S-a blocat sistemul de validare a cardurilor de sanatate

de

-

18 septembrie 2015

UPDATE: Si-a revenit.

La nivel national si, implicit, in Bacau, momentan, sistemul de validare a cardurilor de sanatate nu functioneaza. Cu toate acestea, asiguratii pot primi orice serviciu medical, de la orice furnizor, intrucat in baza de date se poate lucra si off line.

„Asta incercam sa transmitem tututor furnizorilor de servicii medicale si noi de dimineata, de la ora 8.00, de cand s-a blocat sistemul. Acesta nu este functional la nivelul intregii tari, dar pacientii pot primi servicii medicale. Important este ca furnizorul care asigura aceste servicii, de la spitale, laboratoare, pana la farmacii si medici de familie, sa stocheze datele si sa le transmita ulterior in 72 de ore.

Deci asiguratii nu sunt afectati de aceasta defectiune. Se lucreaza la remedierea sistemului, asa ca nimeni nu trebuie sa intre in panica”, a declarat Dan Stoica, director executiv contractari la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau. Chiar si fara card, pacientii beneficiaza de pachetul minim de servicii medicale.

Insa, in cazul posesorului de card de sanatate, care se prezinta acum la un furnizor de servicii medicale, acesta prezinta cardul (si astfel dovedeste ca este asigurat in sistemul de sanatate) si beneficiaza de serviciul medical, chiar daca acesta nu poate fi validat.

Probleme vor fi abia daca nu se deblocheaza sistemul in 72 de ore, pentru ca in aceste conditii s-ar pierde o serie de date. Sunt insa sperante ca remedierea se va opera in cursul acestei zile.

Bacăul va răsuna pe muzică rock! Cristi Minculescu și IRIS – ultimele bilete

Cultură

de

Deșteptarea

-

18 septembrie 2015

În mai puțin de două săptămâni, pe 30 septembrie, începând cu ora 19:00, Casa de Cultura va răsuna pe muzică rock, într-un concert extraordinar susținut de Cristi Minculescu și IRIS.

Naționala de rock a României se reunește și invită fanii să cânte împreună cu ei și să-și amintească de cele mai cunoscute versuri din istoria muzicii românești.

Concertul face parte din turneul național “Cristi Minculescu și IRIS – Din nou împreună”, care se va desfășura în 14 orașe din România și la Chișinău.

Sigur ai amintiri pe muzica lor, așa că te așteptăm să simți iarăși emoție atunci când celebrul “Bună seara prieteni” se va reauzi în orașul tău.

Biletele se găsesc atât la casa de bilete a Casei de Cultura, în reţeaua magazinelor Germanos, Orange, Vodafone şi Diverta dar şi online pe www.iabilet.ro.

Idila cu natura, pe Valea Berheciului

Reportaj

de

Ovidiu Pauliuc

-

17 septembrie 2015

Valea Berheciului este de o frumusete nesfârsita. Atât de frumoasa, de te intrebi ce treburi urgente a avut Dumnezeu ca n-a mai avut timp sa lase si putina bunastare pe aici, dupa ce a creat cu atâta simt artistic aceste locuri. Fiindca, fapt bine stiut, Valea Berheciului, ca si intreaga zona din stânga Siretului, este umbrita de saracie apasatoare, chiar daca oamenii sunt truditori si cu mult bun simt. Anul acesta sunt resemnati. Seceta le-a uscat fântânile, gradinile, dar nu si sufletele. De luni de zile se uita mai mult spre cer, în speranta ploilor, decât la pământul crapat, pe care totul s-a uscat si în care nici o brazda n-o sa se poata trage fara munca grea.

In zorii racorosi ai unei zile trecute, am luat calea satului Obârsia, din comuna Izvorul Berheciului. Autobuzul care pleaca din autogara are treaba multa pâna ajunge undeva prin josul judetului. Noi coborâm insa dupa numai 29 de kilometri parcursi de la Bacau, pe o sosea serpuind pe dealuri si printre paduri, dar si pe lânga altadata vestita livada Godovana, care acum a disparut cu totul, de parca nici n-ar fi existat vreodata.

