joi, 25 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3375

Fără permis şi sub influenţa alcoolului – depistat în Hemeiuş

    La data de 16.07.2015, ora 23:30, o patrulă formată din doi poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Hemeiuş, respectiv Postul de Poliţie Mărgineni, au procedat la oprirea regulamentară a unui autoturism care nu avea montate plăcuţele cu numere de înmatriculare şi circula pe drumul judeţean 119 B Hemeiuş, din direcţia Piatra Neamţ către Bacau.

    La volanul autoturismului a fost identificat un bărbat de 34 de ani, din comuna Hemeiuş, iar pe locul din dreapta faţă a fost identificat un bărbat de de 37 de ani din aceeaşi localitate.

    Întrucât conducătorul auto emana halenă alcoolică, acesta a fost condus la Poliţia Municipiului Bacău, unde a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,77 mg/l alcool pur în aer expirat, motiv pentru care a fost condus şi la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost preluate două probe biologice de sânge la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei.

    Efectuându-se verificări în baza de date, a rezultat că persoana depistată la volan nu deţine permis de conducere pentru niciun fel de categorie de autovehicule.

    A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducre pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, urmând ca la finalizarea cercetărilor să se propună soluţie prin parchet.

    Biciclist accidentat pe strada Dr. Alexandru Safran

      În seara zilei de 16 iulie a.c., în jurul orei 19:10, pe str. Dr. Alexandru Safran s-a produs un accident de circulatie soldat cu rănirea unei persoane, în următoarele împrejurări:

      Un tânăr de 26 de ani, din satul Poiana, comuna Negri, jud. Bacău în timp ce conducea o bicicletă, având direcţia de deplasare către strada Narciselor, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a pătruns pe acostamentul din dreapta, acoperit cu prundiş, moment în care s-a dezechilibrat şi a căzut pe partea carosabilă. În urma accidentului, victima a suferit vătămări corporale, fiind transportată la SJU Bacău, rămânând internat în Secţia de Ortopedie.

      Biciclistul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,14 mg/l alcool pur in aerul expirat, fiindu-i recoltate mostre de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

      În cauză s-a intocmit dosar penal, cercetarile fiind efectuate sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpă.

      Sofer beat, depistat la Pirjol

        În ziua de 16 iulie a.c., ora 16:40, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Moineşti, în timp ce executau serviciul de patrulare pe raza comunei Pîrjol, au depistat în flagrant un bărbat de 35 de ani, din comuna Pîrjol, jud. Bacău, în timp ce conducea un autoturism, pe DC 183 Pîrjol, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără a poseda permis de conducere.

        Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat. Cel în cauză a fost condus la Spitalul Mun. de Urgenţă Moineşti, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

        În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi conducere pe drumurile publice a unui vehicul, fără a poseda permis de conducere. La finalizarea cercetărilor, dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti cu propuneri procedurale.

        Cum talharea un tanar din Iasi adolescentii din Bacau

          În urma cercetărilor efectuate de poliţiştii de investigaţii criminale ai Poliţiei Municipiului Bacău, a fost identificată persoana bănuită de săvârşirea mai multor infracţiuni de furt şi tâlhărie faţă de minori de pe raza municipiului Bacău.

          S-a stabilit că cel în cauză, un tânăr de 24 de ani din Iaşi, în perioada 24.04.-26.06.2015 ar fi săvârşit un nr de 3 infracţiuni de tâlhărie şi 7 infracţiuni de furt pe raza mun Bacău.

          Acesta ar fi procedat la acostarea minorilor cu vârste cuprinse între 11-13 ani, cărora le spunea că fiului sau nepotului său i-a fost furat telefonul mobil. Apoi, ademenea victimele să îl urmeze şi le conducea în locuri unde putea să le oblige sau să le determine să îi dea telefoanele mobile, după care le spunea să aştepte în acel loc.

          După ce intra în posesia telefoanelor mobile inculpatul se întorcea în mun Iaşi, unde valorifica bunurile sustrase la diferite case de amanet.

          Inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv în altă cauză.

          Arestat pentru talharie

            Poliţiştii băcăuani au identificat persoana bănuită de săvârşirea unei infarcţiuni de tâlhărie în ziua de 06 iulie a.c., stabilind că este un tânăr de 19 ani, din comuna Bereşti Bistrita, jud Bacău,cunoscut cu antecedente penale.

            Acesta a fost depistat într-un alt apartament din municipiul Bacău. Faţă de tânăr s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore, pe bază de ordonanţă.

            La data de 16.07.2015, inculpatul a fost prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă. Unitatea de parchet şi-a însuşit propunerea organelor de poliţie şi a înaintat dosarul la Judecătoria Bacău. Instanţa a dispus arestarea preventivă a celui în cauză pe o perioadă de 30 zile.

            Vise pentru viata, o viata pentru vise

            Anul acesta, „Scoala de vara” a Oratoriului Salezian Don Bosco din Bacau s-a inspirat din filmul de animatie „Pinguinii din Madagascar”

            Bati cuba cu discipolii tigrului Vitaly, saluti focile si pinguinii dupa care te prinzi in dans cu Julien, regele lemurian egocentric si distrat. Asa e anul acesta la „Scoala de vara” a Oratoriului Salezian Don Bosco din Bacau. Intri pe poarta si nimeresti direct in lumea „Pinguinilor din Madagascar”, serialul de animatie care face ravagii in salile de cinema. Asocierea nu este intâmplatoare. „Anul acesta, tema «Scolii de Vara» se intituleaza «Vise pentru Viata». Este vorba de visele pe care Don Giovanni Bosco le-a avut de-a lungul vietii pentru el si pentru copiii din jurul sau. Vise care, asa cum i-au ajutat pe salezienii si pe copiii de atunci, ne ajuta si pe noi acum”, explica parintele Iosif Ilies, care adauga: „Animalutele din «Madagascar» au si ele visele lor in film. Si, cum copiii indragesc foarte mult aceste personaje, am decis sa le adoptam in familia noastra, fiecarei subgrupe corespunzându-i un personaj din film”. Cuvântul „familie” nu e vorba-n vânt: la Don Bosco te simti ca acasa.

            „Un retriever sau un labrador”

            „Nu-i pisica, nici motan/ E dungat si roscovan/ Pentru viata el viseaza/ Vitaly chiar se distreaza/ Vitaly! Vitaly! Vitaly!”. In fiecare dimineata, subgrupa „galbenilor” scandeaza sloganul sau. Si al mascotei sale, „tigrul Vitaly”. In „Madagascar”, visul nerostit al lui Vitaly este sa-si recapete increderea pierduta. Olga, aflata pentru al doilea an la rând in calitate de cursanta a „Scolii de vara” de la Don Bosco, nu are probleme cu lipsa de incredere. Dimpotriva, este stapâna pe sine. Si pe visele sale: „Vreau sa invat sa cânt la chitara, sa am un câine- golden retriever sau labrador- si sa devin doctor”. Primul vis al Olgai a inceput sa devina realitate chiar la Don Bosco. Aici, pustoaica de noua ani a tinut pentru prima data o chitara in mâini, deprinzând „bataia” care a ajutat-o sa duca la bun sfârsit „Andrii Popa” la Serata din urma cu doua saptamâni. Prietena cu Olga, Alexia nu putea ajunge decât la „galbeni”. Impartasind o culoare, dar si un vis: „Imi doresc foarte mult sa am un catelus dragut. Sper sa ma lase parintii”. Simona, Catalin, sa vedem cum rezolvati problema!

