Poliţiştii Serviciului Ordine Publică – Compartimentul Delicte Silvice, împreună cu reprezentanţi ai Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic – I.J., au acţionat pe linia verificării respectării cadrului legal în activitaţile de exploatare, prelucrare, transport si valorificare a materialelor lemnoase in zonele Ghimeş-Făget – Comăneşti.

În cadrul acţiunii au fost identificate două persoane de 16 şi 31 de ani, care au tăiat mai mulţi arbori din pădurea unui bărbat din comuna Ghimeş Făget, pe care îi transportau cu atelaje hipo la marginea DC Bolovaniş-Răchitiş.
S-a luat măsura sanţionării contravenţionale a bărbatului de 31 de ani, cu amendă în valoare de 2000 de lei pentru transport de material lemons fără documente de provenienţă.
De asemenea s-a dispus confiscarea confiscarea cantităţii de 4,4 m.c. lemn lucru răşinoase, în valoare de 1101,12 lei, ce a fost predată OS Ghimeş Făget in vederea valorificării, urmand a se continua cercetările pentru identificarea tututor arborilor tăiaţi în delict şi stabilirea prejudiciului creat.

Pe DN 12A, în localitatea Ciobănuş, poliţiştii au identificat un autocamion, aparţinând unei societăţi comerciale din Comăneşti, care transporta 7,13 mc lemn foc specia fag, sectionat in piese scurte, pentru a fost prezentat un aviz de însoţire primar, care avea emis cod unic doar pentru cantitatea de 1 mc material lemnos şi alt autovehicul.
S-a dispus măsura sancţionării contravenţionale a societăţii în cauză şi confiscarea materialului lemons, care a fost predat O.S. Comăneşti, în vederea valorificării.

S-a acţionat pentru verificarea legalităţii activităţilor de prelucrare a materialului lemnos desfăşurate de o societate comercială, fiind inventariate cantităţile de 50,16 mc lemn lucru răşinoase şi 71,29 mc cherestea răşinoase, ce au fost reţinute în vederea stabilirii provenienţei.

Un tanar din comuna Letea Veche s-a ales cu dosar penal pentru nu mai putin de sase infractiuni savarsite in cateva minute.

La 127 de ani de la trecerea in eternitate a politicianului si generalului Dimitrie Lecca (2 decembrie 1832, Tecuci – 4 iulie 1888, Radomiresti – Bacau), Asociatia Culturala „Familia Lecca” a readus in memoria bacauanilor personalitatea acestuia printr-o masa rotunda organizata la Centrul de Cultura si Arte „G. Apostu”.

La eveniment au participat, alaturi de utimii descendenti ai familiei Lecca, intre care profesorul Dumitru Lecca, oameni politici bacauani – senatorul Dragos Luchian, deputattii Viorica Marcu, Ionel Palar si Lucian Ciubotaru, consilierul Ionel Bârzu, generalul (rez.) Vasile Apostol si generalul in retragere Nicolae Petrescu, profesorul Ioan Mitrea, primari din comunele in care au avut proprietati si au trait membrii familiei Lecca, reprezentanti ai Comenduirii Garnizoanei Bacau si ai Filialei Bacau a Asociatiei „Cultul Eroilor” si ziaristi.

„Familia Lecca – a spus moderatorul dezbaterilor, Vilica Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacau – isi are origini cunoscute inca de acum doua milenii. Iar de la Mihai Viteazu pâna aproape in zilele noastre a avut reprezentanti in mai multe puncte cheie in societatea româneasca”. Generalul Dimitrie Lecca a fost, poate, personalitatea reprezentativa a familiei sale. „A fost un reper pentru noi – a spus Dumitru Lecca. A fost una dintre cele mai importante personalitati politice si militare ale Bacaului. A avut merite deosebite pe câmpul de lupta, considerat un erou pentru unul dintre ele. A ajuns si la cel mai important grad din armata, de general, dar si pe cea mai importanta functie din domeniu, ministru de Razboi, in cel mai performant guvern al României contemporante, Guvernul Bratianu. A fost senator si deputat de Bacau si chiar presedinte al Camerei Deputatilor când România a devenit regat. A fost si vicepresedinte al PNL”.

Dezbaterile au subliniat personalitatea generalului Dimitrie Lecca, iar vorbitorii au folosit prilejul pentru a arata din nou importanta cunoasterii istoriei patriei si a educarii noilor generatii in acest spirit. Un rol important – au spus vorbitorii – il au aici autoritatile locale, care prin atribuirea numelor unor astfel de personalitati unor strazi sau institutii pot tine treaza atentia contemporanilor asupra istoriei patriei. Numele generalului Lecca a fost, de altfel, purtat de una dintre strazile Bacaului, iar acum s-a cerut din nou sa se faca toate demersurilor pentru a se reveni la un asemenea gest. Trecatoarea dintre Piata Revolutiei si strada 9 Mai ar putea deveni lesne viitoarea strada Lecca. De asemenea, s-a sugerat ca si numele fostei comune bacauane Lecca (actualmente Ungureni) sa fie redat localitatii. Un exemplu poate fi hotarârea adoptata de Consiliul Local Traian, care a dat numele unui membru al acestei familii unei strazi din localitate, in anul 2010.

