Racova: Scoala de vara la tara

23 august 2015

Asociatia ,,Liber la Educatie, Cultura si Sport” Bucuresti a gestionat fericit, in cadrul celei de a II-a editii a proiectului ,,Scoala de vara la tara”, mai multe activitati, atractive si eficiente, la Scoala ,,Ion Borcea” Racova. Beneficiari au fost peste o suta de copii, care au participat, pe parcursul a sapte zile, la activitati cultural-educative, recreative si de dezvoltare personala. Scopul proiectului l-a constituit introducerea in mediul rural defavorizat a unor metode inovative prin care sa le fie cultivata copiilor increderea in fortele proprii si in aspiratiile lor.

Jocul si materiale didactice aflate la indemana tuturor (cele din din natura, in special) au asigurat o atmosfera minunata pentru asimilarea de informatii. Copiii au fost incântati, de exemplu, de o activitate stiintifica nonconformista, sustinuta cu mijloace uzuale, dar in care a fost picurata multa creativitate. Caracterul multidisciplinar al activitatilor a atins paliere precum: spiritul antreprenorial, artele vizuale, cultura generala, gastronomia, educatia pentru sanatate, optica (un elev al Colegiului National ,,Vasile Alecsandri” Bacau a tulburat frumos spiritele printr-un numar de magie si iluzionism).

„Am implicat in aceste activitati o echipa de voluntari. Ii amintim pe Oana Apetrei, studenta la Universitatea «V. Alecsandri» Bacau; Andreea Santa, o stralucita studenta la Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu-Mures; Stefan Grudinschi, elev al Colegiului National „V. Alecsandri» Bacau; Francesca Andrei, eleva la Colegiul National „Gh. Lazar» Bucuresti. Alaturi de echipa asociatiei, acesti voluntari au facut ca elevii din ciclul primar sa aiba câteva zile mai senine si mai vesele. Cu sprijinul Librariei «Alexandria» si a unor agenti economici din Buhusi, copiii au primit, la finalul proiectului, premii si diplome.

Am donat scolii carti si mingi pentru fiecare clasa, astfel incât ideea de şcoala sa capate valente atractive. Am vazut la finalul acestor zile copii mai veseli, mai increzatori, mai optimisti. Vom pastra legatura si-i vom implica pe micutii din mediul rural in proiectele noastre nationale”, ne-a spus prof. Oana Siclovan, director de programe al asociatiei „Liber la Educatie, Cultura si Sport” Bucuresti.

„Bostanaresele” din piata

Economie

Florentin Radu

23 august 2015

Regii fructelor din piete sunt pepenii. Gramezi uriase din racoritoarele curcubitacee umplu tarabele taranilor si ale comerciantilor de peste tot. In general, sunt ale producatorilor ajunsi cu marfa din zonele mai de la sud ale tarii. Tanti Ionica, de 46 de ani, e din Cudalbi, judetul Galati, o comuna renumita prin cultivatorii de pepeni – „satul cu bostanari”, cum le mai zice lumea.

Are o suprafata de un hectar jumate cu pepeni, pe care o lucreaza impreuna cu sotul. Samânta de pepeni rosii (de regula, produsa de olandezi) o cumpara de la magazinele specializate, iar cea pentru pepenii galbeni o aduna de un an la altul din pepenii din cultura proprie.

„Sotul sta acasa si pazeste, sapa sau recolteaza pepenii când nu mai am in piata, iar eu ii vând. Aici m-am obisniut, vin de peste zece ani numai in Bacau. In alta parte n-as putea sa merg. Aici dorm, aici manânc. E greu sa faci pepeni, mai ales anul asta, ca n-a plouat. Ii muncim de când punem samânta in pamânt si pâna la recoltare. Desi, noi le punem folie, ca sa nu ii napadeasca buruienile si tot trebuie prasit”, povesteste doamna Ionica.

Un ARO pe sezon, pe vremea lui Ceausescu

Vecina de taraba, Maria are 54 de ani si e tot din Cudalbi. Familia ei, de trei generatii se ocupa cu pepenii. Ca ciobania, zice femeia. A invatat ca din cultura pepenilor se fac bani frumosi. De aia a cultivat si anul acesta peste 2,5 hectare cu pepeni.

„Pe timpul lui Ceausescu, am cumparat o masina cu banii de pe pepeni, un ARO 10. Ehe, era Mercurialul atunci, si-i dadeam cu 2,50 de lei kilogramul. Acum, e un risc si cu pepenii. De exemplu, a dat o ploaie de «Dragaica», pe 24 mai, daca nu, era investitia pierduta. Numai daca da Dumnezeu apa, se fac pepeni. Noi ne orientam dupa iarna, daca este bogata in precipitatii, anul va fi bun pentru pepeni.

Mai traim cu speranta ca, poate, in mai – iunie, mai da o ploaie. Stiti vorba aia din popor «ploua in mai, mâncam malai»”, povesteste femeia. Cei doi copii sunt plecati la munca in strainatate, unul in Italia – paznic de plaja, si celalalt in Spania, la o ferma de porci. Anul acesta, cu putin noroc, crede ca va obtine o productie de 16-20 de tone, pentru ca n-a plouat cât trebuia. Putin, zice femeia, fata de 50-80 de tone, cât ar fi scos intr-un an normal. Din pacate, nu sunt irigatii in zona, altfel i-ar fi ajutat sa scoata productii record.

„Daca mai traia Ceausescu, aveam si noi irigatii. Era canalul facut, tevile bagate santuri. Totul pregatit. Le-au furat pe toate, dupa Revolutie. Acum, cu ce vând anul asta, nu-mi mai pot cumpara masina. Poate o caruta. Sau mai bine schimb o usa ori fac acoperisul”, glumeste femeia, grabindu-se spre un client, sa nu-l piarda. „Sunt mai buni, fata de ce a luat baiatul meu din magazin. Nu avea niciun gust, parca era injectat cu apa”, marturiseste clientul domnei Maria.