            Astronautul, doctorul si skater-ul profesionist

            „Spre Oratoriu ne-ndreptam/ Pe Julien il veneram/ Ne distram si noi si voi/ Hai sa facem taraboi/ Julien rege! Julien rege!”. „Verzilor” le lipseste ananasul drept coroana, dar nu si buna dispozitie care il caractetizeaza pe…”regele” lor. “La Don Bosco ma simt extraordinar. Vin in fiecare vara. Invat foarte multe lucruri si ma distrez de minune”, zâmbeste Maria, care fredoneaza imnul “verzilor”. Victor, Stefan si Tibi dau, in schimb, muzica pe fotbal. Colegi de clasa la Scoala „Alexandru Ioan Cuza”, cei trei sunt nedespartiti si la Oratoriu. Ii separa doar visele in care-si identifica viitoarea meserie. „Vreau sa devin astronaut” marturiseste Victor. „Doctor”, raspune scurt si prompt Tibi. Stefan, in schimb, se gândeste ceva mai mult. Se si scarpina dupa ceafa, asa, ca-n filme, insa raspunsul merita asteptarea. Mai ales ca vine si sub forma unei intrebari, ca sa dea un plus de greutate alegerii: „Skater profesionist?” Skater profesionist sa te faci, Stefane!

            O surioara mai mica

            De la tigrul Vitaly si lemurianul Julien, la foci si pinguini. „Suntem rosii/, bum, bum, bum/ Am venit si noi acum/ De dimineata ne distram/ Cu Stefano noi strigam/ Au! Au! Au!”. Aflate in mijlocul unei partide de carti, Andra si Miruna imita bine strigatul focilor. Sa vedem, insa, cum stam cu visele! „Pai, inca n-am nici unul. Mai caut”, marturiseste cu candoare Andra. Miruna, in schimb, are raspunsul pregatit: „Visul meu este sa ma asculte sora mea. Are trei anisori si se numeste Alexandra”. La o banca distanta de Andra si Miruna, stau Dragos si Oliver. Ei sunt „albastri”. Pinguini, carevasazica. „Am venit din departare/ Dintr-o tara oarecare/ Suntem mici cu vise mari/ Prin miscari originali/ Pingu! Pingu! Pingu!”. Oliver vrea sa ajunga intr-o tara anume, nu intr-una oarecare. Acesta este, de fapt, visul sau: „Imi doresc sa ajung in Danemarca. Si voi ajunge! Chiar vara asta”. Dragos are si el ceva in comun cu Danemarca; unul dintre cei mai tari bateristi ai lumii este danezul Lars Ulrich, de la Metallica. Iar Dragos vrea sa devina baterist. „Tobosar”, cum spune el. Ce-i drept, nu ca Lars Ulrich, ci „asemeni lui Flavius, de la «Românii au Talent»”.

            „Sa-i facem fericiti pe copii”

            Nu doar copiii au vise. Animatorii viseaza si ei. Lucian, de la „verzi”, spune ca doreste sa se distreze, “impreuna cu toti copiii deoarece Don Giovanni Bosco a pus foarte mult pret pe educatie, dar si pe distractie”. Simplu si la obiect. Roberto este la “galbeni”. De fapt, e la „giallo-rossi” pentru ca tine cu AS Roma, asa cum il da de gol tricoul cu logo-ul desenat la finalul anilor ’70 de Piero Gratton: „Am stat noua ani la Roma, am jucat fotbal la o echipa satelit a Romei si continui sa simpatizez cu echipa lui Totti, idolul meu”, povesteste Roberto, care, la 15 ani, nu viseaza sa-l intâlneasca pe capitanul „giallo-rossilor”. Visul sau merita toate aplauzele. Ascultati-l, deci, pe amicul nostru romanista: „Imi doresc sa-i facem cât mai fericiti pe copiii de aici, de la Don Bosco”. Grande Roberto! De la „galbeni” trecem la „rosii” si de la Roberto la Madalina, care va implini chiar sâmbata 17 ani, drept pentru care ii uram „La multi ani”. Si sa-si intâlneasca idolii, adica pe cei de la One Direction. „Intr-adevar, acesta este marele meu vis: sa-i cunosc pe cei de la One Direction. Imi doresc foarte, foarte mult sa merg la un concert de-al lor. Poate chiar in strainatate”.

            Ce este un salezian

            In toamna, Andrei Laslau, licentiat in Teologie la Torino, va deveni salezian pe viata. „Salezian este un tata, un maestru si un prieten al copiilor”, explica, pe intelesul tuturor, parintele Iosif Ilies. Pâna când va depune voturile, Andrei, care a crescut, practic, la Oratoriul bacauan, se bucura de cea de-a 11-a „Vara impreuna” de la Don Bosco. „Visul meu? Sa revin si la anul aici”, zâmbeste Andrei, care nu uita nici azi prima intâlnire cu lumea salezienilor: “Am citit mai intâi o carte, iar personalitatea celui care a fost Don Bosco m-a fascinat. Asa am decis sa vin pe perioada verii la oratoriul care-i poarta numele. Impactul a fost de nedescris: vedeam copiii jucându-se si tragându-i de haine pe preoti si preoti impartind bomboane copiilor”. Iar visul parintelui Ilies, este ca „acest loc sa devina unul in care copiii, tinerii si parintii sa se formeze pentru viata. Totodata, imi place sa cred ca, atunci când termina «Vara impreuna», toti copiii nostri devin ceva mai buni”.

            Mai buni, dar si mai multi

            Copiii de la „Vara impreuna” devin nu doar mai buni, ci si mai multi. De la un an la altul. In 2014 au fost 570 de inscrisi. Acum, sunt 650! Plus 180 de animatori. „Exista doua tipuri de animatori. 50 dintre acestia sunt «Amicii Dominic Savio» si se formeaza la noi pe toata durata anului deoarece noi avem activitati non-stop, nu doar pe timpul verii. Cei veniti special pentru «Vara impreuna» se pregatesc cam din luna aprilie pentru a face fata cerintelor. Dar sa stiti ca nimic din ce facem noi aici, la Oratoriul Don Bosco, nu ar fi posibil fara oamenii din spatele nostru: educatorii, contabilii, cei de la aprovizionare si asa mai departe. E o munca de echipa sau, mai exact, de familie „, ne spune Iosif Ilies, cel care, in urma cu un an, ne preciza ca „Scoala de Vara reprezinta o propunere educativa. Copiii invata sa creasca frumos, iar voluntarii invata sa daruiasca”. Iar propunerea educativa din 2015 a ramas la fel de generoasa: activitati artistice (amintim doar chitara, dans, teatru, teatru de papusi), manuale (reciclaj, origami, pictura pe lut etc) si sportive (baschet, sah, fotbal, volei, printre altele). O vara de vis, care are un singur defect: trece repede, muuult prea repede!

            [wonderplugin_gallery id=”311″]

            Consilierul Petrica Mihaila cere Consiliului Judetean sa cumpere Casa Cancicov

              Consilierul judetean Petrica Mihaila (PNL) a inregistrat joi un proiect de hotarâre ce ar urma sa intre in dezbaterea legislativului judetean, referitor la Casa Cancicov.

              Mai exact, Petrica Mihaila propune Consiliului Judetean sa cumpere Casa Cancicov, monument de patrimoniu, actual sediu al PNL.

              In ultima sedinta a CJ a existat pe ordinea de zi un proiect de hotarâre prin care forul legislativ ar fi refuzat sa isi exercite dreptul de preemptiune la cumpararea imobilului. Casa ar fi putut fi cumparata astfel de oricine (la un pret de circa 400.000 euro).

              Proiectul nu a trecut la vot, astfel ca problema a ramas in aer.