Familia Lecca, prin descendentii de astazi, face, de ani buni, eforturi deosebite pentru ca numele ei sa fie recunoscut mai ales in judetul Bacau, unde reprezentantii ei au trait si au administrat conace si mosii, unde au ctitorit lacasuri de cult si nu numai.

Mobilizare de forte vineri dupa amiaza pentru salvarea unei femei care ameninta ca se arunca de la etajul unui bloc de pe strada 9 Mai, din municipiul Bacau.

Dupa o cearta pe care ar fi avut-o in familie, aceasta a iesit la fereastra si a inceput sa ameninte ca se sinucide, spunând ca a fost inchisa in casa.

La fata locului au fost trimise mai multe echipaje de pompieri si politisti.

Militarii au fortat usa de acces in apartament iar agentii au preluat-o pe proprietara si au transportat-o la spital pentru a primi consiliere de la un specialist.

Evenimentul rutier s-a petrecut in aceasta dupa-amiaza, pe strada Energiei, din municipiul Bacau.

O batrâna, in vârsta de 80 de ani, care s-ar fi angajat in traversarea strazii prin loc nepermis, a fost surprinsa si accidentata de un autoturism, la volanul caruia se afla un sofer de 33 de ani.

In urma impactului, femeia a fost ranita si a fost transportata la spital pentru ingrijiri medicale.

La fata locului au ajuns politistii de la Biroul Rutier Bacau care au demarat cercetari.

Nu mai putin de 10 medii de 10 s-au inregistrat, in acest an, in judetul Bacau, la admiterea pentru liceu, dupa centralizarea rezultatelor din scoala generala si de la Evaluarea Nationala.

Cei zece absolventi sunt:

1 CREȚU D. ANDREI SCOALA GIMNAZIALA „MIHAI DRAGAN” BACAU
2 CRUDU CC. MĂLINA SCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA” BACAU
3 HADARAG G. ANDRA VALERIA SCOALA GIMNAZIALA NR 2 TARGU OCNA
4 MIHAI C. CRINA TEODORA LICEUL TEHNOLOGIC DARMANESTI
5 MIHĂILĂ I. DARIA-ALEXANDRA SCOALA GIMNAZIALA NR 1 ONESTI
6 PETRE-ANTICA E. EDUARD-DOMINIC SCOALA GIMNAZIALA NR 1 VALEA SEACA
7 SILION S. ANDRA-ALEXANDRA SCOALA GIMNAZIALA „MIHAI SADOVEANU” BACAU
8 SMARANDI F. ANASTASIA SCOALA GIMNAZIALA „GHITA MOCANU” ONESTI
9 STOICA II. ROXANA IOANA SCOALA GIMNAZIALA „NICOLAE IORGA” BACAU
10 VICOL CL. BOGDAN-ALEXANDRU COLEGIUL NATIONAL „FERDINAND I” BACAU

Rezultatele pot fi consultate pe site-ul ministerului educatiei, pe acest link.

Ieri, în jurul orei 09:45, pe DN 2G, în localitatea Podiş, s-a produs un acicident rutier cu victime.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 61 de ani, din comuna Scorţeni, în timp ce conducea un autoturism, la intersectia cu DN 2 G nu a acordat prioritate de trecere unui autovehicul care circula regulementar pe direcţia Bacău-Moineşti şi a intrat in coliziune cu acesta.

În urma evenimentului rutier cei doi conducători auto au fost transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău pentru îngrijiri medicale.

Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

S-a terminat Bac-ul. Candidatii inscrisi la acest examen, absolventii de liceu, au sustinut astazi, 3 iulie, ultima proba a bacalaureatului – proba scrisa, la alegere, in functie de profilul absolvit si specializarea din anii de studii.

Elevii care au terminat Realul au avut de ales intre Fizica, Chimie, Informatica si Biologie, iar cei de la Uman – intre Geografie, Economie, Sociologie, Filosofie, Psihologie, Logica si argumentare.

In judetul Bacau s-au inscris la aceasta proba 4.429 de candidati. Au fost efectiv prezenti 4.290 dintre ei, iar 130 au absentat. Nu s-a inregistrat nicio eliminare pentru frauda sau tentativa de frauda.

Emotii mari vor fi luni, cand, conform calendarului de organizare a examenului, se afiseaza primele rezultate, desi acestea sunt asteptate inca de duminica dupa amiaza, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti. Insa, in premiera, in acest an lucrarile vor fi corectate in alte judete, tocmai de aceea reprezentatii Inspectoratului Scolar cred ca primele note vor fi cunoscute tot pe 6 iulie.

Pentru a fi declarat admis, candidatul de la Bac trebuie sa se prezinte la toate probele (orale si scrise), sa ia cel putin nota 5 (cinci) la disciplinele scrise si sa obtina cel putin media generala finala 6 (sase).

Vom reveni cu detalii, in momentul in care apar rezultatele.

Sambata aceasta, 4 iulie, angajatii si voluntarii Crucii Rosii Bacau ne invita sa petrem alaturi de ei 139 de ani de la infiintarea acestei organizatii in Romania. Manifestarea va avea loc in Parcul Cancicov, cu incepere de la ora 9.30.