Statul ii va despagubi pe fermierii calamitati de seceta

Economie

Florentin Radu

23 august 2015

Pâna saptamâna trecuta, erau inregistrate zeci de mii de hectare cu diferite culturi compromise, in diferite procente, de lipsa precipitatiilor. Potrivit Directiei Agricole Bacau, cele mai afectate au fost culturile de porumb – aproape 15.000 de hectare, grâu – circa 9.000 de hectare, si floarea soarelui – in jur de 5.800 de hectare. Acestora li se adauga alte 927 de hectare de rapita, 874 hectare de soia, 447 de orzoaica, 96 de ovaz, 98 de orz, 97 de sorg, 167 de livezi, 1.496 de nutret au plante furajere si 1.115 de pasuni.

Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza secetei vor primi despagubiri, insa, abia dupa finalizarea evaluarilor facute de comisiile constituite pe lânga prefecturi. „In prezent, inca se primesc procese verbale din teritoriu cu suprafetele afectate de seceta. Zilnic, se actualizeaza aceste date, astfel incât este foarte posibil ca, pâna la finalizarea datelor, odata cu încheierea campaniei de recoltat, sa avem suprafete mult mai mari”, a declarat Elena Lupu, directorul Directiei Agricole Bacau.

Cele mai afectate de seceta sunt culturile din zona Sascut – peste 3.100 de hectare, Beresti Bistrita – circa 1.500 de hectare, Damienesti – 2.134 hectare, Dealu Morii – 1.630 de hectare, Filipesti – peste 1.700 de hectare, Itesti – 1.300 de hectare etc. Cert este ca, pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafata cultivata, statul, prin Ministerul Agriculturii, va interveni cu un ajutor sub forma unei scheme de minimis. Aceasta va fi legiferata printr-o Hotarâre de Guvern, cel mai probabil în luna septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetara, în functie de resursele pe care le va primi, sa acorde aceste despagubiri în 2015. Însa, in privinta marilor fermieri, pentru a se putea acorda despagubiri, trebuie mai intâi notificata Comisia Europeana, intrucât valoarea despagubirilor este mult mai mare.

Din pacate, nici macar ploile din ultimele zile nu mai pot salva culturile agricole din judet. In cel mai bun caz, precipitatiile de acum vor folosi la pregatirea culturilor de toamna si însamântari. Desi, specialistii Autoritatii Nationale de Meteorologie au avertizat ca araturile în vederea însamântarilor de toamna se vor desfasura pe ansamblu cu dificultate, din cauza mentinerii deficitului de umiditate din sol.

Vara pe podium, cu buzunarele goale

Sport

Florin Ștefănescu

23 august 2015

– conducatorii de cluburi sportive bacauane cauta finantare pentru sportivii lor

Continuați

Cladirea Tribunalului si Curtii de Apel, costisitoare si nefunctionala

Cătălina Chifu

23 august 2015

Sediul Tribunalului si Curtii de Apel Bacau, subiect al unui scandal de amploare in 2004 si al unei anchete declansate de Ministerul Justitiei care s-a lasat si cu demiterea conducerii Tribunalului de la acea vreme, se dovedeste a fi neincapator. O constructie imensa, la care s-a lucrat vreo cinci ani si care a costat circa 92 miliarde lei vechi, cu holuri extrem de mari ce nu pot fi folosite si cu prea putine birouri si sali de judecata, in care se ingramadesc acum doua instante.

Si asta pentru ca initial cladirea a fost gândita pentru o singura instanta. „Sediul Curtii de Apel Bacau a fost dat în folosinta în septembrie 2005 si chiar daca, în ceea ce priveste conditiile de lucru asigurate judecatorilor si grefierilor, poate fi considerat satisfacator, lipsa spatiului devine evidenta în ceea ce priveste arhiva, atât cea curenta, cât si depozitul si salile de deliberare care au fost transformate în biblioteca si sala de studiu a dosarelor de catre procurorii de sedinta”, arata conducerea Curtii de Apel in raportul de activitate pe anul trecut. La acest moment, odata cu ocuparea posturilor vacante, exista birouri in care îsi desfasoara activitatea câte patru judecatori sau cinci grefieri, numar mult prea mare raportat la dimensiunea incaperilor.

„Totodata, tinând cont de modificarile aduse de noul cod de procedura civila, dosarele stau o perioada mai mare la grefieri ceea ce duce la aglomerarea birourilor. Pentru rezolvarea acestei situatii s-au achizitionat fisete amplasate pe hol în conditii de securitate. Sediul actual (in care îsi desfasoara activitatea si doua sectii ale Tribunalului Bacau) nu acopera necesitatile atât sub aspectul desfasurarii activitatii cu publicul, cât si sub aspectul conditiilor optime de lucru, solutia fiind fie a mutarii Tribunalului Bacau, fie a Curtii de Apel Bacau într-un sediu nou”, se mai arata in raport.

„Sediul acesta, desi e relativ nou, este de-a dreptul nefunctional pentru ca a fost conceput cu holurile acestea imense unde nu poate fi construit nimic. Am avut discutii la minister, in momentul in care s-a aprobat memorandumul pentru construirea unui sediu nou pentru Judecatoria Bacau, proiect facut prin Ministerul Dezvoltarii, am mers cu un material si am insistat ca acest sediu sa fie facut macar pentru doua instante, nu doar pentru judecatorie pentru ca tot nu rezolvam problema. Ideea ar fi sa facem un Palat de Justitie, pentru Judecatorie si Tribunal (inclusiv Sectia II din Stefan cel Mare), si aici sa ramâna numai Curtea de Apel. Astfel reducem si din cheltuieli, pentru ca, având mai multe sedii, si costurile sunt mai mari. Deocamdata nu ni s-a aprobat scriptic, dar eu nu renunt la aceasta idee, pentru ca altfel vom avea in permanenta aceasta problema.”
Maria Violeta Chiriac, presedinta Curtii de Apel Bacau

Ajutor in ritm de dans pentru Spitalul Copiilor

Florin Ștefănescu

23 august 2015

Mai multe organizatii au desfasurat in ultima perioada actiuni de sustinere a unui proiect national pentru construirea unui Spital al Copiilor. Ultimul eveniment de acest gen a avut loc ieri in fata fântânii din parcul „Cancicov” si a fost sustinut de membrii Academiei de Dans Adamas Bacau.

Actiunea, care a durat aproximativ doua ceasuri, s-a bucurat de atentia bacauanilor care au fost prezenti intr-un numar mare, publicul participând la numerele de dans puse in scena improvizata de sportivii de la Adamas.