Satul

Din drumul principal, spre stânga se desprinde la un moment dat un drum de tara, de-a lungul caruia se însira gospodarii ascunse in umbra pomilor fructiferi, printre dealuri acoperite de vita-de-vie. Localitatea e straveche, înca de când pe aici îsi faceau mendrele tatarii. Are numai vreo 60 de gospodarii locuite, multe de batrâne vadane. De altfel, cel mai important eveniment social al comunitatii, slujba duminicala, mai aduna la biserica doar câtiva batrâni. Tinerii au plecat in strainatate, scoala s-a desfiintat, fiindca nu mai sunt suficienti copii, iar cei care mai sunt merg la scoala din Izvoru Berheciului. In sat se mai aude rar larma de copii, doar când e vacanta. La Obârsia locuieste si primarul comunei Izvoru Berheciului, de care apartine satul, intr-o casa frumoasa, cu acoperis albastru si pravalie la parter.

Gospodarul

La Obârsia am poposit in gospodaria lui nenea Gica Saigiu. Cu adevarat oameni gospodari, tineri pensionari, nenea Gica si sotia lui Ana, careia toata lumea ii spune tanti Nuta, muncesc din zori si pâna in noapte si nu concep ca viata ar putea fi altfel. Timp de televizor nu au si doar un radio aninat pe prispa ii tine la curent cu invârtelile lumii.

Inconjurat mai mereu de copii, sufletistul nenea Gica prepara sucul de rosii / foto: Ovidiu Pauliuc

Anul acesta, seceta le-a luat porumbul, cartofii s-au facut cât nuca, varza e o caricatura, gradina de zarzavaturi arata ca in era postatomica. Doar ceva praz a mai rezistat. In zilele caniculare se uscase si iarba de pe pajisti, se crapa sub talpi, de nu mai au vacile ce paste. In schimb, s-au facut multe prune, care deja se transforma in tuica buna de pus in afinata. S-au facut si struguri buni, din care nenea Gica face un vin senzational, pus in siguranta, in racoarea beciului. S-au facut si niste rosii mari si zemoase, pe care nenea Gica le culege pe masura ce se coc si le transforma intr-un bulion ce va alinta bunataturile gatite de tanti Nuta pe plita sau in rola cuptorului.

Cu jderul in batatura

Satul Obârstia e inconjurat de culmi inalte, de pe care vezi toata zarea, iar maretia naturii îti taie respiratia. Peste tot un relief domol valurit, acoperit de pâlcuri de padure, parte a Colinelor Tutovei. Spre sud se deschide Valea Berheciului, pâna unde vezi cu ochii. Localnicii au dat nume pitoresti împrejurimilor: Cocolia, Analoaga, Bulau, Puschebea, Blanarita, Rediu lui Bârsan. Padurile sunt pline de mistreti, caprioare, iepuri, vulpi, dihori si cine stie ce alte vietati salbatice. Au fost si lupi pâna acum vreo 50 de ani, dar faceau prapad la stâne, iar oamenii le-au venit de hac. Acum, doar jderii mai dau iama prin poiete si lasa in urma prapad de oratanii sugrumate.

Concert de greieri

Oameni credinciosi, cei din Obârsia isi asigura din timp hrana pentru posturile de peste an. Si daca gradinile nu le ofera nimic anul acesta, se duc la oras si cumpara ardei sau vinete, culeg hribi sau ghebe si pun totul la pastrare. Oamenii îsi produc în propriile gospodarii hrana: brânza, lapte, carne, oua, dar si bautura, pâna si la doua tone de vin de gospodarie. Mai vând câte ceva si fac rost de bani pentru plata impozitelor, pentru lemne si alte nevoi.

E saracie multa in estul judetului, dar natura pare ca vrea sa ascunda, macar sa compenseze toate neajunsurile lumesti. Mai ales toamna, când lumea satului dintre dealuri pare idilica, asa cum este ea ascunsa de vegetatie, ziua înecata în liniste, seara animata de ample concerte de greieri.

La Bijghir, acasa la Andrei Celestin

de

Florin Ștefănescu

-

17 septembrie 2015

In urma articolului despre copilul care vinde lapte in centrul orasului, publicat acum câteva zile in “Desteptarea”, mai multi cititori au fost sensibilizati de povestea acestuia si nu au stat cu mâinile in sân.