Vor fi oferite servicii medicale gratuite (determinarea tensiunii arteriale, a glicemiei), se vor imparti pliante informative, vor fi efectuate demonstratii privind acordarea primului ajutor, vom cunoaste istoria Crucii Rosii prin fotografie.

Evenimentul se preconizeaza sa dureze mai bine de doua ore.

Locuitorii de pe partea stânga, pâna la nr. 17, sunt bacauani, cei de pe partea dreapta au buletin de Letea Veche. Nici unii nici ceilalti nu beneficiaza de asfalt, apa si canalizare, locuitorii fiind beneficiarii doar a unor promisiuni carora le-a expirat termenul de valabilitate.

Nimeni din cei pe care i-am intrebat nu stia de ce se cheama Silozului, strada care delimiteaza, la est, municipiul Bacau de comuna Letea Veche. Insa, toti simt, de ani si ani, conditiile in care traiesc. N-au apa curenta, canalizare si nici asfalt, cele mai elementare servicii de care ar putea beneficia locuitorii unei strazi dintr-un oras european, fie ea si la marginea lui. Strada cu pricina are si ciudatenii, locuitorii de pe partea stânga, pâna la nr. 17, sunt cu buletin de Bacau, iar cei de pe dreapta sunt leteni, cu buletin si impozite varsate in vistieria comunei. Ba, un cetatean de pe partea dreapta, imi spune domnul Bogdan Florin, este bacauan, nimeni nu stie cum si de ce. Dar, acesta-i un lucru minor, important si major ramân asfaltarea strazii si canalizarea, cosmarul din toate anotimpurile. “Au tot promis, ba primarul din Bacau, ba cel din Letea Veche ca azi, ca mâine, strada va fi integrata in programul de investitii, ne spune si domnul Vasile Branca. Este imposibil de trait, circulatia este intensa, soferii merg cu viteza, iar in urma lor se ridica nori de praf. Eu sunt mai nou aici, insa ne-ar trebui masca de protectie pentru a rezista.”

Promisiuni cu termen expirat

Case mai vechi sau mai noi, multe vile, cochete, unele cu etaj, frumoase, cu spatii de joaca pentru copii, s-au inradacinat si copaceii plantati de fiecare nou venit. Un alt cetatean, care nu a dorit sa-si decline identitatea (“nu vreau sa ma pun rau cu primarii”), proprietarul unei frumoase vile este la fel de nemultumit: “Suntem la capatul civilizatiei. Când ne-am mutat ni s-a promis ca, in scurt timp, strada se va asfalta. Trebuie bani multi, iar primarul din Letea Veche spune ca nu-i are si nici nu stie cine ar trebui sa o asfalteze, Bacaul sau Letea Veche, ca, spun ei, granita este pe mijlocul strazii”. Tot el mai aduce un argument, când ploua, deoarece apa nu are unde se scurge, intra in curtile oamenilor: “Sa vedeti atunci ce veselie este sa locuiesti la tara”.

Preferinte electorale cu “esente tari”

Trec masini, multe masini, mici si mari, praful se ridica la nori, trecatorii se opresc, se intorc cu spatele spre directia de mers a autovehiculelor, pentru a nu se ineca cu praf.
O doamna in vârsta, care vine de la un magazin din apropiere, spune ca este in trecere, ea sta pe Trecatoarea Holtului, dar si acolo este la fel. Intram, impreuna pe strada Bujorului, nume frumos, cum tot in zona mai sunt si strazile Lalelelor,Trandafirilor, si imi arata un afis, prins pe gardul unei case. “Cred ca ar fi bine sa vina presedinte cel de pe gard“, spune doamna Taralunga. Ma aproprii, pe o foaie A4 sta scris:

In coltul din dreapta, sus, sigla: desenul unui corp omenesc infipt intr-o teapa. Se apropie un domn, se uita, zâmbeste, si zice scurt: E timpul! Reportajul meu nu se poate incheia fara sa le ofer locuitorilor de pe Silozului un raspuns la intrebarea lor. La solicitarea noastra, Primaria Bacau raspunde, conform Legii 544/2001: “Str. Silozului se afla pe linia de hotar ce desparte municipiul Bacau de comuna Letea Veche, municipiului Bacau ii apartine doar partea stânga pe o lungime de 240 ml. SC CRAB SA are in derulare un proiect pe fonduri europene – «Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau». In acest proiect, comuna Letea Veche are prinsa si str. Silozului pentru realizarea canalizarii, iar dupa finalizarea acestor lucrari si, in functie de fondurile alocate de la bugetul local, se va executa si modernizarea str. Silozului (trotuare si carosabil).”

Când anume, tot nu aflam din acest raspuns!

Fostii primari din Onesti, Laurentiu Neghina (foto), si din Prajesti, Eugen Antica, demisi din functie prin ordin al Institutiei Prefectului, au facut plângeri in instanta in care cer anularea actului administrativ. Mandatul acestora a incetat vineri, 19 iunie 2015, ca urmare a unei decizii date de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) care a stabilit ca nu doar primarii condamnati la inchisoare cu executare isi pierd mandatul, ci si alesii care au primit pedepse cu suspendare.

