru rasaduri sau au investit in marfa cumparata de la producatori.

                                      Muscate, petunii, begonii, craite, portulaca, verbina, garofite si lista poate continua. Oferta de flori este bogata in Piata Centrala din Bacau. Parcarea din fata Vivariului a prins viata si culoare de când si-au facut aparitia aici comerciantii de flori. Frunzele carnoase si petalele delicate in toate culorile atrag priviri admirative. Din pacate, privitorii sunt mai multi decât cumparatorii. Comerciantii se plâng de „piata slaba, mama ei de saracie”, dar spera intr-o revigorare a vânzarilor: se apropie sarbatorile si poate ca bacauanii vor dori si in acest an sa-si impodobeasca ferestrele, bacoanele si curtile cu flori. Maria Puiu iubeste florile si rupe din pensie atât cât sa-si inveseleasca apartamentul cu câteva ghivece parfumate. „Abia am luat pensia si am zis sa ma aleg macar cu niste flori, ne-a marturisist. Am un geam mare si imi place sa pun flori in el. Preturile mis e par insa cam mari.” Vânzatorii sustin, insa, ca florile au aceleasi preturi ca si anul trecut. Panselutele se vând câte 7 la 10 lei, iar begonia, salvia, nu-ma- uita, portulaca sau craitele costa doi lei bucata. Firul de muscata la ghiveci costa intre 8 si 10 lei. Cei care nu au rabdare sau pricepere sa planteze rasaduri pot cumpara ghivece bogate cu muscate sau petunii la 20 de lei.

                                      Nici pe aleea rezervata comercializarii rasadurilor nu este inghesuiala. Producatorii, toti din Dienet, au iesit târziu pe piata din cauza vremii reci, dar nici cumparatorii nu au dat nmavala. „Am vazut ca s-a incalzit un pic si am zis sa iau niste rasaduri pentru la tara, ne-a declarat Lucica Scarlat. Cumpar mereu de la producatori. Am incredere.” Costel Barbu impacheteaza rapid, dar cu delicatete, rasadurile, mai pune câte unul „din partea casei”, ia banii si ne da asigurari ca rasadurile sunt exact asa cum scrie pe eticheta. „Rar care fac magarii. Oricum, tot iese o leguma. Nu cumperi rasad de gogosari si ies buruieni. Macar cu ardei tot te alegi. Clientii ne cunosc si vin an de an.” Dupa luni de munca si bani investiti, de aceste zile depinde totul. Producatorii spera sa-si scoata cheltuielile si ceva in plus care sa recompenseze zilele si noptile petrecute in solar.

                                      7 ani de facturi incarcate la apa

                                        Este vorba de locatarii mai multor blocuri din municipiu care au achitat facturi mari la apa desi locuiesc in acelasi bloc, dar la scari diferite. Situatia se va remedia dupa ani de zile, la solicitarea asociatiilor de proprietari care au cerut contorizari separate si corecte. Proiectul a fost deja aprobat de consilierii locali, iar investitia se va face cu bani de la bugetul local. Sunt vizate blocul 70 de pe strada Garii, contorizat in prezent cu trei contoare, la opt scari de bloc, numai una având contor individual, blocul 88 de pe strada Mioritei, contorizat cu doua contoare, fiecare pentru doua scari, blocul 13 de pe strada Mioritei, contorizat cu un singur aparat la patru scari si blocul 1 de pe strada Republicii, care are doua contoare, unul pentru trei scari si celalalt pentru cinci scari. In total, realizarea contorizarii pentru aceste imobile va costa circa 43.000 de euro. Pentru a inlatura neajunsurile, potrivit proiectului tehnic, contorizarea se va face tinându-se cont de numarul de apartamente pe fiecare scara. Se vor pastra caminele existente, la care se vor adauga altele noi – 11 la numar, in functie de locatie, pe spatiile verzi sau pe trotuarele si aleile de acces la scarile de bloc si noi contoare de apa – 24 de bucati. Aceste investitii sunt prevazute in proiectul de investitie „Contorizarea consumatorilor casnici din municipiul Bacau”.

                                        1500 de persoane vor beneficia de pe urma modernizarii.