              “Proiectul meu nu urmareste vreun interes de partid, ci pur si simplu salvarea acestui imobil cu mare valoare istorica. Dupa cum a avertizat si Petru Cimpoesu, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu a judetului, majoritatea imobilelor de patrimoniu care au ajuns in proprietate privata aproape ca au disparut, ori s-au degradat. Nu vrem sa se intâmple la fel si in cazul Casei Cancicov, care vrem sa ramâna in circuitul public”, a motivat Petrica Mihaila demersul sau.

              PNL este chirias in imobilul respectiv si plateste o chirie catre Consiliul Judetean in valoare de 200 de euro lunar. Din câte se pare, la nivelul Consiliului Judetean exista o intelegere ca imobilul sa fie cumparat de legislativul judetean in cazul in care PNL paraseste casa.

              Petrica Mihaila a promis ca va face lobby printre colegii sai de partid pentru ca aceasta intelegere sa fie incheiata, mai ales ca liberalii au acum un sediu mai spatios, cel al fostului PDL, tot de pe strada Vasile Alecsandri.

              Si-a filmat cumnata minora in baie

                Un barbat de 36 de ani din Moinesti a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru infractiunea de pornografie infantila prin sisteme informatice.

                Stefan Dan B. este acuzat de procurorii DIICOT ca, in perioada decembrie 2014 – mai 2015, a accesat, stocat si distribuit pe internet, mai multe fisiere ce contineau materiale pornografice cu minori si scene sexuale explicite.

                Procurorii au mai descoperit ca in iulie 2013, Stefan Dan B. a instalat o camera (posibil un telefon mobil cu camera video), ascunsa in baia locuintei sale din Moinesti, indreptata catre vasul toaletei, cu ajutorul careia a facut mai multe inregistrari timp de câteva luni.

                “Au fost identificate 11 fisiere video unice, cu caracter pornografic, ce surprind imagini ale organelor genitale ale unei persoane de sex feminin, identificata ca fiind minora B.S., in vârsta de 14 ani, cumnata lui B. Stefan Dan, fisiere care ulterior au fost transferate si stocate pe diferite medii de stocare a datelor informatice, hard disk, suporturi optice”, se arata in rechizitoriu.

                Inculpatul este casatorit, are trei copii minori, iar sotia sa este din nou insarcinata. Avocata lui a cerut instantei sa se ia in calcul ca Stefan Dan are grija de copii si ca a stat in concediul de maternitate cu toti trei minorii.

                In instanta, barbatul si-a recunoscut faptele, a spus ca le regreta si a incercat o explicatie pentru ce a facut: “ca un copil care a descoperit internetul, am devenit dependent probabil”.

                A recunoscut ca a descarcat jocuri si filme pentru adulti, dar ca nu le-a transmis mai departe. Tribunalul a admis, la inceputul acestei luni, înlocuirea arestului preventiv (dispus in luna mai) cu masura controlului judiciar si obligatia de a nu parasi judetul.

                Halatele albe continua sa plece dupa salarii de mii de euro

                  De câtiva ani, sistemul sanitar se confrunta cu plecari masive de personal. Asistentii medicali si medicii sunt curtati de spitale si clinici din strainatate care ii platesc regeste pentru a munci acolo, iar multi dintre ei nu pot refuza aceste oferte. In doar câtiva ani pot câstiga banii necesari sa-si asigure un trai decent pâna ce ies la pensie.

                  Anul trecut, aproape 40 de medici si peste 70 de asistenti au cerut documente de la Directia de Sanatate Publica Bacau pentru a merge sa lucreze in alte tari europene. „In anul 2014, 38 de medici si 76 de asistenti medicali au solicitat certificate pentru recunoasterea calificarii profesionale în celelalte state ale Uniunii Europene iar in 2015, pâna la jumatate lunii iunie, au cerut aceste certificate 29 de medici si 52 de asistenti medicali”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau.

                  Angajari in locul celor plecati

                  Majoritatea celor care pleaca isi suspenda postul detinut in spitalele publice de aici facând o cerere de concediu fara plata iar Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, cea mai mare unitate medicala cu paturi din judet, a luat o decizie in acest sens care a avut ca efect reducerea numarului de plecari. „De anul acesta, printr-o hotarâre a comitetului director, perioada maxima de concediu fara plata pe care o poate solicita un angajat s-a redus de la trei ani la un an si atunci s-a redus si numarul cererilor”, ne-a spus Aurel Cretu, seful Serviciului Resurse Umane din cadrul SJU Bacau. Pe locurile lor se pot face angajari temporare, insa, de la deblocarea posturilor, spitalul face luna de luna angajari pe perioada nedeterminata, in special de ingrijitor sau infirmier, acolo unde deficitul este cel mai ridicat, dar si de asistenti.

                  Oficialii unitatii spun insa ca medicii n-au mai plecat, asa cum se intâmpla in urma cu câtiva ani. Aceeasi situatie se regaseste si la Spitalul Municipal Onesti. „In ultimul an n-a mai plecat niciun medic de la spitalul nostru. De regula au plecat oftalmologii, care sunt foarte cautati in strainatate. In ceea ce priveste asistentii medicali, pleaca câte unul sau doi pe luna. Salariile sunt mult mai mari si este pacat ca pleaca asistenti cu experienta. Ca sa pregatesti altul in loc este nevoie de patru sau cinci ani”, ne-a declarat dr. Adrian Brânzaniuc, director medical la Spitalul Municipal Onesti.
                  In cea mai recenta oferta de joburi pentru strainatate a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, Anglia cauta aproape 80 de asistenti medicali generalisti, platiti cu cel putin 15 lire/ora.

                  Firmele care nu-si depun la timp bilanturile, dizolvate din oficiu

                  De joi, 16 iulie, a intrat in vigoare normativul care modifica Legea societatilor. Astfel, potrivit Legii nr. 152/2015, firmele care nu-si depun la timp bilanturile pot fi dizolvate din oficiu. Cererea de dizolvare va putea fi facuta de orice persoana interesata, dar si de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC). O alta noutate introdusa in Legea societatilor este ca, dupa dizolvare, numirea lichidatorului va fi facuta de catre Registrul Comertului.

                  Asadar, actul normativ cuprinde o serie de modificari vizând îmbunatatirea si simplificarea procedurilor privind dizolvarea, lichidarea, radierea din registrul comertului. „În acest sens, se transfera competenta de prelungire a perioadei de lichidare de la tribunal la oficiul registrului comertului, aspect ce are drept consecinta simplificarea procedurii de lichidare, precum si degrevarea instantelor de judecata”, a precizat Roxana Epuras, purtatorul de cuvânt al ONRC.

                  In plus, au fost introduse modificari în ceea ce priveste efectuarea publicitatii legale, în sensul ca Oficiul Registrului Comertului va comunica un extras al rezolutiei prin care s-a dispus înmatricularea catre Regia Autonoma «Monitorul Oficial» R.A., spre publicare, pe cheltuiala solicitantului, în urmatoarea zi lucratoare dupa efectuarea înmatricularii persoanelor juridice.

                  „Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare si a certificatului de înscriere de mentiuni va fi de 3 zile lucratoare de la data înregistrarii cererii, daca persoana competenta sa solutioneze cererile de înregistrare nu va dispune altfel, pentru completarea documentatiei”, a completat Roxana Epuras. Publicarea în Monitorul Oficial al României, a extrasului rezolutiei sau, dupa caz, a rezolutiei integrale, se va face în maximum 21 de zile lucratoare de la data înregistrarii cererii la Oficiul Registrului Comertului.

                  Dedeman, cea mai mare companie detinuta de români

                  Compania Dedeman, din Bacau, a fost in anul 2014, ca si in 2013, cea mai mare firma detinuta de antreprenori români.

                  Dedeman, care este si cel mai mare retailer de bricolaj de pe piata locala, cu afaceri de 3,4 miliarde de lei, a intrecut in 2013 firma InterAgro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae.