Cei doi fosti primari au intrat in aceasta categorie, fiind condamnati cu suspendare in dosarul „Mita la Bac” de la Liceul „Alexandru Vlahuta” Podu Turculu. In actiunile depuse la Tribunal, fostii edili, prin avocatii angajati, contesta ordinul Prefecturii motivând ca hotarârile definitive ale ICCJ date in dosarul penal au fost pronuntate in urma cu aproape doi ani si ca la acel moment nu s-a ridicat problema demiterii din functie in cazul celor condamnati cu suspendare.

In acelasi timp, sustin avocatii, o hotarâre/decizie nu se poate aplica retroactiv, mai ales ca in intervalul dintre condamnare si pâna in prezent, primarii si-au exercitat functia. Opiniile sunt impartite in aceste situatii generate de decizia ICCJ, unii avocati intrebându-se chiar daca nu cumva tot ceea ce au semnat cei doi primari demisi ar fi lovit de nulitate, in conditiile in care se mentine ordinul Prefecturii. Pe de alta parte, alesii destituiti reclama si faptul ca in tara sunt cazuri similare de primari condamnati la pedepse cu suspendare, dar care nu au fost demisi din functie. Actiunile inregistrate la Tribunal, Sectia Contencios Administrativ, urmeaza sa primeasca termen.

Un primar a pierdut “pe o speta similara”

“Este dreptul oricarui cetatean sa atace in instanta un ordin emis de prefect pentru ca instanta sa decida care dintre parti are dreptate. Noi, ca institutie, am luat act de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), obligati fiind sa impunem de indata aplicarea acelei hotarâri”, a declarat Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau. Hotarârea ICCJ a fost data in dosarul unui primar din vestul tarii pentru care ordinul de incetare a mandatului fusese emis imediat dupa pronuntarea sentintei de condamnare la inchisoare cu suspendare. Edilul a atacat in instanta ordinul prefectului, iar tribunalul a sesizat ICCJ, care a dat o decizie cu privire la aplicarea Legii 393 privind Statutul alesilor locali. “In alta ordine de idei, vreau sa va reamintesc ca un primar din Caras Severin a pierdut procesul pe o speta similara”, a mai spus prefectul judetului.

Catalina Chifu
Silvia Patrascanu

– o poveste despre o familie cu multe lipsuri, dar care cu ajutorul semenilor poate scapa de saracie

Familia Rau, din satul Rusenii Razesti, comuna Plopana, este o familie numeroasa. Dar pe cât este de numeroasa pe atât este de necajita. Locuiesc cu totii intr-o casa din paianta, la iesirea din localitate, in conditii greu de imaginat pentru multi dintre noi. Au doar doua camere si un hol, iar locuinta nu este racordata la reteaua de electricitate.

Au trecut prin doua inundatii si doua incendii si se multumesc ca inca mai au un acoperis deasupra capului. Copiii mai mari au plecat sa-si faca un rost, alti trei stau pe la rude, iar acasa au mai ramas sapte minori. Dintre cei aflati in grija parintilor, cel mai mic, un baietel, are doar cinci luni, iar fata are 16 ani si isi doreste sa se inscrie la liceu. Cu totii traiesc din alocatiile de la stat, putin peste 500 de lei pe luna, si din banii câstigati de tata din munca cu ziua prin sat.

Omul a lucrat 15 ani in mina, la Valea Jiului, dar la Plopana nu si-a mai gasit de lucru. Intr-un timp a facut naveta la Bacau, unde a lucrat in constructii, insa patronul a fugit cu banii si n-a câstigat nimic. Matei, Marius, Antoanela, Cristi sau Razvan s-au invatat cu lipsurile si chiar daca intru intr-un magazin nu-i cer mamei sa le cumpere dulciuri si nici jucarii, pentru ca stiu ca banii sunt putini. Pentru ei, important este sa aiba mâncare pe masa in fiecare zi.

„Ne descurcam foarte greu pentru ca banii sunt putini si nevoile multe, dar nu avem ce face. Traim doar din alocatiile copiilor. De ajutor social nu beneficiem. Cica avem venit prea mare. Din ce munceste sotul cu ziua luam de mâncare, orez, faina, ce putem pastra, ca nu avem frigider, ca sa avem ce pregati. Nu ne ducem la nimeni sa cerem”, spunea Izabela Rau (39 ani), mama copiilor. Desi se descurca greu, nu s-a gândit niciodata sa-i abandoneze ori sa-i dea in plasament.

Doi tineri sunt hotarâti sa-i ajute

Are incredere ca Dumnezeu le va purta de grija. Mai ales ca de povestea lor au fost impresionati doi tineri din Bacau, sot si sotie, care i-au remarcat in drumurile facute la Vaslui si inapoi. Au vazut ca au grija de copii, ca sunt spalati, ca frânghiile sunt pline tot timpul de haine curate. Nu s-au grabit sa-i judece si nici nu au de gând sa o faca. S-au grabit in schimb sa-i ajute, asa cum o pot face si alti bacauani.