O doamna din Moinesti, care a preferat sa nu-si decline identitatea, ne-a trimis la redactie un pachet cu penare utilate si caiete pentru cei doi frati din Bijghir, spunând doar ca si ea este mama si stie ce inseamna sa-ti trimiti copilul la scoala.

Cei de la hypermarket Cora au citit si ei povestea copiilor de la Bijghir si nu au putut sta deoparte, mai ales ca ei de fiecare data sprijina copiii sa mearga la scoala. Pe lânga cele doua ghiozdane complet utilate, cei de la Cora au trimis familiei copiilor de la Bijghir si alte produse cum ar fi: ulei, zahar, orez, pâine, brânzeturi, produse din carne, dulciuri pentru copii, etc.

Noi, cei din redactia “Desteptarea”, am facut o colecta comuna si am intregit acest gest de omenie facut de cititorii nostri.

Astfel, joi dimineata am luat drumul Bijghirului, ducând cu noi o raza de speranta. Când am ajuns la scoala din sat, am intrebat pe un profesor de la cancelarie de cei doi si i-a adus imediat pe Andreea si Andrei.

Când m-a vazut si-a amintit ca i-am pus intrebari in centrul orasului si a inceput sa râda, desi nu stia de ce am venit la el. I-am scos din scoala sa-i ducem acasa cu surprizele de la cei care s-au gândit la ei.

Pe drum, se intorcea de la oras mama celor doi, care a fost sa mai vânda niste lapte. Vânzarea nu a mers prea bine, dar din cei câtiva bani facuti le-a cumparat celor mici doua banane, câteva prajiturele si niste suc.

Ana Beres, mama copiilor, n-a inteles prea bine ce se intâmpla, dar odata ajunsa acasa si când am inceput sa descarcam din portbagaj, au napadit-o lacrimile.

Andrei si Andreea, surprinzator, s-au aratat mai interesati de ghiozdane, de penare si caiete decât de dulciuri.

Dealtfel, Ana Beres nu a uitat sa-i laude: „Sunt copii buni. Anul trecut, Andreuta a luat premiul III, iar Andrei, mentiune. Se tin de carte si eu fac tot ce pot sa le ofer ce le trebuie”.

Nu le este usor, dar nu cer de la nimeni nimic. Muncesc si se descurca cu ce au. Gemenii s-au intors la scoala, iar mama lor ne-a spus povestea ei, poveste demna de scenariu de telenovela.

„Sunt divortata din 2008, iar fostul sot s-a spânzurat. Tatal meu a omorât-o pe maica-mea. Am ramas singura cu trei copiii, ca-l mai am si pe Maximilian, mai mare cu un an decât gemenii. E greu, dar nu pot sa fur sau sa cersesc. Muncesc si ne descurcam cu ce avem. Copiii sunt foarte buni, invata si ma si ajuta la toate treburile din gospodarie”, a povestit Ana Beres.

Si „scenariul” a continuat cu problemele pe care le intâmpina, de la apa din fântâna care e salcie si nu-si permite sa remedieze problema, pâna la tatal Anei plecat la stâna si care atunci când vine acasa face numai scandal.

Mama gemenilor Andrei Celestin si Andreea Celestina a tinut sa le multumeasca celor care s-au gândit la ei si le-a urat ca Dumnezeu sa le dea sanatate. Când am iesit din curtea casei, gemenii se intorceau de la scoala.

Ne-au zâmbit si ne-au multumit dupa care si-au facut de treaba. Iar noi ne-am vazut de drum cu sentimentul ca daca am vrea, orice problema ar avea rezolvare, pentru ca treburile se rezolva cu oameni intre oameni.

Maturatorii orasului

de

Gheorghe Bălțătescu

-

17 septembrie 2015

Nici nu s-a mijit bine de ziua când ajung pe Bicaz, la containerul albastru, locul de adunare al maturatorilor din Sectorul 1. Domnul Vasile Popescu, controlor servicii publice, la Serviciul de Salubrizare din cadrul Directiei de Servicii Publice a Primariei Bacau, face prezenta: sunt toti 11 lucratori. Urmeaza instructajul si primele sarcini. Fiecare maturator are sectorul bine stabilit: strazi, trotuare, parcari, statii de autobuz, spatii verzi.