                  Asadar, anul trecut compania din Bacau a avut afaceri de 767,7 milioane de euro si un profit net de 415,8 milioane de lei (93,5 milioane de euro). Dedeman detine 41 de magazine, in care a lucrat, in medie, cu 7.179 de salariati.

                  In clasamentul pentru anul 2014, Dedeman este urmata de RCS&RDS, care a avut o cifra de afaceri de numai 2,31 de miliarde de lei, si de Oscar Downstream, cu 1,90 de miliarde de lei.

                  Româna, în Agora

                  E un titlu bune-venit, sa recunoastem, pentru cei interesati a face cunoscuta vocea unei colectivitati. „Istoria jurnalismului“ din 2012 înregistreaza cinci publicatii cu titlul „Agora“, aparute la Brad (1976), Bucuresti (1990), Bacau (1995), Constanta si Pitesti (2001). În combinatii, la Slatina s-a nascut „Agora literar-artistica“ (1990), la Buzau „Agora. Revista Scolii Normale Spiru C. Haret“ (1994), la Iasi „Agora sau despre Cetatea cartilor“ (2005) si la Cluj-Napoca, „Agora literara“ (2008).
                  Revista constanteana este un „trimestrial de cultura si dialog interdisciplinar“, intrat pe piata publicistica la 1 martie 2001 si impus rapid în constiinta cititorilor de presa tematica.

                  Unul dintre acestia, Alex. Stefanescu, a propus un termen care defineste limpede atasamentul fata de respectiva gazeta – agorafilie -, în opozitie cu atât de cunoscuta si nelinistitoarea pereche – agorafobie.

                  Cu bucurie am gasit în coloanele tomitane ale revistei de 24 de pagini generoase (trimisa de redactorul ei sef, Ion-Dan Voicu) subiecte orientate spre cultivarea limbii române fie indirect (sub semnaturi prestigioase: Tatiana Slama-Cazacu, Rosa del Conte, Christina Zarifopol-Illias, Marina Cap-Bun etc.), fie direct, prin mijlocirea rubricii „Cum e corect?“, realizata de profesorul Virgil Mocanu.
                  Am parcurs câteva editii ale rubricii (din 2014 si-a schimbat numele în „Tableta de cultivare a limbii române“, fara a parasi locul privilegiat – pagina 2 a revistei) si m-am convins ca la malul marii ostenii care lupta pentru supravietuirea normei lingvistice sunt activi si eficienti.

                  Titularul rubricii are darul de a ne transmite nu doar exemple si comentariile obligatorii, ci si o stare de neliniste, traita de toti cei ce se ridica împotriva stricatorilor de limba: au acestia din urma la îndemâna textele jurnalistilor lingvistici? Oare nu vorbim în pustiu? Cele mai multe perle provin din zona televiziunilor, dar nu sunt omise efemerele etichete comerciale. „În vitrina unui magazin specializat figura, în dreptul unei masuri de usturoi, precizarea: Produs local Dobrogea. Origine – China“. Întrebarea pe care si-o pune Virgil Mocanu e… legitima: „Nu cumva chinezii, înca din timpuri imemoriale/,/ au introdus la Tomis, pe drumul matasii, germenele de usturoi?“ Rareori e de partea vinovatului, când acesta e cuprins de emotia unei transmisii în direct („sedeti, va rog/,/ sa va rasuflati usurat“ sau „Inculpatul era la volan cu un minor de patru ani si cu sotia acestuia“). De cele mai multe ori este neiertator, cauza erorilor fiind „carentele de ordin lingvistic sau gramatical ale reporterilor radio-TV“.

                  Politica redactionala a Agorei constantene e evident în favoarea limbii române, de vreme ce adesea rubrica de la pagina a doua are o prelungire în interiorul revistei, prin alte forme publicistice. În numarul 51 (pe 2013), acelasi Virgil Mocanu recenzeaza cartea lui Petcu Abdulea, din Medgidia, „Greseli de exprimare la televiziune si la radio“ (272 de pagini), cu o prefata de Tudor Opris. Ca într-un alt Appendix Probi, autorul asaza în stânga paginii eroarea, iar în dreapta, forma corecta. Doi ani mai târziu, revista gazduieste un amplu interviu cu profesoara Aurora Lazu, al carei crez merita retinut: „Pentru ca limba româna este întâiul semn identitar al poporului nostru, sa nu permitem nimanui sa-si bata joc de aceasta zestre spirituala vorbind si scriind dupa bunul sau plac“. Subscriem.

                  Trei generatii… alta Bistrita

                    Zi saptamânala de târg. Bacaul se goleste in ritm de claxoane si fum – din tevile de esapament. Pe podul de la Serbanesti, pâna spre amiaza, traficul e asemanator celui dintr-o zi obisnuita de lucru. Malul stâng al Bistritei devine loc pestrit de parcare. Un furnicar de gura casca, nevoiasi ofertanti si amatori de chilipiruri, se preumbla intr-un du-te-vino de capete plecate. Exponatele, asternute sa-ti dea o perceptie cât mai aeriana, sunt invariabil aceleasi, cu mici sclipiri de „comori”, descoperite recent „uitate”, prin poduri sau geamantane scorojite. De masini nu mai zic. Oferta e mare si pretul… in descrestere. Prin anii saptezeci era in voga sa faci ture de centru, astazi, tot cu mâinile in buzunare, se fac ture de târg. De pe dig ai o ampla perspectiva. Pe o parte furnicarul, pe alta, orasul care incepe sa se incinga. Doar in vale, sub pod, pe malurile unei Bistrite introvertite, mogâldete. Sunt fiinte ancorate in realitate, sensibile, dar imune la agitatia din jur. Unii le spun… pescari.

                    Unde acostau plutele

                    Micut de statura, cu ochelari, coboara panta ferm. Se opreste, studiind locul. Daca nu i-as fi zarit undita minuscula, tinuta sub brat, as fi crezut ca vine sa inspecteze organizarea de santier de lânga pod. Il interpelez politicos. „Buna dimineata! Cam târziu!” Ma radiografiaza, de la pantofii cu gaurele plini de praf, pâna la ochelarii de soare. „Mda! O sa arda soarele azi.” Nu se opreste. Intra pe potecuta care margineste Bârnatul chiar la varsare. „Cu ce dati?” Intrebare de novice dornic sa invete, dar cu raspuns cert. „Depinde. Râma, viermisor”. Ma tin dupa el. Unde pâraul, devenit pârâias din cauza secetei, face o bucla, se intoarce. „Saptamâna trecuta, acolo, lânga mal, inainte de sfor, a scos un pescar un clean uite-asa. Nici nu stiu cum a stat in apa asta asa mica.” Are locul lui preferat pe care-l gaseste liber. Intinde scaunelul pliabil si desfasoara undita telescopica. Incearca sa introduca firul monturii prin inelusul fixat la vârf. Nu reuseste. Ridica ochelarii pe frunte si ii iese din prima. „Astia sunt pentru distanta.” Prietenii ii spun Aurica. A implinit optzeci de ani. Nu-si arata nici pe departe vârsta. Aurelian Iacob a venit in Bacau, cu repartitie, dupa ce a absolvit ASE-ul. Tânar economist, a intrat intr-un colectiv in care majoritatea colegilor erau pescari. „De la ei am luat microbul. Aici, cam pe unde stam noi, am pescuit prima data in cinzeci si noua. Bistrita curgea aha, mai incolo, pe unde este autogara. Zonei i se spunea Vadu Bistritei. Pe unde incepe podul, opreau plutele. Innoptau plutasii pâna le venea rândul. Era loc bun de pescuit acolo. Si peste. Acuma… cel mai mare pe care l-am prins a fost un biban, de trei sute de grame.”