La ultima vizita le-au adus alimente, haine si multe alte lucruri care le lipsesc. „Pe noi ne-a atras faptul ca sunt curati, copiii sunt ingrijiti si cu mult bun simt. Incercam sa-i ajutam si saptamânal sa ajungem la ei sa le aducem câte ceva”, spunea Liliana Tabacaru. Dar acesti tineri inimosi vor sa le schimbe viata cu totul. Pentru a-l ajuta pe tata, Gheorghe Rau, cu un loc de munca, au inceput sa strânga bani pentru a le cumpara o casa batrâneasca mai aproape de Bacau si sa-i mute acolo. Vor ca acesti copii sa nu mai invete la lumânare si sa priveasca si ei la televizor. Sa se bucure cât de putin de copilaria pe care saracia le-a furat-o.

„Ei nu se mai incadreaza pentru ajutor social si noi nu avem cum sa-i ajutam, ca nu este cadru legal. Ca sa se racordeze la reteaua electrica au nevoie de câteva mii de lei, dar nici casa nu are acte.”
Gheorghe Andries, primarul comunei Plopana

Conducerea Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău anunță cu mare regret dispariția prematură a colegului AURELIAN ALBUȚ, șef lucrări ec.dr.ing. de la Facultatea de Inginerie, Departamentul de Ingineria și Managementul Sistemelor Mecanice.

În perioada 1997–2002, a urmat cursurile Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, obținând diploma de inginer în specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini.

După ce a fost student Erasmus la Tampere University of Technology din Finlanda, în perioada octombrie 2002 – iulie 2003, și-a continuat studiile la această universitate, obținând diploma de master. În cadrul acestei instituții a desfășurat o intensă și apreciată activitate de cercetare științifică. În anul 2002, și-a început studiile doctorale în cadrul Universității Politehnica din București obținând în 2006 diploma de doctor în Inginerie Industrială.

În paralel cu activitatea didactică și științifică desfășurată la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, urmează cursurile Facultății de Științe economice din cadrul Universității „George Bacovia” din Bacău.

Activitatea didactică a desfășurat-o cu pasiune și competență, fiind titular al unor discipline din domeniul mecanic și din domeniul inginerie și management, la programele de studii de licență și master. În cadrul programului Erasmus, a efectuat numeroase stagii de predare la diverse universități europene, partenere în acest program. Din anul 2008, în calitate de Coordonator Erasmus al Facultății de Inginerie, și-a adus în mod deosebit contribuția la dezvoltarea relațiilor interuniversitare cu numeroase universități din Europa.

Activitatea de cercetare desfășurată în domeniul deformării plastice a materialelor și a unor domenii conexe s-a concretizat prin publicarea a peste 40 de articole științifice, în calitate de autor sau coautor, în reviste de specialitate de mare prestigiu din țară și străinatate. De asemenea, a făcut parte din colectivele de cercetători constituite în cadrul a 5 contracte de cercetare științifică, în care a avut calitatea de membru sau de coordonator.

A publicat 3 cărți de specialitate (coautor) și a participat la numeroase conferințe organizate în țară și în străinătate (Franța, Polonia, Thailanda, China, Spania, Italia, Finlanda, SUA, etc.). De asemenea, s-a implicat activ în viața comunității academice băcăuane, fiind membru în Senatul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.

Întreaga comunitate academică a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău regretă profund dispariția fulgerătoare a celui care a fost un coleg devotat și un prieten de nădejde.

La câtiva kilometri de Buhoci, spre sud, cam in dreptul localitatii Siretu, se afla satul Furnicari. Apartine de comuna Tamasi. Numarând putin peste cinci sute de suflete, zona este cunoscuta mai mult de pe urma inudatiilor, care au afectat-o des, dar si ca loc bun de pescuit. Siretul, la fiecare viitura, si-a tot mutat albia, rupând maluri, inundând terenurile si casele oamenilor. Dupa prapadul din doua mii opt, s-au facut lucrari de consolidare, s-a inaltat digul de protectie, asfaltându-se drumul de pe acesta. Satenii spun ca lucrarea ar fi trebuit sa mai continue, pe o portiune de inca o suta cinzeci de metri. Terenurile cultivate dintre dig si apa, fiind proprietate privata, au fost ingradite. Putinii pescarii care mai prefera locul, au acces doar pe câte o potecuta inierbata. In general, nu prea sunt bine primiti. Vin insa de pe celalalt mal, pe drumul de la balastiera, si ajung cu barcile pâna in locurile bune de pescuit. De sus locul apare idilic, ca o statiune de vacanta, pigmentat cu umbrele de soare si prelatele de camuflaj ale ambarcatiunilor ancorate in mijlocul apei.