Nu-i cea mai curata munca din lume

Ii vedeti zilnic pe strazi, sunt usor de identificat, dupa vesta verde, cu dungi fluorescente, matura si tomberonul pe care il trag dupa ei. La aceeasi ora, in toate cele 12 sectoare de servicii publice de salubrizare din oras pleaca la lucru aproape 100 de muncitori. La suprafata repartizata, in sector ar mai trebui cel putin 10 oameni, insa angajarile sunt sistate. „Este sectorul cel mai greu, suntem la intrarea in oras, fiecare lucrator are o suprafata de 7000 de mp. Trag de ei cât pot, insa are si omul o limita”, spune Vasile Popescu .

Luminita Bârzoi are 37 de ani, lucreaza la servicii publice de noua ani. A fost frizerita, insa a fost data in somaj. In fiecare dimineata, la ora 4.00 suna ceasul: face naveta de la Bibiresti – Ungureni, impreuna cu sotul, Vasile Bârzoi. La ora 6.00 sunt la post. „Ne costa 300 de lei abonamentele, plus cele de pe local. Nu ne deconteaza nimic. Este o munca grea, insa trebuie sa o faca cineva si pe asta, chiar daca nu-i cea mai curata din lume. Cel mai tare ma supara ca multi oameni nu mai duc gunoiul la platforma, il arunca in strada, arunca orice, multi nici nu mai coboara, arunca de la etaj. Va dati seama ce gasim in strada? Nici nu va inchipuiti, mi-e si rusine sa va spun”, zice Luminita. Se duce acasa cu 870 de lei, inainte mai lua un spor de hrana de 200 de lei, le-a mai taiat 25 la suta, insa nu i-a mai primit inapoi, ca toti bugetarii.

„Nu-mi este rusine de munca mea, am cinci copii de crescut, am copii buni, insa ar face bine sa ne dea banii inapoi, este dreptul nostru, noi muncim aici, cu munca noastra se mândreste Primaria. Iarna este cel mai greu, mai ales pentru noi, femeile (peste 60 la suta din lucratori sunt femei- n.m.), spargem gheata, dam zapada, incarci-descarci, toata ziua uzi la picioare, frig“, ne mai spune Luminita Bârzoi. Lucratorii de la Salubrizare primesc un spor de 10 la suta, la nivelul salariului din 2009 (!), pentru toxicitate, cât si echipament de protectie si de munca (de iarna si vara), care se ridica la peste 100.000 de lei, anual.

Unul incarca, doi descarca

Fac, impreuna cu Vasile Popescu, o tura prin sector. Pe nematurate. Cunoaste toate ungherele, calca zilnic fiecare strada, stie unde trebuie sa intervina mai mult, sa disloce muncitorii de pe o strada pe alta. Curios, cea mai mare mizerie o gasesti pe strazile principale: hârtii, cutii, seminte, bucati de haine, plase cu gunoi, coji de pepene, ambalaje de toate culorile, ca sa nu mai vorbim de chistoace, mizerii umane si fecale de animale.

Câinii sunt o mare pacoste, dar nu numai cei fara stapân, ci si câinii de companie. Ii scot in strada, pe spatiile verzi, fac mizerie, nimeni nu respecta legea, care spune ca fiecare proprietar trebuie sa aiba punga si maturica. O alta pacoste sunt constructorii, care „uita” sa mai ridice, cu lunile, materialele, sa acopere santurile, cum este in spate la Bartolo sau in fata la Billa, dupa cum aveam sa vedem.

Pe str. Aviatori il gasim pe Vasile Apostol, care lucreaza de opt ani ca maturator. Si el face naveta de la Bibiresti. Era nervos ca niste cetateni au aruncat pe strada, dupa ce el a maturat, resturile de pe spatiile verzi din jurul blocului, in loc sa le duca la platforma. „Asa-i in fiecare zi. Oameni si oameni, eu nu de munca ma plâng, opt ore, uneori 10, muncim si noaptea, când este nevoie, insa parca-i la Iasi, unul incarca, doi descarca”, spune Vasile Apostol.