                    Trusa cu ghioage

                    Cum locuieste destul de aproape, vine la pescuit si de trei-patru ori pe saptamâna, daca vremea e buna. Si-a cumparat de-a lungul timpului tot felul de scule. „Când ma vede sotia… ma cearta: «iar pui mâna pe ghioagele alea?». N-am voie sa aduc nada in casa. De tinut la frigider, nici vorba. O pitesc si eu printr-un boschet, pe lânga bloc. Ma duc si ma mai uit din când in când la viermisori, daca mai misca. Daca nu, cumpar altii.” Bistrita din tinerete nu mai seamana cu cea de acum. Si nici peste nu mai este ca atunci. Dar nu asta conteaza. Mai importanta este relaxarea pe care i-o aduce pasiunea de-o viata. „Am pescuit peste tot. In Bacau, in Delta, prin tara. Si când plec in statiune iau sculele cu mine. Tin minte ca la Tusnad m-am imprietenit cu niste pescari, veniti si ei tot ca si mine la tratament, si am iesit impreuna. Apare un localnic. Cu brisca taie o jordie.

                    Doina si Tiberiu Mardare, relaxare langa stuf
                    Doina si Tiberiu Mardare, relaxare langa stuf

                    Avea o montura la el, o leaga, si… dai! Numa’ bucati asa de mari scotea. Noi, nimic! Pâna la urma imi fac oleaca de curaj si ma duc de-l intreb la ce da. Dar am nimerit peste unul din ala secretos: «la momeala domnule». Si nici n-a vrut sa-mi spuna ce fel. Se uita cam in râs la vergile noastre. Dupa vreo doua ore in care nu s-a oprit din prins, se ridica, si cam in bataie de joc, ne zice: «apai domnilor… eu am plecat. N-am timp de pierdut ca dumneavoastra».” Isi mai aduce aminte de o partida de pescuit facuta impreuna cu un coleg pe iazul de la Tatarasti. „Acolo tragea numai crap de peste un kilogram. Pescuiam cu bilet, cu aprobare. Prinsesem, fara exagerare, aproape un sac. La ferma, seara, era un mare bairam. Un botez. Ne-au invitat si pe noi pentru ca ne cunosteau. Am legat sacul si l-am pitit bine in apa. Dimineata, mai bine de o treime din peste nu avea cap. Si-atunci am vazut doua vidre. Dar nu am inteles nici pâna acuma de ce au preferat sa mânânce numai capetele. Când a vazut sotia atâta peste s-a speriat. Stateam in Cornisa, la etajul noua. Am dat la toti vecinii. Ma intrebau ce mi-a venit sa cumpar atâta, credeau c-am fost in Delta.” L-am tinut de vorba si soarele se inalta repede. Regleaza cumpana. Asa denumeste el portiunea de la cârlig la pluta, care cuprinde si plumbul. Arunca. Dupa nici zece secunde, prima beldita sare din apa, zburând spre mal. Ii urez fir intins si multa sanatate.

                    „Pescar pârât”

                    De cealalta parte a podului, in aval, o pereche la vârsta deplinei maturitati, vegheaza apa din noua albie formata dupa desecarea Insulei. In spate, padurea de stuf sta stana. Nu adie niciun strop de vânt. Când ajung in dreptul lor, lanseta prinde glas. Imi zic: hai ca le aduc noroc. Doamna Doina isi lasa sotul sa intepe. N-a fost sa fie. Râmele din cele doua cârlige isi fac reciproc miscari de resuscitare. Tiberiu Mardare, studiind arcul in care mamaliga mai ramasese pe jumatate, se incurajeaza. „Era mare. N-am mai vazut de mult asa o trasatura. Domnul de pe malul celalalt a prins adineaori un carasel. El e pescar inrait. S-a bucurat omul. Vad c-a plecat.” Stau pe mal de vreo ora. Dupa scule se vede totusi ca nu sunt incepatori. „Am venit si noi asa, sa ne relaxam. Dam la ce cade. Dar el nu vrea deloc, deloc.” Sunt curios de antecedente. „Ei…! Nu sunt din ala bolnav. Asa, doar de distractie, pescar pârât cum se zice. Iesim si noi când avem timp, câte doua-trei ore. Inainte mai prindeam, dar acum…” Mai adauga mamaliga, verifica râmele sanatoase, de brazda, si arunca tot in locul unde a avut trasatura. „Aici dau cu plasa, cred ca noaptea, altfel nu se explica. Se plâng colegii mei: «mai, nu se poate, nadesti de seara si dimineata nimic». Au ramas odata peste noapte si au vazut, când se intuneca, cum au venit cu o barcuta mai multi si au intins plasele. Scot pentru vânzare. Inainte era altfel. Mai stiau de frica. Si baltile erau pline cu peste. Colegii nici nu mai vin pe aici. Se duc la iazurile cu plata. Dau un ban dar macar prind ceva.” Le urez si lor sanatate lasându-i sa se bucure de soare si liniste. Pornesc mai la vale.

                    Bianca Giorgiana, la pacalit de berberite

                    Atac la „berberite”

                    Dincolo de barajul de la Insula, pe albia veche a Bistritei, se face plaja pe placile de beton. Bate de amiaza dar locul este tot aglomerat. Sunt multi pescari, dar si destui evadati din apartamentele incinse, tolaniti pe paturi, la un petec de umbra. Trage la chitici. Rar, mai intra la câte unul un biban sau un carasel. Zaresc sub o salcie o alta pereche, mai diferita, cu unditele in mâini. Fiica si tata. Bianca Giorgiana Maier Manolache a implinit doisprezece ani si este eleva in clasa a sasea, la Platon. „Pescuieste de-o jumatate de viata”, glumeste tatal, Adrian. Ii place sa mearga in natura, sa pescuiasca, dar pastreaza secreta aceasta pasiune fata de colegi. „Acuma dau la berberite.” Râde cristalin. „Asa le zic eu, la beldite.” Tocmai prinde una ce-mi balanseaza pe la nas. „Sunt zglobii si jucause, ca veveritele, vedeti!” Se poate lauda ca nu a tinut degeaba varga in mâna „A pescuit de toate: carasi, bibani, platica, rosioare. Cu astia n-are taine”, completeaza tata. Vine vorba si de ceva… mai de soi. „A scapat un crap mare la Racaciuni. Am zis ca sar dupa el in apa. Atuncea a fost tare suparata.” Intervine si Bianca: „da, da’ nu l-am scapat eu. Mi-ai luat tu lanseta sa-l scoti. Nu m-ai lasat pe mine.” In asa companie timpul parca zboara. Batrâna Bistrita, sulemenita si incorsetata de betoane, respira de aici libera, pâna la impreunarea cu Siretul. Fiecare generatie o stie, o vede in felul lui, si va povesti despre ea, altfel.

                    Constipatia la copil

                      Vorbim de constipatie când copilul are mai putin de trei scaune pe saptamâna, eliminarea lor e insotita de efort excesiv si dureri la nivelul abdomenului si anusului, iar consistenta scaunului este dura, având forma de bilute, uneori.

                      Aproximativ ¼ dintre copiii care au constipatie vor avea probleme similare la vârsta de adult, motiv pentru care ar fi bine sa acordam atentia cuvenita acestei afectiuni. Toxinele care se elimina prin scaun vor fi resorbite la nivelul intestinului, daca scaunul nu este eliminat zilnic, toxine care pot favoriza aparitia cancerului de colon, la vârsta adulta.