Spectacolul caritabil a inclus numere de Zumba Fitness, Urbhanize, un FlashMob de dans sportiv, dans cu publicul (mambo, bachata si Menaito), street dance si un FlashMob anii 80-90. In urma acestei actiuni caritabile s-au strâns 1530 de lei ce vor fi donati Asociatiei 1leu.org, care se ocupa de acest proiect la nivel national.

„Ne bucuram ca oamenii au fost receptivi la actiunea noastra si ca au inteles mesajul nostru. Mâine (luni, 24 august-n.r.) urmeaza sa punem in contul Asociatiei 1leu.org suma strânsa dupa eveniment si promitem ca vom fi de fiecare data alaturi de cei care au nevoie de suportul nostru”, a declarat Elena Palcau, instructor la Academia de Dans Adamas, coordonatoarea acestui eveniment.

Centrul orasului, invadat de baschet

Florin Ștefănescu

23 august 2015

Pret de doua zile (sâmbata si duminica) zona dintre Hotelul Decebal si fosta Biblioteca Judeteana a fost luata cu asalt de iubitorii de baschet, cu ocazia „Bacau Streetball Challenge”, cel mai important turneu de baschet 3 la 3 din estul României, ajuns in 2015 la cea de-a V-a editie. Evenimentul, organizat de Asociatia STEP România Bacau, a reunit la startul competitiei 38 de echipe din toate judetele Moldovei, din Timisoara, Râmnicu Vâlcea si Bucuresti, insumând 200 de participanti cu vârste intre 12 si 67 de ani.

Sportivii s-au intrecut la trei categorii: juniori, open si open mixt, cu precizarea ca turneul bacauan este singura competitie din tara care organizeaza categoria open mixt (categorie in care o echipa trebuie sa aiba in componenta cel putin o fata). In cele doua zile de „Bacau Streetball Challenge”, cei prezenti in centrul orasului, pe lânga spectacolul sportiv, au putut participa la concursuri adresate publicului, dar si la alte activitati de face painting, breakdance si tatuaje hena, de care s-au ocupat cei 50 de voluntari ai Asociatiei STEP.

Pe lânga toate acestea au avut loc si meciuri ale sportivilor in scaun rulant, meciuri aplaudate de toti cei prezenti la eveniment. Marele premiu al acestui turneu a fost de 2000 de lei, iar echipa câstigatoare va merge la un concurs de streetball la Praga. Organizatorii evenimentului au incercat prin acest turneu sa aduca cât mai multi oameni aproape de aceasta disciplina, sa arate frumusetea acestui sport si in acelasi timp sa promoveze acest mod de viata.

„Bacau Streetball Challenge” editia a V-a este considerata un succes de catre organizatori, fiind prima desfasurata in centrul orasului (cele patru editii precedente desfasurându-se in incinta unor licee din oras), iar pentru editiile urmatoare se va incerca mult mai mult.

In editia de mâine a ziarului revenim cu rezultatele acestui turneu.

„Primul pas pe care il vom face acum este deschiderea unei Asociatii Sportive pentru ca vom incerca sa accesam anumite fonduri, cum ar fi Legea 350 si alte fonduri europene, iar planul este ca in urmatorii doi ani, sa reusim sa organizam un campionat european in centrul orasului Bacau, un eveniment ce vrem sa devina traditie si sa demonstram ca Bacaul poate foarte mult.” Gabriel Postolache, coordonatorul editiei de anul acesta a „Bacau Streetball Challenge”, membru STEP.
„Echipa noastra e formata din membri din mai multe orase, Piatra Neamt si Roman, si suntem in competitia noastra doua echipe cu sportivi in scaun rulant si doua echipe din rândul participantilor care nu au niciun fel de probleme, dar care vor evolua in scaun rulant. Va fi o experienta noua pentru ei. Aceasta este o editie reusita si particip ori de câte ori am ocazia. Este totodata o motivatie si poate reusim prin astfel de actiuni sa scoatem persoanele cu handicap din casa.”
Marian Paraschiv, participant la competitie in scaun rulant

Unde este palatul?…

Opinii
Editorial

23 august 2015

Pentru noi, sosirea pe plaiurile mioritice a printului german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea sa devina rege, are cel putin doua istorioare interesante.

Mai intâi, istoricii noteaza faptul ca acesta a calatorit, din Germania pâna la Bucuresti, sub identitate falsa. De la Turnu Severin si pâna la Bucuresti a fost insotit de I.C. Bratianu. A fost o calatorie in care a perceput haosul din administratia locala, dar si saracia care asedia tara.

In economia acestui editorial ne intereseaza a doua istorioara… Ajuns in Bucuresti, viitorul rege a fost condus la Palatul Mogosoaia, unde-i fusese stabilita resedinta. E de prisos sa amintim faptul ca fusesera investite ceva eforturi pentru a pregati palatul pentru rege, dar niste porci care se scaldau prin baltoacele din fata palatului, aspectul de mahala al zonei, pavajul ca vai de lume l-au derutat pe Carol I.

Când a dat cu ochii de Palatal Mogosoaia, sperând din toata inima ca nu aceasta va fi resedinta sa, l-a intrebat sincer pe ofiterul care-l preluase pentru a-l… caza: ,,Ce se intâmpla in aceasta casa?” ,,Este palatul”, i s-a raspuns. Socat, Carol I, privind insistent si de aproape catre viitorul asezamânt regesc, sperând ca este vorba despre o neintelegere, a intrebat: ,,Unde este palatul?”…

Conversatia aceasta avea loc, dupa cum stiti, acum 149 de ani. Cât de mult s-a schimbat, de atunci, perceptia strainilor despre tara noastra? Foarte putin. Ei admira acele oaze de natura pe care n-am reusit inca sa le degradam de tot.

Ati incercat sa-l invitati pe un prieten din alta tara intr-un muzeu românesc sau intr-o biblioteca publica? Musafirul dumneavoastra, desi nu se astepta sa dea cu ochii de vreun Luvru sau de vreo surata a bibliotecii din Alexandria, chiar daca nu ar fi intrebat, ar fi gândit, atunci când ar fi dat nas in nas cu variantele noastre culturale: ,,Care muzeu, care biblioteca?”