                                         „Sunt cinci scari de bloc la un contoar si trei la un alt contoar. Am avut la o scara cu acelasi numar de apartamente si locuitori consumuri de 160 mc apa, in timp ce la o alta scara de numai 60. De 7 ani de când sunt eu presedinte, aproape la fiecare sedinta, oamenii s-au plâns de acest aspect. Cu noua contorizare, toata lumea va fi multumita si eu voi avea control asupra coeficientilor”, a declarat Danut Pantiru, presedintele Asociatiei 71 Taifun.

                                         

                                        „Multe blocuri au probleme si cu distributia. Aceasta se va rezolva acum, iar la fiecare scara de bloc va fi o conducta pe care se va monta un contor. Astfel, impartirea care se va face va fi mai corecta. Primaria Bacau are de la noi evidenta acestor imobile care au nevoie de investitii”, a declarat Petrus Radulescu, directorul tehnic al Companiei de Apa Bacau.

                                        Cu dragoste si sanatate

                                        Batrânul Lisandru Tomescu din Filipesti, de la capatul satului, are 80 de ani, iar când are drum prin Bacau trece pe la redactie, are destule probleme, ba cu un pamânt, ba cu faptul ca fostii primari nu i-au bagat lumina, doleanta neindeplinta inca de pe timpul lui Ceausescu, aia au vrut chiar sa-l demoleze, ca-i casa in câmp. Nu le-a mers, uneori l-au strâns cu usa sa se bage la partid pentru a primi curent, dar el n-a vrut, unii spun ca nici nu se putea, ca are el o hiba la dosar. Cert este ca acum este multumit: cum a fost ales noul primar, in iunie 2012, cum i-au bagat a doua zi curent. Mos Lisandru mai zice ca i-a scris o scrisoare lunga-lunga si lui Emil Boc, a fost chemat la Prefectura si i s-a comunicat ca, gata, vine lumina! Cum va spuneam, a venit, acum este si el om ca toti oamenii. Noul primar i-a curatat asta iarna zapada din poarta, de pe strada, este un om harnic, nu sta ca ceilati primari in birou si el vrea sa-l dea la ziar. Ii spun ca astea-s treburile primarului, de aceea primeste salariu, tocmai de aceea l-au ales oamenii in fruntea obstii, nu conteaza de la ce partid. Se uita la mine si imi zice: nu se poate, deci! Ii dau lacrimile, eu ma induiosez de anii lui. Si-l intreb: esti ruda cu primarul? Nu, fostul primar imi este nepot, da’ n-a facut nimic, nu mi-a bagat lumina, nu mi-a dat pamânt. Spuneti si dumenavoastra, sa-l dau pe actualul primar la ziar? Eu il dau, ca nu-i un capat de tara, dar, mos Alexandru, lumina ti-a bagat-o fostul primar, ca el a facut documentele, a intervenit, a mai pus o vorba buna si Boc. Da, treaba matale, eu nu te pot refuza, ca esti om batrân si cred ca o faci cu inima buna. Nu? Cât despre primar, sa-si faca treaba, ca-l mai dam noi la ziar si altadata, noua de priesc oamenii harnici si drepti.

                                        Mai vine pe la redactie de multi ani domnul Gherghel Istoc. Dumnealui este din Cleja. Vine mai ales lumea, duminica sta in Bacau, iar in prima zi a saptamânii se duce la tribunal, dupa care vine la noi. Noua ne este simpatic, uneori nici nu mai stie de ce a venit, noi, intre timp, am scris de necazul lui, dar el are multe. Cele mai multe le are cu Justitia (este nedreapta cu el, este corupta), dar este la fel, poate si mai mult, de nemultumit, pâna la ura, pe primarul comunei. Nu poate si pace sa se inteleaga cu el. “Litigiile” sunt vechi-vechi: primarul i-a pus o masina de balastru in poarta si nu o mai ia, protejarea râului din comuna nu a fost facuta gospodareste, s-a dus in instanta si acolo sta de mai bine de 15 ani. A mai fost de multe ori la Prefectura, la Politie, la Partid. Dincolo de nemultumirile domnului Istoc, el ramâne prietenul nostru, chiar daca din când in când ii mai cerem si documente justificative pentru tot ce ne spune. Acum sunt ingrijorat, lunea asta nu a fost pe la noi.