Românii sunt cei mai mari mâncatori de seminte11

Veterana este Anisoara Nastrut, lucreaza de 15 ani, dupa ce a incercat in comert. Are cel mai greu sector. Impreuna cu colegul ei, Marius Secara, raspunde de Republicii, de la Narcisa, pâna la Podul de Fier, pe o parte si pe alta a strazii, plus spatiile verzi. Dimineata fac intretinere, strâng hârtiile, golesc cosurile, matura, cara tot la containere, dupa amiaza, trec la retusuri.

„Asta-i meseria noastra, pe unde trecem trebuie sa aratam ca suntem gospodari, bine ar fi ca toti sa fim, sa tinem la oras, la curatenia lui. Dimineata gasim multe cosuri distruse, scoase din fundatie, arse, nu stiu ce au cu ele. Ce-i frumos, se distruge! Daca indraznesti sa le spui ceva, iti arunca in fata: pentru asta esti platita, matura si taci!”, spune Anisoara Nastrut. Si ei tac si merg mai departe. Tot ei imi spun ca românii sunt cei mai mari mâncatori de seminte, de la un capat la altul al orasului mormane de coji, mai ales in statiile de autobuz, in parcuri, in parcari.

Amprenta gunoiului

La sediul Directiei de Servicii Publice stam de vorba cu Daniel Rosu, sef Servicii Salubrizare, care lucra la o situatie pentru Consiliul Local. Sectia este finantata exclusiv din taxa de salubritate, salarii, materiale, dotari, investitii etc. Pentru curatatul mecanic au fost achizitionate trei maturatori stradale, doua mari si una mica, pentru trotuare, plus un IMAG, care a costat 1,2 milioane de lei, fiind in curs de achizitie o basculanta, cu lama si sararita, in valoare de peste 600.000 de lei. „Cetatenii trebuie sa stie pentru ce dau banii, insa uneori simti ca lucrezi ca Ion la popa. Facem o munca grea, nici nu ploua cu bani (s-a promis o marire a salariilor cu 12 la suta, insa nu s-a aprobat), nu multi au rezistat, aproape toti sunt navetisti, bacauanii nu se prea inghesuie la munca asta. Am mai nevoie de vreo 60 de oameni si de mai mult respect si sprijin din partea populatiei”, spune Daniel Rosu.

[wonderplugin_gallery id=”349″]

Sunt muncitori necalificati, cu ani in urma, pe timpul primarului Dumitru Sechelariu, erau 400, si orasul era luna, acum abia mai strângi 100. Matura dupa noi, dupa peste 150.000 de oameni, deszapezesc, cara gunoaiele la platforme, inghit praf ca minerii, sunt uneori, nemeritat, acoperiti de sudalme, dar cu cel mai cel mai firesc ton din lume, ne indeamna sa ne iubim orasul, asa cum o fac ei. Tacuti, ca niste umbre, cu o matura si un faraj, cu mici bucurii si mai multe griji, se scurg zilnic pe strazile orasului. Ei ne cunosc pe fiecare, dupa gunoiul pe care il lasam in strada, noi nu le acordam atentie: niste maturatori! O intrebare ar trebui sa ne-o punem: Ce-ar fi viata noastra fara ei?
Buna dimineata, Luminita! Buna ziua, Anisoara!

Vacanta prelungita pentru 900 de elevi: La Podu Turcului nu a inceput scoala

de

Roxana Neagu

-

17 septembrie 2015

Un amplu proiect, care a fost demarat in primavara acestui an, a blocat inceperea anului scolar in Podu Turcului. Decizia de suspendare temporara a cursurilor a fost luata de administratia locala, impreuna cu parintii elevilor si consiliul de administratie al unitatii scolare, iar derogarea a fost aprobata si de Inspectoratul Scolar. Aici, se construieste un campus scolar, cel mai moden din tara si singurul din judet, iar pentru a crea conditiile unei bune desfasurarii a orelor de curs s-a hotarât ca portile unitatii de invatamânt din centrul comunei sa fie deschise abia pe 1 octombrie.