In proportie ametitoare, la noi, din cauza lipsei de investitii, acestea sunt niste depozite obosite de obiecte si carti, gestionate de oameni (unii chiar tineri!) pe care, privindu-i, parca-i simti ca sunt in asteptarea postasului care trebuie sa le aduca prima pensie.

Ovidiu Genaru imi povestea ca prin Irlanda, de pilda, daca este gasita o halebarda veche, in jurul ei va fi amenajat un superb muzeu in care vor fi depanate povesti cuceritoare despre istorie. La noi, cu foarte rare exceptii, universul acesta al culturii arata colbuit de nepasare, blazat, posomorât, lipsit de vino-ncoa’.

Acum doi ani, de pilda, m-am crucit vazând ca un geam de la etajul ultim al Pelesului era inlocuit cu o bucata de placaj… Chiar si ghizii de prin manastiri au inceput sa semene cu niste functionari mofturosi, daca nu artagosi. Am observat asta la Dragomirna si Sâmbata de Sus…

23 August

Z
Contrasens

Răzvan Bibire

23 august 2015

De o bucata de vreme ni se induce, noua, românilor, ideea ca actul de la 23 august 1944 a fost unul de tradare fata de „aliatul” german, un act care a deschis calea instaurarii comunismului in tara. Ar trebui, deci – ni se sugereaza – sa ne rusinam de „radarea” de la 23 august.

Sa le luam pe rând: „aliatul” german care ne-a impins in razboi se pregatea sa ne abandoneze. Nemtii au luat diviziile blindate de pe frontul românesc si le-au mutat in nord, cu gândul ca ofensiva ruseasca din vara lui 1944 va fi oprita pe aliniamentul Carpatilor. Practic, aproape intreaga tara cum era desenata atunci, urma sa fie ocupata de sovietici. Sa nu uitam ca aceiasi „aliati” ne-au fortat sa acceptam pierderile teritoriale din 1940 (nordul Transilvaniei, Cadrilaterul) si, desi ne-au promis armament modern pentru inzestrarea Armatei, nu s-au tinut de cuvânt decât in foarte mica masura.
In al doilea rând, desi Italia, cu un an mai devreme, procedase la fel (premierul Mussolini fuse se arestat din ordinul regelui iar Armata incetase ostilitatile impotriva Aliatilor), nimeni nu a indraznit sa acuze tara de tradare. Evident, nimeni, in afara de nemti.

In al treilea rând, din punct de vedere istoric, comunismul a fost instaurat dupa lovitura de stat de la 6 martie 1945. In plus, chiar daca am fi luptat pâna la capat alaturi de germani, realitatea militara de pe teren il indreptatea pe Stalin sa solicite intrarea României in sfera de influenta a URSS, ceea ce a si facut la Yalta, in 1945. Nu trebuie sa uitam nici faptul ca liderii occidentali – Churchill si Roosvelt – nu au facut eforturi pentru a descuraja pretentiile lui Stalin referitoare la estul Europei.

Nu este lipsit de insemnatate nici faptul ca România a fost considerata stat agresor si tratata ca atare dupa razboi. Este drept ca aveam un motiv important pentru a lupta contra URSS: Basarabia. Dar asta nu insemna ca trebuia sa trecem mai departe de Nistru. Ambitia de a ataca mai departe, dupa ce am recuperat Basarabia, avea sa ne coste, când a trebuit sa platim despagubirile de razboi catre Rusia. Se isca o intrebare: puteam, din punct de vedere militar, sa nu continuam razboiul si peste Nistru? Exemplul Finlandei spune ca da. Finlandezii aveau si ei de recuperat teritoriul pierdut in urma Razboiului de Iarna, insa nu au depasit niciodata linia fostei granite. In ciuda faptului ca erau aliati cu germanii si in ciuda presiunilor facute de Hitler, finlandezii nu au intrat pe teritoriul sovietic, nici macar atunci când nemtii au impus blocada Leningradului, permitând rusilor sa aprovizioneze cu alimente populatia orasului.

Prin urmare, actul de la 23 august, spun eu, a fost unul de importanta majora pentru tara. A salvat, pe de o parte, tara de la distrugerile razboiului si ne-a permis sa mai avem o Armata. Desigur, rusii au facut abuzuri si au luat in prizonierat mii de soldati români dupa 23 august. Pe ansamblu, insa, faptul ca România a intors armele si a luptat contra Ungariei si Germaniei a contat mult in momentul in care s-a pus problema trasarii granitelor si am recuperat Transilvania de Nord.

Onestiul s-a infratit cu orasul Straseni de peste Prut

Ion Moraru

23 august 2015

„Desi avem radacini comune, azi vorbim de o infratire intre frati. Speram ca aprobarea infratirii si intelegerii de colaborare dintre municipiul Onesti (România) si orasul Straseni (Republica Moldova) sa fie un moment de bun augur pentru cele doua localitati”. Cu aceste cuvinte a deschis Alexandru Cristea, viceprimar cu atributii de primar al municipiului Onesti sedinta solemna a Consiliului Local, ce a avut loc sâmbata 22 august, la care a fost prezenta o delegatie din orasul Straseni, condusa de Valentina Casian, primar a localitatii.

Au participat si parlamentarii Valerian Vreme si Marcel Bujor, consilierii locali ai municipiului, reprezentanti ai institutiilor publice si de invatamânt, dar si ai cultelor religioase. Au fost prezenti membrii Comitetului de infratire a municipiului Onesti cu orasul Straseni, Constantin Rusanovschi, presedintele Filialei Onesti a Asociatiei „Pro Basarabia si Bucovina”, numerosi invitati. Valentina Casian, primar al orasului Straseni a avut alaturi pe Svetlana Radu, secretar al Comitetului orasenesc si a bucurat onestenii cu aducerea unui frumos colac pe care au fost inscrise numele celor doua localitati care s-au infratit.