Drumul din poarta

Coborând din drumul judetean ce desparte satul in doua, spre lunca Siretului, dai de o bifurcatie. La stânga, in aval, o iei spre padure. La dreapta, spre apa care face o bucla larga, loc bun de dat la scobar. Daca nu esti atent, urmând cu masina drumul de pe dig, furat de peisaj, dupa o scurta panta risti sa te proptesti in doua porti masive, din lemn, aparute de-a curmezisul ca din senin. Asfaltul se opreste brusc. In stânga, printre salcii, vezi aproape apele Siretului. In fata, acoperisul casei batrânesti. Te minunezi cum a rezistat urgiilor si timpului. Proprietarul, mos Petrica Bogdan, are optzeci si trei de ani. S-a nascut si traieste aici. „Siretul era ahaa! Uite! Dincolo de apa. Cam pe la pompele alea. Vezi stâlpul cela? In lunca?”, si-i urmaresc linia palmei trudita de munca. Nu pot sa-i retraiesc vizual amintirile. „Acolo era!”. Fratele mai mic, Ion Bogdan, are saptezeci si patru de ani. Tine in mâna un foarfece de vie. Vine de la curatat de lastaris. Sta la câteva case mai la vale. Imi arata gospodaria protejata de noul dig, ingrijita, primenita de nu se mai vad urmele viiturilor. A crescut cinci fete care l-au bucurat, aducând pe lume sase nepoti. Stam de vorba pe banca din fier, de pe podetul ce traverseaza rigola adânca de scurgere. „Cursul asta a aparut in saizeci si noua. Aici a fost punctul mai slab când au venit inundatiile. Au urmat cele din saptezeci si saptezeci si cinci. Au rupt apele tot ce-au intâlnit de la padure incoace. De-atunci s-a mutat Siretul de trei ori, mutând si pamântul. Ce vezi aici, lunca, ce e cultivat cu porumb, nu mai e pe acelasi pamânt. E adus. Erau o suta cinzeci hectare de pasune si terenuri agricole. Albia s-a mai stabilizat când s-au construit bazinele, pentru cenusa rezultata de la CET. Acolo s-au bagat mii de tone de beton. Ultima data digul a fost rupt prin doua mii. Aici era inalt, ne-a inundat pe noi. Apa nu mai incapea si a maturat digul pe acolo, pe la Vârnacea cum ii spunem noi.”

Viata lânga apa

Lucrarile de consolidare a malului trebuiau continuate. S-au oprit pentru ca proiectul, de construire a unui pod peste Siret in zona, nu a avut viabilitate. Pâna aum zece ani, locuitorii din Furnicari si satele apropiate scurtau, cu cincisprezece kilometri, drumul spre Bacau, traversând apa cu bacul. A mai functionat sporadic vreo cinci ani, pâna malurile au fost roase de apa. Vestea buna este ca s-a semnat recent un contract, intre Consiliu Judetean – in parteneriat cu Primaria Tamasi – si un consortiu de firme din Galati si Tulcea, pentru construirea unui bac nou, modern, si a utilitatilor aferente. Cum lucrarile la noi se stie cum merg, satenii ramân cu speranta, continuând sa ocoleasca pâna la terenurile agricole aflate pe celalalt mal. Nea Ion a lucrat pâna la pensionare ca sofer. Isi aduce aminte cum pescuia el in tinerete. Ochii i se lumineaza „Ce undite? Cu mreja. De unde barca. Aveam doua camere de tractor, din alea de doi metri si douazeci, cu doua scânduri legate de ele, si-i dadeam drumul. Uite pe-acolo! Aveam mreja de cinzeci de metri.” (Mreja este o plasa usoara, impletita din ata subtire, initial din cânepa, cu ochiuri relativ mari. Latimea ei variaza de la doi pâna la cinci-sase metri, in functie de adâncimea apei unde este folosita. Pe o latura are legate greutati din plumb, piulite, iar pe cealalta, bucati din lemn sau pluta, pentru a o mentine in apa, vertical). „Stiam locurile pe unde nu-s cioate si apa era mai linistita. O desfasuram… si el se-ncurca. Vâsleam asa, doua-trei sute de metri. Când simteam ca se face grea, ne-adunam de la capete si strângeam pestele. Asta dura câteva ore, seara. Acum aproape toti care pescuiesc sunt din Bacau. Sa-i vezi cum vin si s-asaza sa stea peste noapte! Nu ma deranjeaza, ca pe-aici trec putini. Nu mai e locul bun. Sunt fruntarii, (praguri sapate de curenti). In partea astalalta, apa-i mica, s-a mâlit. Doar la nucul cela, mai la vale, zici ca mai trage.”

Constatari amare

Evita sa-si dea cu parerea despre braconaj si efectul noilor plase din nailon, cu ochiuri mici. El stie ca ciclic, viiturile, pe lânga pagubele produse, redistribuie prin baltile din lunca, pestele furat de apa din crescatorii. Si nu face nici macar o aluzie la metodele neortodoxe de pescuit, folosite astazi de catre unii. „Noi locuim aici, gospodari, treizeci de familii de catolici si douazeci si cinci de familii de ortodocsi. Restul, o suta cinzeci si ceva de tigani, care sunt tot ortodocsi. Mai la vale, spre Galbeni, sunt penticostali. Pai daca din o suta douazeci si sapte de vaci reproducatoare, câte erau in sat inainte de inundatii, acum nu mai sunt nici jumatate?” Dar grija lui nu o reprezinta pescarii, braconieri sau nu. A renuntat la animale. E sigur ca la o noua viitura, apa ii va intra iar in gospodarie. „Digul ar trebui continuat. Aici, la cotul asta ar trebui intarit si inaltat macar cu un metru saptezeci, pe o portiune de vreo suta cinzeci de metri. Pe partea aialalta, uite, mai la deal, se vede? Se construieste o crescatorie de peste. Daca, Doamne fereste, vine iar apa mare, tot betonul care se toarna acum acolo va impinge ca un zid apa care se opreste in el, in cotul asta unde stau eu, si iar va rupe!”