                      Care sunt cauzele constipatiei? In primul rând subliniem predilectia genetica, adica in familiile in care un parinte sau amândoi parintii au aceasta problema, copiii lor au un risc mai mare de a manifesta aceasta afectiune, fata de copiii care provin din familii fara probleme similare. Cauzele ocazionale vizeaza: schimbarea regimului alimentar (trecerea de la alimentatia copilului la cea a adultului), excesul de lapte de vaca sau lapte praf (peste 500 ml in 24 de ore, la copilul peste 1 an), starea febrila, consumul insuficient de lichide (apa, compot, sucuri naturale – facute in casa), teama de olita (copilul amânând eliminarea scaunului), plecarea in excursie (copilul schimba mediul de acasa), inceputul scolii (programul scolar fiind diferit de programul de acasa, igiena toaletei de la scoala poate inhiba copilul, daca nu-i una adecvata), anumite medicamente (cele mai folosite sunt preparatele pe baza de fier, pentru tratarea anemiei feriprive), lipsa sau insuficienta activitatii fizice (copiii petrec in fata televizorului, calculatorului, tabletei mai mult timp decât petrec in natura, cu activitati fizice care stimuleaza tranzitul intestinal).

                      Constipatia poate fi cauzata si de boli ale glandei tiroide, pancreasului sau intestinelor, precum si de paraziti intestinali (giardia lamblia).

                      Cum se manifesta clinic constipatia? Pe lânga scaunele rare, durerile de burtica si cele de la nivelul anusului (greu de suportat de copil) mai pot aparea scurgeri de urina, care pateaza lenjeria intima (deoarece scaunul acumulat si neevacuat din intestin va presa vezica urinara), scurgeri de lichid urât mirositor la nivelul anusului (datorita scaunului nou format, de consistenta moale, care e blocat de scaunul restant si trece numai lichidul), scaune cu sânge proaspat (datorat fisurilor de la nivelul anusului, traumatizat de duritatea scaunului), lipsa poftei de mâncare, astenie, respiratie urât mirositoare, nervozitate. Când simptomele persista mai mult de o luna adresati-va medicului.

                      Ce-i de facut? Constipatia poate fi prevenita prin cunoasterea si aplicarea unor principii care se adreseaza stilului de viata. Alimentatia rezolva de cele mai multe ori problema, dupa cum o si favorizeaza. Principiul de baza se refera la prezenta fibrelor vegetale in alimentatie care ar trebui sa fie in proportie mai mare decât proteinele (carne si preparate din carne, brânza, oua, lapte). Fibrele vegetale nu sunt digerate de organism, ajutând la inaintarea scaunului in intestin si eliminarea lui. Alimentele bogate in fibre vegetale sunt: cereale integrale (grâu integral, ovaz, orez brun, secara, porumb), legume (salata verde, spanac, varza, conopida, broccoli, dovlecei, morcov crud, radacina de telina, pastârnac, ardei, rosii, cartofi copti mâncati cu tot cu coaja), fructe consumate cu tot cu coaja (mere, pere, caise, piersici, nectarine, prune, smochine).

                      Consumul de lichide intre mese este deosebit de benefic (cu aproximativ o ora inainte sau dupa masa si nu in timpul mesei): apa, zeama de compot, suc de fructe facut in casa, limonada, facuta in casa (cu miere de albine, la copilul peste 1 an). Activitatea fizica nu trebuie neglijata indiferent de anotimp: mersul pe jos, alergatul, urcatul si coborâtul scarilor, inotul, jocurile in echipa, role, patina etc.

                      Puteti masa copilul pe burtica, in sensul acelor de ceasornic, puteti folosi supozitoare cu glicerina ocazional (pentru a nu crea un reflex conditionat si copilul sa nu faca scaun daca nu folositi supozitorul). NU folositi laxative la copii, fara recomandarea medicului. Daca aplicând cele de mai sus copilul continua sa fie constipat adresati-va medicului, pentru a fi exclusa o afectiune care poate tine de un organ.

                      Cu blândete, rabdare si tenacitate puteti sa ajutati copilul sa-si formeze deprinderi sanatoase privind stilul de viata.

                      Dr. Ana Olinic, medic primar pediatru

                      Orasul Artelor si Stiintelor, locul in care dai nas in nas cu fabulosul (VIII)

                      Valencia. Orasul Artelor si al Stiintelor: o minune care a rasarit dintr-un proiect de vis, la inceputul anilor ’90, pe albia desecata a fluviului Turia, cel care a fost deviat, din cauza faptului ca a provocat in 1957 un adevarat potop in oras. Ciutat de les Arts i les Ciències este o bijuterie arhitectonica de referinta europeana. Când te apropii de acest complex revolutionar ai impresia ca un Jules Verne al zilelor noastre a imaginat asa ceva. Nici cârcotasii cu staif ai domeniului n-au strâmbat o clipa din nas in fata acestei realizari.

                      Complexul este materie de studiu pentru cei interesati de proiectarea si arhitectura futurista. Aici, prezentul a luat-o razna, evadând in viitor. Peste tot dai nas in nas cu fabulosul. La Ciutat de les Arts i les Ciències stai la rând ca la un fel de Mecca. Aşteptând sa intri, te gândeşti ce anume ar trebui sa vizitezi, ca orice român haituit de lipsa de timp. Daca n-ai nepotii / copiii cu tine, te poate apuca jalea, stiind ce miracole te asteapta. Aici nu exista ghizi (nu i-am vazut noi?), ci doar vânzatori de bilete si niste supraveghetori discreti. Indicatoarele, pliantele care prezinta complexul sunt atât de clare, ofera informatii atât de diverse, incât nu duci dorul ghizilor. Ciutat de les Arts i les Ciències, paradisul tâncilor, dar si al celor care sunt pasionati de tainele stiintei, este o poveste de vis. Daca Valencia este asediata de turisti, si aceasta minune are mari merite.

                      Asteptând rândul, ca si alte zeci de grupuri, te gândesti care ar putea fi optiunea ta: Muzeul Stiintelor, Opera Reina Sofia, Oceanograful, gradinile L’Umbracle, cinematograful Imax?… Orice alegere este fericita, orice renuntare provoaca dezamagiri. N-am dat cu banul. Am ales Oceanograful, recomandat ca fiind cel mai mare parc acvatic din Europa. Era pur si simplu asediat de vizitatori. Pruncii de la gradinita erau cei mai entuziasmati. I-am vazut facând popasuri în fata acvariilor uriase, pentru a servi gustarea. Numai la mâncare nu le era mintea… O lume subacvatica de poveste. Balene, rechini, delfini, caluti de mare, pesti de toate felurile… Treci prin mijlocul acvariilor, prin tuneluri imense, si ai impresia ca te afli intr-un submarin special care te ajuta sa vezi totul. Cu putina imaginatie, poti crede ca joci chiar rolul unui scafandru care exploreaza cu indrazneala, printre rechini si balene. In habitate speciale se afla pinguini, morse, foci. Colonii, colonii… Coabitarea acestora cu ingrijitorii este grozava. La suprafata, in jurul Oceanografului se afla pasari de pe toate meridianele, dar si diferite mamifere acvatice. Alergam de aici catre delfinariu. Nu sunt pâna acolo decât câtiva zeci de metri. Spectacolul, cu vreo zece delfini si mai multi dresori, este de vis. Bazinul este imens. Numerele de dresaj sunt atât de variate, iar dresorii, mari prieteni ai delfinilor, induc sentimentul ca sunt, si ei, niste fiinte acvatice speciale. Tribunele, freamat si aplauze…

                      Apoi putină tristete pentru ceea ce nu mai putem vizita din Ciutat de les Arts i les Ciències. Timpul… Prietenii spanioli, insotitorii nostri, spun ca la Muzeul Stiintelor am fi avut ocazia sa ne intrebam, cu indreptatire, de ce Dumnezeu ne-or fi chinuit ani de zile profii de fizica si astronomie ca sa pricepem ceea ce aici este este foarte simplu explicat. Imax, cu un ecran concav de 100 m.p., cinematograful care a luat-o razna de tot in viitor, ne-ar fi oferit o proiectie care ar fi asezat in mare umbra cimematograful contemporan obisnuit… Etc. Poate alta data.