Vorbind din partea secretariatului Comitetului de infratire prof. Virginia Smarandita Braescu a declarat:”Ca orice idée pornita din suflet si care creste printr-o plamadeala buna, ne-am adunat o echipa de oameni cu suflet mare si acum este posibil ca sa ne intâlnim pentru o constructie ce trebuie sa creasca. Ne dorim ca aceasta infratire sa evolueze, sa ne aducem cu totii contributia la aceasta, pentru a fi o legatura foarte puternica”. Implinirea visului ca Onestiul sa fie infratit cu un oras din Republica Moldova a trezit un regret presedintelui Filialei Onesti a Asociatiei “Pro Basarabia si Bucovina”, Constantin Rusanovschi, care a mentionat ca “s-a incercat de mai multe ori sa facem ceea ce s-a intâmplat azi, dar conducerile anterioare ale administratiei locale onestene nu au inteles de ce trebuie facut acest lucru. Cuvântul «frati» mi se pare putin formal, si aici si peste Prut, noi suntem aceeasi!”

Daca Adrian Sergentu (reprezentant al PSD) a declarat ca “la aprobarea in Consiliul Local Onesti a acestei infratiri si intelegeri de colaborare a fost un consens total al consilierilor locali”, liberalul onestean Ciprian Zarzu si –a exprimat increderea ca “ infratirea celor doua orase sa se concretizeze in proiecte comune economice, sociale si culturale iar pentru ca Unirea sa fie mai aproape, fiecare localitate din Republica Moldova sa fie infratita cu una din România”. Senatorul Marcel Bujor a subliniat faptul ca “realizarea acestei infratiri permite accesul la fondurile trasfrontaliere, infratirile fiind si modalitatea de a aduce toti europenii la o intelegere mai apropiata” in timp ce deputatul Valerian Vreme a declarat:”La Straseni am gasit razesii lui Stefan cel Mare si daca vorbim de traditii, acestea sunt foarte bine conservate pe dealurile Basarabiei. Oamenii de peste Prut atunci când vorbesc de România, vorbesc de patria lor si spun ca nu au stiut ca au o tara asa de frumoasa dincolo de sârma ghimpata! Chiar daca altii nu vor unirea cu teritoriile de peste Prut, noi trebuie sa spunem Europei ca suntem români!”

Discursul Valentinei Casian, primar al orasului Straseni, din Basarabia, a adus un fior emotionant sublim, ea mentionând:”Traim azi timpurile când trebuie sa vorbim de infratire. Sunt oameni ce se gândesc la schimbare dar in acelasi timp se tem de ea! Cei care suntem azi, aici, credem in ceva sfânt si cu siguranta o sa avem de invatat unul de la altul, sa pastram toate acele valori ale neamului românesc!” Svetlana Radu, secretar al Consiliului orasenesc Straseni, a prezentat aceasta localitate, aflata “in inima codrilor, la 20 km de Chisinau”. Sedinta solemna de la Consiliul Local Onesti s-a incheiat cu dorinta exprimata de Alexandru Cristea, viceprimar cu atributii de primar al municipiului de a porni “la drum cu elan si euforie, incât infratirea dintre cele doua localitati sa fie atât pe plan spiritual dar si pe plan material, in contextul dezvoltarii europene”. Mentionam ca secretariatul Comitetului de infratire are in componenta la Onesti pe prof. Virginia Smarandita Braescu, pe consilierul local Adrian Sergentu, pe Elena Craciun si Monica Sibisteanu (consilieri) si pe referentul Cristian Bibire, de la Primaria Onesti.

Doi adolescenti accidentati pe trecerea de pietoni

Deșteptarea

23 august 2015

Doi adolescenti au fost loviti, in aceasta seara, de o masina, in timp ce traversau strada Marasesti, din Bacau.

Martorii sustin ca tinerii, in varsta de 15 ani, ar fi sarit pe trecerea de pietoni. O masina care circula pe banda intai a oprit, insa, un Renault condus de o femeie, care venea pe banda a doua, nu a reusit sa opreasca in timp util.

Cei doi adolescenti au fost dusi la spital, pentru investigarii.

Vom reveni cu amanunte.

71 de ani de la Actul de la 23 august 1944

Memoria

Deșteptarea

23 august 2015

rusi-prefectura-bacau — Soldati rusi, in fata Palatului Administrativ din Bacau, august 1944

La 23 august 2015 se împlinesc 71 de ani de când România ieșea din alianța cu Puterile Axei (Germania, Italia și Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților (Franța, Imperiul Rus, Marea Britanie, Italia și Statele Unite ale Americii) și declara război Germaniei naziste și Ungariei horthyste.

La 23 august 1939, cu câteva zile înainte de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov. Prevederile protocolului adițional (anexele secrete) stabileau destinele țărilor baltice (Estonia, Lituania și Letonia), Finlandei, Poloniei și României.

După semnarea de către Franța a armistițiului cu Germania, la Compiegne, la 22 iunie 1940, prin notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a rupt granițele românești, ocupând teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (44.500 kmp și o populație de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 kmp și o populație de 500.000 de locuitori din Nordul Bucovinei).

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 44.492 kmp, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populație de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat județele Durostor și Caliacra, cu o suprafață totală de 6.921 kmp și aproximativ 410.000 locuitori.

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareșalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul și să elibereze Basarabia și Nordul Bucovinei. Acțiunea de eliberare a fost finalizată la 26 iulie 1941, eveniment care a fost salutat cu satisfacție de opinia publică românească. În acțiunile din această perioadă au fost angajați peste 450.000 de militari români.

La 16 octombrie 1941, după două luni de lupte grele și mari sacrificii, trupele Armatei a IV-a române au cucerit Odesa. Pierderile Armatei Române s-au ridicat la 92.545 militari, dintre care 17.729 morți și 63.345 răniți și 11.471 dispăruți. Între 15 iunie 1942 și 3 februarie 1943, unități militare române au fost introduse succesiv în luptele din Caucaz și Cotul Donului — Stalingrad, unde au acționat în condiții deosebit de grele de climă și de lipsuri materiale. Din cei 228.072 de ostași cât avea cele două corpuri ale Armatei Române (a III-a și a IV-a) au murit peste 150.000.

Preocupările românilor în ceea ce privește scoaterea țării din război au crescut în intensitate către sfârșitul anului 1943, prin canalele deschise la Ankara și Stockholm. În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condițiile ”minimale” de armistițiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a ”celei mai mari părți a ei” la România. Guvernul român a respins condițiile de armistițiu la 15 mai.