In Podu Turcului, circa 900 de elevi se bucura in continuare de o vacanta prelungita. In centrul comunei se finalizeaza in aceste zile un amplu proiect ce vizeaza construirea unui campus scolar si pentru ca lucrarile nu au fost inca finalizate s-a decis, de comun acord – primar, director de scoala, parinti, consiliu de administratie – ca noul an de invatamânt sa inceapa abia pe 1 octombrie. „Am primit aprobare si de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Practic am cerut suspendarea inceperii cursurilor, pâna la inceputul lunii viitoare. Avem deja program stabilit de recuperare a orelor, iar in functie de orarul de la fiecare clasa, aceste cursuri se vor recupera in general in zilele de sâmbata sau in timpul saptamânii. Vorbim in total de circa 900 de elevi, din care 160 din invatamântul primar, 240 de gimnaziu si restul de invatamânt liceal si profesional.

Copiii se bucura ca au vacanta mai mare, iar parintii au inteles ca s-a luat aceasta decizie pentru a se crea cele mai bune conditii de desfasurare a orelor de scoala”, ne-a declarat prof. Mirela Balan, directorul unitati de invatamânt din Podu Turcului, unitate cu personalitate juridica ce mai are in structura alte scoli primare si gradinite. Practic, doar elevii din centrul comunei nu au inceput scoala. Restul, respectiv inca 300 de prescolari si elevi din invatamântul primar din satele Sârbi, Cabesti, Plopu si Lehancea invata deja in gradinitele si scolile comunei, de pe 14 septembrie, de când a sunat clopotelul in noul an scolar.

Istoria unui campus scolar

Inca din 2008, in Podu Turcului circa 300 de copii de scoala generala nu au mai avut unde sa invete. Singura institutie in care se invata in centrul comunei (in afara de scolile primare si gradinitele din celelalte sate) era Liceul „Alexandru Vlahuta”. Totul a inceput in momentul in care autoritatile locale de atunci, in parteneriat cu Ministerul Educatiei, au demarat acest amplu proiect: campus scolar Podu Turcului. S-au cheltuit miliarde de lei pe hârtii si avize, s-a desemnat si o firma care sa se ocupe de constructia cladirilor, insa proiectul a murit atunci din fasa. Totul a fost evaluat la circa 216 miliarde de lei vechi, dar ulterior s-a depistat ca suma este exagerata.

Cu toate acestea, s-a inchis scoala generala din centrul comunei si sala de sport. S-au scos geamurile, dusumelele, s-a raschetat tencuiala, iar elevii au fost mutati sa invete in liceu si internat. Acolo au invatat pâna in anul scolar trecut, inghesuiti, in doua schimburi, pâna seara la 20.00, cu ore si pauze reduse, iar laboratoarele au fost si ele transformate in sali de clasa. Când Gelu Ciorava, actualul primar, a preluat frâiele comunei, in 2012, s-a trezit ca are de achitat 13 miliarde pe acest proiect, ce atârna ca o ghilotina de gâtul administratiei locale. Nu s-a putut face nimic imediat, iar copiii au fost in continuare chinuiti.

„Am facut demersuri, am refacut documentatia ca proiectul sa primeasca finantare europeana. Si a primit, dar abia in primavara acestui an, 2015. Iar de atunci se lucreaza la foc continuu, zi si noapte, cu 150 de muncitori, pentru a fi finalizat. Practic pâna pe 1 octombrie vom termina. Interioarele sunt gata, mai lucram la trotuare, alei, in exterior. De aceea am si luat decizia de a nu incepe inca scoala in acest campus, pentru siguranta elevilor. Nu am vrut ca ei sa invete prin moloz, tractoare si pavele. Mai mult, nici nu se va mai invata in doua schimburi.”
Gelu Ciorava, primarul comunei Podu Turcului

[wonderplugin_gallery id=”348″]

Proiect de 7 milioane de euro

Campusul scolar din Podu Turcului este singurul de acest gen din judetul Bacau si printre putinele din tara. In total, proiectul se ridica la 7 milioane de euro. 80 % sunt bani europeni, 18 %, fonduri de la Guvernul României, iar restul de 2 %, alocari din bugetul local al comunei.