                      Bricolaje / Ma tratez singura

                      Carmen Mihalache
                      Carmen Mihalache

                      Cum multi vad femeile drept niste fiinte slabe, chiar inferioare, ma bucur când gasesc cuvinte frumoase si pline de intelepciune despre semenele mele. Asa cum sunt cele spuse de parintele Papacioc, sfintia sa neadmitând nici termenul de „jumatatea mea” folosit de multi barbati când se refera la sotie. Dar iata zisele respective: „Ea (femeia) este o creatie a lui Dumnezeu extraordinara, pentru ca are puterea de a te scoate dintr-o stare amarâta si poate sa stimuleze barbatul, sa-l ajute sa-si rezolve problemele. Sa stiti ca femeia nu gândeste simplu. Chiar daca nu e invatata, ea are o putere de patrundere deosebita si e mult mai realista decât un barbat. Ea are inca de astazi un sentiment pentru ziua de mâine”.

                      Carevasazica e precauta si are darul previziunii. Sunt insa si destule femei care „patrund” cam mult lucrurile, le complica, le distorsioneaza sensurile. Si altele care se dau drept prietene, dar nu inceteaza sa te critice cu orice prilej, care tin sa aiba mereu dreptate, sa te influenteze. Le place sa se simta grozave, in chip net superioare tie, care faci cam multe greseli (in opinia lor) si nu stii sa te descurci in viata.

                      Ocolesc, de regula, acest tip de femei sâcâitoare, enervante, narcisice. De aceea nici nu ma prea pot lauda cu prietene, am doar amice, de fapt colege de profesie, cele mai multe dintre ele. Genul de prietena instrument de control si de cicaleala nu ma atrage in niciun fel, evident. Si apoi, dupa câteva experiente nefericite, acum am foarte putina incredere in bunavointa si dezinteresul unor amice de conjunctura. Si cel mai mult ma deranjeaza invidia si rivalitatea feminina, viclenia, in care multe semene de-ale mele sunt experte.

                      Niciodata nu am avut sentimete de soiul asta, am alte defecte. Mai ales de credulitate si de idealism nu ma vindec, desi m-am izbit de multe ori cu capul de sus. Se vede insa ca e vorba despre o structura interioara, de care e greu sa scap in ciuda multor greseli facute. Dar nu disper si nu caut sfaturi de viata de la alte persoane. Vorbesc cu mine insami si caut sa ma lamuresc singura, in orice situatie. Stiu ca nu este cel mai indicat lucru intotdeauna, dar nu cred in obiectivitate si impartialitate. Chiar daca asta ar veni de la cineva specializat in terapie, de la un psiholog. De regula, ma tratez singura, cautând acele lucruri care-mi aduc o stare de bine. Si, de cele mai multe ori, apelez la umor, un dicton al spiritualului Bernard Shaw ajutându-ma foarte mult. „In viata exista doua tragedii. Una e sa nu obtii ceea ce doresti.

                      Cealalta e sa obtii”. Neplacându-mi tragediile (cu exceptia celor din literatura dramatica), am foarte mare grija la ceea ce-mi doresc. Pentru ca, oricum, stiu ca numai de mine depinde fericirea sau nefericirea mea. Iar eu sunt fericita cu adevarat numai atunci când ii pot face si pe alti oameni fericiti.

                      Concurs de idei „Theaterstock Bacau. Festivalul TAU”

                      E vara, e vacanta, examenele s-au terminat, concediile sunt in toi, au venit si “stanierii” doldora de idei de prin Europa, Teatrul Municipal “Bacovia” va provoaca la Concursul de idei “Theaterstock BACAU – Festivalul TAU”. Esti inteligent, creativ, îti place sa scrii, sa lucrezi pe calculator, sa faci fotografii sau sa editezi filmulete?

                      Daca crezi ca sta în puterea ta sa faci lumea mai frumoasa, nu trebuie decât sa te alaturi organizatorilor Festivalului International de Artele Spectacolului “Theaterstock” Bacau pentru a gasi forme inedite de promovare a acestei fabuloase oferte, cel mai mare festival de arte ale spectacolului din România, care are loc in orasul tau, in perioada 1 – 16 august 2015. Si nu degeaba, sunteti amenintati cu interesante premii. Pentru a spera la o tableta, un laptop, un telefon mobil sau la un set de bilete la spectacolele din festival, trebuie sa alegi: fa o serenada festivalului în fata Agentiei de Bilete a Teatrului Municipal “Bacovia”, înregistreaza-te si trimite filmuletul, compune un imn Theaterstock în ritmuri hip – hop sau rock, creeaza un promo sau o fotografie de cover pentru Facebook, care sa promoveze festivalul, picteaza mai multe baloane cu numele Theaterstock si plimba-te cu ele prin oras, roaga-ti prietenii sa îti faca o poza si trimite fotografia, fa reclama într-un mod cât mai inedit unui spectacol preferat din program, puneti mintea la lucru si vino cu propuneri inedite, nastrusnice, spectaculoase, de impact si premiile nu te vor ocoli.

                      Daca ai intrat in joc, directorul festivalului si initiatoare concursului, actrita Anca Sigartau, provoaca artistul din tine cu o intrebare: “Daca ai fi directorul de creatie al unei agentii de publicitate, cum ai face promovarea festivalului?”

                      Concursul are trei sectiuni: Foto (cu subsectiunile Proiect individual si Proiect de grup), Video (cu aceleasi subsectiuni), Text. Posteaza propunerile tale pe paginile de Facebook Teatrul Municipal Bacovia si Theaterstock Bacau si distribuie-le pe wall-ul tau sau trimite-le pe adresa teatrulbacovia@yahoo.com. Câteva cerinte: proiectele trebuie sa includa obligatoriu numele festivalului (Theaterstock), locul (Bacau) si perioada de desfasurare (1 – 16 august 2015) si, optional, sloganul primei editii, de anul acesta: “We are One”. Perioada de desfasurare a concursului este 10 iulie – 16 august 2015. Nici sa nu incercati, Teatrul Municipal “Bacovia” nu va promova propunerile discriminatorii, xenofobe, rasiste etc. sau care nu reprezinta valorile sale. Juriul, care le stie pe toate, nu admite contestatii: este suveran.

                      Pentru informatii suplimentare sunati la numarul de telefon 0735 521 591.

                      Calendarul popular / „Sântilia mocaneasca” de la Poiana Sarata – Oituz

                      Prin excelenta sat de crescatori de oi, la Poiana Sarata se organizeaza în fiecare an, de ziua Sf. Ilie, sarbatoarea cu profund caracter pastoresc, Sântilia mocaneasca. Se spune ca înca de la începutul secolului al XX-lea s-ar fi înradacinat în sat organizarea unei astfel de nedei mocanesti. Sub acest aspect, sarbatoarea se încadreaza în arealul pastoral al nedeilor transilvanene, de unde îsi trag obârsia si locuitorii acetui sat.

                      Dupa cum arata etnologul Ion Ghinoiu, în aceasta zi de la „…miezul verii pastorale pe munti se organizau vestitele nedei si sântilii, iar ciobanii separau berbecii de oi, mituiau mieii”(„Panteonul românesc. Dictionar”, Editura Encciclopedica, 2001).