La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de mareșalul Rodion Malinovski au declanșat ofensiva pe direcția Iași-Chișinău. Peste două zile, sovieticii se aflau pe linia Târgu Neamț-Huși-Chișinău, făcând o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că țara noastră se afla la capătul rezistenței. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistenței pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, lucru cu care, în general, mareșalul a fost de acord.

În dimineața zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareșal, în vederea încheierii neîntârziate a armistițiului.

La orele amiezii, mareșalul Ion Antonescu a fost în audiență la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea acordului lui Hitler. În aceste condiții, la ora 16.30, regele Mihai I a ordonat demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul statului, și a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.

La ora 22.30, prin Proclamația către țară, difuzată de posturile de radio, regele anunța „ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite”. În același timp, s-a anunțat formarea unui guvern de uniune națională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Națiunile Unite: „din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite”.

Comentând desfășurarea evenimentelor din august 1944 din România, radiodifuziunea britanică relata chiar în 23 august: „gestul României va avea efecte profunde”, iar postul de radio american din Europa, din aceeași seară, sublinia: „De acum înainte România este un nou aliat în tabăra Națiunilor Unite, ea manifestând voința de a se alătura la lupta care se duce împotriva inamicului comun”.

Începând din aceeași seară, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Capitala a fost teatrul unor puternice lupte între forțele germane și trupele române. Lupte grele s-au dat la Școala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare au fost capturați 6.700 de militari germani, dintre care șapte generali și 358 de ofițeri. La 28 august, Bucureștii erau eliberați prin forțe proprii.

Semnarea Convenției de armistițiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declara România o țară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de șase ani, în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena ”Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României.

Prin eliberarea orașelor Carei și Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan.

În cursul războiului din Est, Armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morți, 243. 622 răniți și bolnavi, 309.533 dispăruți).

Participarea României la războiul antifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostașii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei.

AGERPRES

Fetita de 2 ani muscata de sarpe

Z
Top Story

Geta Panaite

22 august 2015

O copila, in vârsta de 2 ani, din comuna Tamas, a fost adusa de urgenta cu o ambulanta la Spitalul Judetean Bacau – Compartimentul de Primiri Urgente Pediatrie, dupa ce a fost muscata de un sarpe in timp ce se juca prin curte.

Bunica a vazut intreaga scena si de teama sa nu fie un sarpe veninos s-a grabit sa-i acorde primul ajutor si a sunat imediat la 112.

Ajunsa la camera de garda a spitalului, medicul i-a acordat primele ingrijiri.

S-a constatat ca fetita nu fusese muscata de o vipera si chiar daca se simtea bine, pentru a se respecta protocolul care se aplica in astfel de situatii, ea a fost, totusi, transferata la Spitalul Sf. Maria din Iasi unde va mai sta câteva zile sub supraveghere.

Un bacauan a blocat, cu masina, o strada din Cluj

Deșteptarea

22 august 2015

Un șofer din Bacău și-a parcat Mercedesul și a blocat în întregime accesul riveranilor pe strada Ioan Rațiu din Cluj, scrie cotidianul local Monitorul in editia sa electronica.

„A blocat accesul tuturor riveranilor de pe strada Ioan Rațiu”, sustine proprietarul paginii de Facebook unde a fost publicata fotografia

FOTO: Bacau Streetball Challange

Răzvan Bibire

22 august 2015

Astazi a inceput, in Bacau, a cincea editie a Streetball Challenge, competitie dedicata sporturilor de strada.

Continuați

Anglia: Un avion care participa la un show aerian s-a prabusit pe o autostrada

Deșteptarea

22 august 2015

Un avion s-a prăbușit și a provocat mai multe victime la un miting aviatic în Brighton, pe coasta sudică a Angliei, au anunțat sâmbătă serviciile de urgență, transmite Reuters. Cel putin sapte persoane au murit la sol. Avionul a lovit mai multe mașini pe o șosea principală, la nord de Aeroportul Shoreham, unde avea loc mitingul aviatic, a indicat poliția într-un comunicat, fără să ofere alte informații.

Tanar bine baut si fara permis, la plimbare cu masina prin Bacau

Comunicat de presa

22 august 2015

La data de 22 august a.c. în jurul orei 03.00, poliţiştii au depistat în flagrant un tânăr de 20 de ani, din Bacău, care conducea un autoturism pe strada 9 mai din municipiu, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Tânărul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au prelevat mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

De asemenea, poliţiştii au stabilit că tânărul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a deţine permis de conducere şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

Actiunea BLOCADA: peste 1.000 de amenzi date de politistii bacauani

Comunicat de presa

22 august 2015

În perioada 17-21 august a.c., în cadrul acţiunii BLOCADA, poliţiştii din judeţul Bacău au aplicat aproape 1 000 de sancţiuni contravenţionale şi au constatat 40 de infracţiuni.

Acţiunea BLOCADA se defăşoară în perioada 25 iulie -31 august sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române. Prin activităţile desfăşurate poliţiştii urmăresc prevenirea comiterii de infracţiuni şi creşterea gradului de siguranţă rutieră.

În cadrul acţiunilor desfăşurate în perioada 17-21 august a.c., au participat, în medie zilnic 135 de poliţişti din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră, investigaţii criminale şi specialişti în arme, explozivi şi substanţe periculoase.

În cadrul acţiunilor punctuale desfăşurate, în ultima săptămână, poliţiştii au constatat 40 de infracţiuni, dintre care 22 de natură judiciară, 6 la regimul circulaţiei rutiere două la regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor periculoase, restul faptelor vizând alte genuri de infracţiuni.Dintre infracţiunile descoperite, 15 au fost constatate în flagrant delict.

Poliţiştii au aplicat, în această perioadă 976 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 269 545 de lei, dintre care 184 pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică, 18 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 656 la regimul circulaţiei rutiere, iar restul pentru nerespectarea prevederilor altor acte normative.

Din cele 895 de sancţiuni contravenţionale aplicate participanţilor la traficul rutier, 209 au fost pentru depăşirea limitei legale de viteză. În urma activităţilor desfăşurate în trafic, poliţiştii au reţinut 45 de permise de conducere şi au retras 7 de certificate de înmatriculare.

POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

Înainte de a pleca la drum, verificaţi starea tehnică a autovehiculului.