Ii urez sanatate si optimism. Intra in curte parca resemnat, constient de neputinta in fata naturii si a vrerii oamenilor. Il aud soptind ca pentru sine: „Cum o da Dumnezeu!”

Am intrat deja in luna lui Cuptor si mai mult ca oricând, indiferent la ce vârsta ne aflam, ne dorim cu ardoare sa avem un corp suplu, cu piele frumoasa, catifelata, fara pete, acnee, cicatrici sau vergeturi. Ne place sa mergem la plaja, la mare ori la piscina, in aceasta perioada caniculara, dar unii dintre noi avem complexe legate de modul cum aratam ori probleme dermatologice, care nu ne permit sa ne expunem la soare sau ne provoaca multe alte mari necazuri. Dar pentru toate acestea exista solutii medicale la care aveti acces si va sunt oferite cu profesionalism si cea mai mare disponibilitate la DERMACENTER, un renumit centru de medicina estetica si dermatologie, situat in Bacau, pe strada Marasesti, nr.94, telefon 0234576339, e-mail: foxstanescu@clicknet.ro; www.dermacenter.ro

UN CENTRU MEDICAL CU TRADITIE IN DOMENIU

Aceasta clinica medicala are o traditie in domeniul dermatologiei si medicinei estetice ( specialitate vasta si complexa) de aproape 20 de ani. Este printre primele unitati medicale private care au aparut in Bacau dupa anii ’90. A fost infiintata in 1992 de catre dr.Cristina Stanescu, medic primar dermato-venerolog ( pe atunci, seful sectiei cu acelasi profil din Spitalul Judetean de Urgenta). Despre inceputurile clinicii careia a avut curajul sa-i dea viata intr-o perioada destul de tulbure si instabila, dr.Cristina Stanescu isi aminteste: „Am pornit la drum cu consultatii medicale de specialitate si tratamente dermatologice. In ceea ce priveste dotarea, am plecat cu un electrocauter. Atât aveam si era in domeniu, in tara, ca aparatura, pentru terapiile dermatologice. De-a lungul anilor, insa, dupa numeroase cursuri, workshop-uri in tara si in strainatate, activitatea noastra a devenit mult mai complexa, respectând tendintele internationale in dotare. Preocuparea noastra permanenta este de a asigura aparatura moderna, in concordanta cu evolutia tehnologiei in domeniu. Ne implicam in programele de depistare precoce a cancerului de piele, dar si in cele de estetica medicala. Venim in intâmpinarea pacientilor nostri cu proceduri medicale si estetice care sa le asigure o piele sanatoasa si frumoasa”.

SINGURA UNITATE DIN ZONA CARE PRACTICA DERMATOSCOPIA DIGITALA

DERMACENTER, prin personalul medico-sanitar, competent si profesionist, coordonat de catre dr.Cristina Stanescu, ofera consultatii pentru diagnosticarea bolilor pielii si a mucoaselor. Pentru diagnosticarea cu certitudine a acestor boli si daca este necesar, foloseste dermatoscopia sau biopsia cutanata. Este primul cabinet care a utilizat in Bacau dermatoscopia simpla si este unica unitate medicala privata de profil din judet care practica dermatoscopia digitala (Moll Max), cea mai moderna metoda de diagnosticare si monitorizare a evolutiei alunitelor, care permite prevenirea si descoperirea precoce a cancerului de piele. Aceasta este o tehnica avansata pentru depistarea melanomului, cel mai agresiv dintre formele de cancer de piele, cu o rata mare de mortalitate, Sistemul Moll Max dându-i dermatologului posibilitatea de a examina pielea in profunzimea stratului ei superficial, detectând modificari care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Aceasta este o metoda neinvaziva si nedureroasa, ce poate fi urmarita pe ecran de catre pacient si face mai usoara diagnosticarea precoce a melanomului, esentiala pentru prognosticul bolii. Totodata, este foarte utila pentru monitorizarea leziunilor precanceroase si a alunitelor care ar putea crea probleme de sanatate. In acest fel, medicul dermatolog poate stabili masuri inca din stadiile incipiente ale bolii. In acest context, trebuie sa remarcam faptul ca personalul medico-sanitar de la aceasta clinica a participat in fiecare an si la campaniile nationale gratuite, organizate in Bacau, pentru diagnosticarea precoce a cancerului de piele.

TERAPII MODERNE

Inca de la inceputul activitatii sale private, centrul de medicina estetica si dermatologie-DERMACENTER a folosit si tratamentul cu radiofrecventa. Totodata, la acest centru medical se practica si radiochirurgia dermatologica, procedura care confera siguranta si rezultate estetice net superioare bisturiului, laserului sau electrocauterului. Interventia se realizeaza fara sângerare si durere, cu vindecare rapida. Prin radiochirurgia dermatologica se rezolva leziunile de la nivelul pielii, atât benigne (nevi pigmentari, veruci etc.) cât si maligne (carcinoame, melanoame) si se pot preleva biopsii cutanate. Un alt tratament folosit la aceasta clinica, pentru diverse leziuni cutanate, este crioterapia. Mecanismul consta din congelarea si decongelarea celulelor bolnave, care astfel sunt distruse. La acelasi centru, alaturi de procedurile enumerate mai sus, se utilizeaza cu rezultate foarte bune si terapia soft laser si cu lumina albastra, pentru tratarea acneei si a altor afectiuni inflamatorii cutanate (herpes, zona zoster). Tratamentul cu laser este practicat, de exemplu, in terapia onicomicozei, o boala a unghiilor, provocata de ciuperci. In aceasta afectiune, procedura amintita are o rata de succes de pâna la 75-80 la suta.