                      În aceasta zi sarbatoarea pastorala se suprapune peste cea crestina, când se celebreaza ziua Sfântului prooroc Ilie. Ziua aceasta este mult respectata în popor, satenii temându-se de sfântul care provoaca incendiile, produce tunetele, fulgerele si trasnetele, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si când sa dea grindina. Mai mult decât atât, Sântilia era un prilej de întâlnire cu fii satului care se adunau la aceata zi cu un pronuntat specific local, pastoresc. In aceasta zi coborau ciobanii de la stânele lor, tineri si vârstnici, pentru a participa la marea sarbatoare a satului. L-am invitat în anul 2005 pe batrânul Ceanga Mircea, cel care ne-a povestit cum se petrecea Sântilia pe vremea lui:

                      „Sântilia tinea trei zile si era si Foca în a treia zi. Se îmbracau batrânii în national si jucau Naframa pe drum. În curtea bisericii, de Sf. Ilie se puneau mesteceni din 0,60 în 0,60 m., înalti de 2,5-3 m. În mijloc era o tribuna pentru muzicanti. Era joc de dupa amiaza, de la ora doua si pâna seara la sapte. Apoi se mergea la mâncare si continua iar jocul pâna dimineata la orele doua-trei. La Sântilie se întorceau acasa baietii care slujeau la stapâni, coborau ciobanii de la stânile din munte, veneau cu totii. Veneau acasa si cei tineri, care erau dati la carte…”. Tot de la dânsul am aflat ce jocuri erau la moda acum o suta de ani la Sântilia mocaneasca. Se începea cu Sârba si Hora lui Sântilie, dupa care urmau alte jocuri populare: Atâca, Floricica, Naframa, Rusca Moghiorus, Motaita, Ciobanasul, De Doi s. a.

                      În perioada comunista, Sântilia de la Poiana Sarata nu s-a mai organizat la biserica, manifestarea capatând aspectul unui concurs folcloric, la care erau invitate sa participe formatii folclorice, cele mai bune fiind premiate. Pe ulitele satului se puteau vedea calareti îmbracati în costume populare mocanesti locale, care îsi etalau maiestria pe caii lor pregatiti anume de aceasta sarbatoare.
                      În perioada de tranzitie, sufletul si sponsorul acestui unic obicei din judetul Bacau, inginerul Ciprian N. Vrânceanu s-a ocupat de organizarea acestei sarbatori pastorale originale. Multi ani la rând aceasta sarbatoare era deschisa de caii de rasa din crescatoria sa de la Sf. Gheorghe. În Ziarul de Bacau (23. 06. 2005), domnia sa declara în legatura cu aceasta sarbatoare a satenilor de la Poiana Sarata: „Aceasta este sarbatoarea noastra, pe care am mostenit-o de la strabunii nostri. Ea a rezisttat atât într-o perioada sensibila a istoriei când satul se afla sub ocupatie austro-ungara, iar mai târziu, în perioada comunista. Nu vrem sub nici o forma sa se piarda cântecele, obiceiurile si traditiile românesti.”

                      În încheiere, recomandam pentru cei ce doresc sa stie mai multe despre obiceiurile traditionale si istoria zbuciumata a acestui sat lucrarea semnata de prof. dr. Dorinel Ichim “Poiana Sarata de la Oituz. Tragedia unui sat”, Editia I si a II-a, Editura Casa Scriitorilor, Bacau, 2007.

                      Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

                      Fotbal/ Liga a III-a: No news, good news

                      Aerostar si-a reluat pregatirile cu acelasi staff tehnic si acelasi lot de jucatori cu care a incheiat sezonul trecut

                      Noul Aerostar este, de fapt,… vechiul Aerostar. Si, la urma urmei, de ce sa schimbi ceva care merge bine? Stiti cum se zice: no news, good news! Singura divizionara C a judetului Bacau da, in continuare, credit staff-ului tehnic si lotului de jucatori cu care a incheiat sezonul trecut pe locul 4 in Seria I. „Cuvântul de ordine este continuitatea”, a anuntat presedintele CS Aerostar, Doru Damaschin, prezent, alaturi de presedintele sectiei de fotbal, Valerian Voicu, la reunirea de miercuri dupa-amiaza a lotului antrenat de Giani Florian si Florin Otelita.

                      28 de jucatori

                      La reluarea pregatirilor, „aviatorii” s-au prezentat cu un efectiv de 28 de jucatori. Inclusiv „gurile de foc” din primavara trecuta, Tudor Homneac (venit intre tur si retur, de la Cetatea Târgu-Neamt) si Edi Tismanaru (revenit pe final de campionat, din Norvegia). „Eu sunt convins ca putem miza in continuare pe serviciile lui Tismanaru. Nu cred ca se pune problema ca el sa nu fie alaturi de noi cel putin pâna in iarna, daca nu cumva si mai mult. Si el, si Homneac sunt jucatori cu experienta care pot ajuta echipa noastra, alcatuita preponderent din tineri”, a declarat antrenorul Giani Florian.

                      Imprumuturi?

                      La primul antrenament al Aerostarului au participat si stoperul Alex Belecciu (an de nastere ’96) si atacantul Matei (’95), aflati in vederile divizionarei B Sport Club pentru un eventual imprumut. Având in vedere ca SC Bacau se va alinia la startul pregatirilor luni, 20 iulie, este de presupus ca in acest weekend, situatia lui Belecciu si Matei va fi definitivata intr-un fel sau in altul. „Obiectivul nostru este stiut: ne propunem sa formam jucatori tineri, cum este si cazul celor doi, pe care sa-i recomandam unor cluburi de nivel superior. Acum, ramâne ca persoanele in cauza sa decida ce si cum”, a explicat Giani Florian.

                      Regulament

                      Si in perspectiva noului sezon, divizionara C bacauana conteaza pe mai multi jucatori „babies”, marea majoritate provenind din curtea proprie. Miza pe tineri face parte din specificul clubului prezidat de Doru Damaschin, dar este impusa si de regulament, mai ales ca, din toamna, fiecare echipa de Liga a III-a va fi obligata sa aiba in teren, concomitent, cel putin trei jucatori nascuti in 1996 sau mai mici. De altfel, Aerostar s-a pliat si anul trecut pe o astfel de formula, chiar daca regulamentul nu o prevedea. Astfel, „aviatorii” i-au avut ca titulari pe Belecciu (’96), Leonte (’97) si Ardei (’98), pe lânga masivul grup de jucatori nascuti in 1995: A. Popa, St. Pavel, Scânteie. R. Gheorghe, Artenie si Matei.

                      Program

                      Aerostar isi va continua programul de reacomodare la efort, urmat de teste fizice pâna pe 3 august, data la care se va intra intr-un stagiu de pregatire centralizata la baza proprie. Elevii lui Giani Florian vor iesi din cantonament pe data de 14 august, cu fix doua saptamâni inainte de startul campionatului. Atât pe durata cantonamentului, cât si in cele doua saptamâni premergatoare inceperii esalonului trei, bacauanii vor disputa mai multe meciuri de verificare. Primul joc oficial va avea loc, dupa toate probabilitatile, pe 12 august, cu prilejul fazei secunde a Cupei României.

                      Rares Vultur, vice-campion national

                      O noua medalie nationala pentru SCM/ JC Royal Bacau. La Nationalele de judo Under 12, desfasurate recent, la Arad, gruparea pregatita de prof. Aurel Chelariu si-a trecut in cont un titlu de vice-campion national la categoria de greutate 27 kg, prin Rares Vultur.

                      Alti doi sportivi de la SCM/ JC Royal s-au plasat pe locul 5: Andreea Drobota, la 32 kg si Rares Gârmacea, la 46 kg.

                      La Under 13, bacauanii au avut un singur reprezentant, pe Stefan Moisei, care a concurat la categoria 55 kg.