Respectaţi normele rutiere privind prioritatea de trecere, indiferent că este vorba despre pietoni sau vehicule!

Oboseala la volan vă poate fi fatală! Planificaţi-vă în aşa fel călătoriile, încât să nu parcurgeţi într-o zi mai mult de 300 de kilometri.

Nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice! Consumul de băuturi alcoolice reduce viteza de reacţie şi precizia mişcărilor şi poate determina scăderea acuităţii vizuale şi auditive a şoferilor.

125 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri

Cultură

Deșteptarea

22 august 2015

Poetul, dramaturgul și omul politic Vasile Alecsandri, membru fondator al Societății Academice Române, s-a născut la Bacău, la 14 iunie 1818 (o altă dată acreditată este 21 iulie 1821), fiind una dintre personalitățile marcante din viața literară și culturală a României.

Provenit dintr-o familie boierească, a primit o educație îngrijită, întâi în țară, la Iași, apoi la Paris (1834-1839), unde și-a susținut bacalaureatul în Litere (1835). Tot în 1835, după obținerea bacalaureatului literar, s-a pregătit să intre la Medicină, în laboratorul chimistului francez Gaultier de Claubry. La scurt timp a renunțat, înscriindu-se, în 1836, la Facultatea de Drept, pe care a abandonat-o, pentru a-și pregăti un bacalaureat în Științe, în 1837. Potrivit site-ului ro.biography.name, Alecsandri nu și-a obținut bacalaureatul în Științe, dedicându-și următoarea perioadă (1834-1839) literaturii, și scriind primele versuri în limba franceză.

În 1839, în drum spre țară, Alecsandri a făcut o călătorie în Italia, călătorie regăsită în „Buchetiera de la Florența” sau „Muntele de foc”.

Astfel, Vasile Alecsandri a debutat ca scriitor, în 1840, cu nuvela „Buchetiera de la Florența”, în paginile „Daciei literare”, și cu pieseta „Farmazonul din Hârlău”, jucată pe scena secției românești a teatrului ieșean (tipărită în 1841).
După revenirea în țară, în 1839, a participat la mișcarea literară și a fost prezent în activitatea culturală, fiind membru în directoratul Teatrului Național din Iași (1840-1842), căruia i-a dat o nouă organizare și un nou repertoriu de piese originale. A ocupat de asemenea funcțiile de „șef de masă” la Serviciul scutelnicilor și al pensiilor din Iași (1839 — 1846).

În 1845 a făcut cunoștință cu Nicolae Bălcescu la moșia Manjina a lui Costache Negri, timp în care s-a atașat de Elena Negri, sora acestuia, căreia i-a și dedicat o serie de poeme. În intervalul 1846-1847, poetul a însoțit-o pe Elena Negri în Italia, Austria, Germania, Franța, pentru îngrijiri medicale. Aceasta avea însă să moară în 1847.

Revenit în țară, a desfășurat o intensă activitate politică, redactând, în 1848, memoriul „Protestație în numele Moldovei, al omenirei și al lui Dumnezeu” și a colaborat la elaborarea programului politic „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. În martie 1848, a scris „Deșteptarea României”. „Un episod din 1848” este un fragment de proză în care scriitorul a evocat evenimentele de la 1848.

După înfrângerea Revoluției din 1848 s-a autoexilat un an în Franța (1848-1849). Revenit în țară, a fost numit în funcția de arhivist al statului, în 1850. A redactat studiul „Românii și poezia lor”, publicat în revista „Bucovina” (1849).

În aprilie 1850, a avut loc, la Iași, reprezentația piesei „Chirița în Iași”, iar în mai 1952, a piesei „Chirița în provincie”.

În 1851 a devenit membru în Comisia pentru reorganizarea învățământului public din Moldova. Prima culegere din teatrul său, „Repertoriu dramatic”, a apărut în octombrie 1852. În același an, a publicat, la Paris, volumul de poezii „Doine și lăcrămioare”, alcătuit din trei părți: „Doine”, „Lăcrămioare”, „Suvenire”. Tot în 1852, a făcut o lungă călătorie în Spania, sudul Franței și nordul Africii, relatând o parte dintre dintre impresii în „Călătorie în Africa”.

În 1855 a apărut revista „România Literară”, sub conducerea lui Alecsandri, în care a publicat poezia „Anul 1855” și fragmente din „Călătorie în Africa”. A fost membru al societății „Junimea”, colaborator la numeroase publicații ale vremii: „Concordia”, „Convorbiri literare” „Dacia literară” etc.

Alecsandri s-a dedicat cauzei luptei pentru unire, în 1856, în contextul adoptării Congresului de pace de la Paris, astfel încât, la 9 iunie, a publicat în ziarul „Steaua Dunării”, condus de Kogălniceanu, „Hora Unirii”. Totodată, a semnat petiția către domnul Ghica prin care se cerea unirea celor două Principate Române.

Un an mai târziu, a publicat culegerea de proză „Salba literară” (1857), în timp ce în ziarul „Concordia” din București, a apărut poezia „Moldova”.

Tot în 1857, s-a născut singurul copil al scriitorului, Maria, din relația cu Paulina Lucasiewicz, cu care avea să se căsătorească mai târziu.

În octombrie 1858, a fost numit secretar de stat provizoriu la Postelnicie, iar în perioada martie 1859-mai 1860 a fost ministru de Externe, în guvernele Ion Ghica (martie-aprilie 1859, Iași), Manolache Costache Epureanu (aprilie-noiembrie 1859, Iași), Nicolae Crețulescu (septembrie-octombrie, 1859 București), Ion Ghica (octombrie 1859-mai 1860, București). În aceeași perioadă, a fost desemnat candidat la domnia Moldovei, alături de alți 38 de candidați, dar a renunțat în favoarea lui Costache Negri, apoi a lui Alexandru Ioan Cuza, a cărui dublă alegere o susținea.

A întreprins, în 1859, o amplă misiune diplomatică la Paris, Londra și Torino, cu scopul de a obține recunoaștere pentru dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova și Muntenia. Cu ocazia vizitei la Paris, scriitorul s-a întâlnit și cu Lamartine și Mérimée.

În 1861, Cuza i-a încredințat o nouă misiune diplomatică în cadrul căreia Alecsandri a vizitat Parisul, Torino, Milano, în vederea recunoașterii Unirii Principatelor de către marile puteri europene. În 1862, a publicat și „Istoria misiilor mele politice”.