SERVICII DIVERSE DE ESTETICA MEDICALA

Un alt domeniu complex abordat cu rezultate remarcabile la DERMACENTER este estetica medicala. Serviciile oferite aici, in aceasta specialitate, sunt diverse. Ele constau in injectari pentru corectarea ridurilor (injectii cu toxina botulinica si acid hialuronic) si a aspectului pielii (tonus, stralucire, pete), peeling-uri chimice, epilare IPL, tratament telangiectazii, mezoterapie, electrostimulare, masaj anticelulitic, tratamente dermato-cosmetice si radiofrecventa tripolara. Aceasta din urma determina cresterea tonusului pielii, corectarea ridurilor, rezolvarea celulitei si a vergeturilor aparute dupa sarcina. Este un procedeu foarte eficient pentru tinerele mame, corectându-le vergeturile si tonusul cutanat scazut, la nivelul abdomenului, care apare in timpul sarcinii. Radiofrecventa tripolara, o metoda neinvaziva, este utilizata cu succes in reducerea celulelor de grasime, a celulitei. Prin acest procedeu se obtine tonifierea pielii, pentru brate, abdomen si coapse, prin formarea de fibre de colagen si elastina tinere. Procedeul este folosit cu succes pentru cresterea tonusului fetei si reducerea ridurilor. Aceasta tehnica este eficienta pentru fata, gât, brate, abdomen, coapse si fese. Se obtine o piele cu tonus bun, cu aspect tânar. Acest tratament a fost numit si “calcatorul de riduri”.

TRATAMENTE CU LASER

In acelasi domeniu, al esteticii medicale, la aceasta clinica se fac si tratamente cu laser pentru leziuni vasculare, precum angioamele, cuperoza si vasele sparte de pe picioare. In acest caz, procedura este completata de investigatii si tratament pentru oprirea evolutiei bolii venoase cronice (varice, in termeni populari). Tratamentul cu laser se practica si pentru rezolvarea cicatricilor, ridurilor (intinerire cutanata), vergeturilor si a onicomicozei (ciupercilor de unghii). In felul acesta, in cazul micozelor unghiei, se pot elimina posibilele efecte adverse ale tratamentului cu tablete. Potrivit statisticilor medicale, procentul de vindecare este de 80 la suta pentru terapia cu laser, 60 la suta, cu tablete, si de numai 8 la suta, pentru tratamentul local. Pentru vergeturi, centrul medical dispune de un laser echipat cu lungimea de unda aprobata de FDA in America.

APARATURA DE ULTIMA GENERATIE

DERMACENTER mai are in dotare ca aparatura un Hydrafacial , Octoline si Dermapen. Acestea sunt aparate de ultima generatie folosite pentru tratamentul ridurilor, acneei si a petelor pigmentare de la nivelul fetei. Sunt proceduri pe care personalul medico-sanitar de aici le practica, de asemenea, cu succes de mai multi ani. Hydrafacialul este un aparat care este indragit de multe vedete, pentru tratamentul tenului. Totodata, la aceasta unitate exista programe anti aging personalizate care, pe lânga tratamentele faciale, se adreseaza buzelor, dosului mâinilor, bratelor, cearcanelor, decolteului si gâtului. De remarcat si faptul ca DERMACENTER este singura clinica din Bacau unde se scot tatuajele, cu laser. Tot aici pacientii pot beneficia de tratamente pentru caderea parului. Mai intâi se face diagnosticarea cauzei si apoi se efectueaza tratamentul pentru stimularea cresterii parului, constând in iontoforeza, crioterapie si dermapen. Pe de alta parte, cu ajutorul luminii pulsate sau al laserului se reduce parul nedorit. La DERMACENTER pot apela si persoanele care au o transpiratie excesiva la nivelul palmelor, talpilor si axilelor, pentru a trata aceasta problema.
PENTRU VIITOR, ALTE PROIECTE INDRAZNETE
In viitorul apropiat, conducerea centrului medical DERMACENTER intentioneaza sa organizeze intâlniri de grup pentru categorii de pacienti carora sa le prezinte materiale demonstrative practic, in legatura cu afectiunea lor. Despre viitoarele proiecte dr.Cristina Stanescu ne-a mai spus: “Ne vom adresa in mod deosebit mamicilor cu copii cu dermatita atopica si celor care sunt interesati de folosirea unui machiaj medical care permite corectarea unor defecte cutanate, cu produse specifice”.

Asadar, clinica DERMACENTER va sta la dispozitie cu servicii profesioniste in domeniile dermato-venerologiei si medicinei estetice!