La Iași, în 1863, a fost publicată a doua ediție a volumului „Doine și lăcrămioare”, cu ciclul „Mărgăritarele”, precum și partea a doua a „Repertoriului dramatic”.

În 1867 a apărut într-un singur volum întreaga colecție a „Poeziilor populare”. A devenit totodată și membru al Societății Literare Române (devenită Academia Română, în 1879), pentru cultura limbii române. Un an mai târziu a publicat în „Convorbiri literare”, primele pasteluri: „Sfârșit de toamnă”, „Iarna”, „Gerul” etc.

În 1868 a fost ales deputat de Roman. Inițial a refuzat, dar, în 1869, avea să accepte, la insistențele lui Kogălniceanu.

În 1871 a demisionat de la Societatea Literară Română, ca urmare a deciziei acestui for de a adopta principiul etimologic în scriere.

Între 1872 și 1876, au fost publicate mai multe scrieri: studiul „Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi” (1872); piesa „Boieri și ciocoi” (1874, cu reprezentație la Iași); primele patru volume din seria „Opere complete”, cuprinzând opera dramatică, dar și următoarele trei volume, cuprinzând opera poetică (1875); al optulea volum al „Operelor complete”, cuprinzând proza (1876).

În 1877, cu prilejul proclamării, la 9 mai, a Independenței țării, Alecsandri a scris poezia „Balcanul și Carpatul”, cu care a inaugurat „Ostașii noștri”, publicat un an mai târziu.

Drama istorică „Despot-Vodă” a fost citită, în 1879, în cadrul unei ședințe a Junimii bucureștene, reprezentația piesei având loc la Teatrul Național din București. A fost invitat totodată să reia activitatea la Academie, fiind ales în comisia pentru modificarea ortografiei.

În 1880 au apărut al nouălea volum al „Operelor Complete”, cuprinzând „Legenda nouă” și „Ostașii noștri”, dar și nuvela „Vasile Porojan”.

A primit, în 1881, Marele premiu „Năsturel-Herascu” al Academiei Române, pentru drama istorică „Despot-Vodă” și poeziile din ultimul volum al „Operelor complete”.

În 1884 a citit piesa „Fântâna Blanduziei”, la Junimea și la Academie, un an mai târziu piesa fiind reprezentată cu mare succes.

A fost numit, în 1885, ministru plenipotențiar al României la Paris, deținând această funcție până la moarte. A fost deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei, membru în Comitetul unic al emigrației din Moldova și Muntenia de la Brusa și în Comitetul Central al Unirii de la Iași, membru în Adunarea Electivă a Moldovei (1885).

Scriitorul a murit la 22 august 1890, la Mircești (județul Iași), fiind înmormântat în grădina casei, care a fost donată Academiei, în 1914, de către soția poetului, Paulina Alecsandri. Pe locul în care a fost înmormântat s-a construit, în perioada 1925-1927, din inițiativa Academiei Române, Mausoleul lui Vasile Alecsandri, construit în curtea Conacului scriitorului, în stilul ctitoriilor voievodale moldovenești.

Potrivit casememoriale.ro, la 19 mai 1928, în Mausoleu au fost strămutate osemintele poetului, la eveniment participând președintele Academiei Române în epocă, Emil Racoviță, și nepoatele poetului. În mausoleu, au fost înmormântate și rămășițele părinților poetului.

În curtea în care se află și Mausoleul, există și Casa memorială „Vasile Alecsandri” de la Mircești, fiind, de fapt, conacul familiei Alecsandri, construit, în intervalul 1861-1867. Casa memorială a fost preluată de regimul comunist după Al Doilea Război Mondial, însă Academia Română a reușit, după 2005, să obțină în instanță restituirea în natură a imobilului.

Printre exponatele care pot fi găsite la Casa Memorială se numără: obiecte de mobilier originale (birou, pianină, oglindă, dulap, paturi), tablouri în ulei și fotografii de familie (portretele părinților și ale familiei), stampe, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente originale, menționează casememoriale.ro.

A editat două culegeri de poezii populare („Poezii populare ale românilor. Balade. Cântice bătrânești” 1852-1853, ediție completă 1866), și-a editat primul volum de versuri („Doine și Lăcrămioare”, 1853), a compus piese de teatru și poezii cu un puternic suflu mobilizator (între altele „Hora Unirii”).

Ca poet are marele merit de a fi intuit în folclor o sursă de regenerare a lirismului, a scris epică, lirică erotică, lirică patriotică, legende și pasteluri. Scriitorul dă tocmai acum câteva din operele sale majore: „Pasteluri” (1868-1869), „Legende” (1872-1876), „Ostașii noștri” (1878) ș.a.

Opera sa dramatică este de mare întindere: aproape 50 de lucrări în toate genurile, de la farsă și vodevil la comedia de moravuri, dramă socială și dramă istorică, jucate toate cu succes pe scenele teatrelor. Ca prozator manifestă naturalețe, spirit de observație, vervă colocvială, umor: „Mărgărita”, „Dridri”, „Balta Albă”, „Istoria unui galbăn și a unei parale” etc.

Vasile Alecsandri rămâne unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române, dând un imbold hotărâtor coagulării conceptului de individualitate națională. Unei literaturi de-abia înfiripate, el i-a deschis perspectiva unei veritabile originalități de timbru și intonație sufletească.

AGERPRES

I-a furat bicicleta de la piscina

Comunicat de presa

21 august 2015

La data de 20 august a.c., poliţiştii au fost sesizaţi de un minor de 16 ani despre faptul că la data de 9 august a.c., în timp ce se afla la o piscină din comuna Măgura, i-a fost sustrasă o bicicletă, pe care o lăsase rezemată de gard în curtea piscinei.

În urma investigaţiilor efectuate poliţiştii au depistat un minor de 17 ani, din comuna Măgura bănuit de comiterea faptei.

Acesta a predate bicleta sustrasă şi a recunoscut că la data respective, la plecarea de la piscină a observant bicicleta neasigurată şi a sustras-o pentru a se deplasa la domiciliu.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

1...3.3423.3433.344...5.786 Pagina 3.343 din 5.786