Campusul se intinde pe 3 hectare, are 12 cladiri din care liceu, scoala gimnaziala, camin, cantina, ateliere de lucru, locuinte pentru cadre didactice, vestiare. Tot aici au fost amenajate patru terenuri de sport (de handbal, volei, baschet si fotbal), sali de clasa moderne, cu toalete in interiorul cladirii, alei si garduri. Practic aici s-a construit o scoala noua, s-au renovat scoala veche si liceul, iar restul au fost ridicate de la zero.

Filarmonica “Mihail Jora”, in Festivalul Enescu

Cultură

de

Deșteptarea

-

17 septembrie 2015

În plina desfasurare, Festivalul International “George Enescu”, editia cu numarul 22, prezinta în Bucuresti, nume de marca ale artei interpretative, orchestre de renume, într-o beatitudine sonora spatializata pe muzica tuturor genurilor si epocilor. În cadrul festivalului, exista o sectiune intitulata Concerte în tara. Orchestra Filarmonicii bacauane se pregateste sa onoreze a doua participare de acest tip (prima a avut loc în 2013), într-un concert simfonic-eveniment ce va avea loc duminica, 20 septembrie, cu începere de la ora 18,30 la Sala “Ateneu”.

La pupitrul orchestrei se va afla un binecunoscut violoncelist si dirijor român, stabilit în Statele Unite ale Americii, Ovidiu Marinescu. Acesta s-a facut remarcat printr-o tehnica dirijorala precisa si o mare inspiratie muzicala, atribute pe care le-a etalat atât în fata orchestrelor din România cât si în SUA – cu precadere la West Chester, New Jersey si Philadelphia – în Portugalia, Elvetia, Italia si Rusia, unde face o serie de înregistrari, 7 CD-uri ca solist sau dirijor.

Violoncelist cu importante participari în concerte si recitaluri, membru al Trio-ului Casals, Ovidiu Marinescu este garantul unor memorabile întâlniri artistice. Pianistul serii de duminica va fi câstigatorul premiului III din Concursul Enescu 2014 de la Bucuresti. Nascut la Salonic în 1983, câstigator a nenumarate competitii muzicale, Vassilis Varvaresos a debutat la numai 14 ani la New York si Washington. Este aclamat pe marile scene ale lumii. Licentiat la Juilliard School, Varvaresos a compus muzica pentru 10 filme si pentru seriale de televiziune.

Programul serii este menit sa puna în valoare calitatile celor doi protagonisti: Apokalypse de Anatol Lyadov, Concertul nr.1 pentru pian si orchestra de P.I. Ceaikovski – unde solistul va demonstra capacitatea sa extraordinara de a îmbina virtuozitatea cu muzicalitatea – si Simfonia fantastica de Hector Berlioz.

Un concert motivant pentru orchestra, prilej de elevatie pentru publicul meloman din orasul lui Bacovia.

Ozana Kalmuski Zarea

Fotbal/ Liga a II-a: Cu abacul la meci

Sport

de

Dan Sion

-

17 septembrie 2015

SC Bacau- Rapid CFR Suceava (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

Continuați

Fotbal/ Liga a III-a: Pe terenul liderei

Sport

de

Dan Sion

-

17 septembrie 2015

Sepsi OSK Sf. Gheorghe- Aerostar (vineri, ora 17.00)

Continuați

Handbal feminin/ Divizia A: Incep si fetele

Sport

de

Dan Sion

-

17 septembrie 2015

Stiinta Bacau- CSU Danubius Galati (sâmbata, ora 12.30, Sala Sporturilor)

Continuați

Luni este sarbatoarea profesionistilor contabili

Economie

de

Petru Done

-

17 septembrie 2015

Profesionistii contabili din judetul Bacau vor fi, luni, 21 septembrie, alaturi de toti cei peste 45.000 de colegi ai lor din toata tara, in sarbatoare, la cea de a XI-a editie a Zilei Nationale a Contabilului Român. Presedintele Filialei Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR), Marcel Bulinschi, va deschide manifestarile dedicate acestei sarbatori anuale in Sala „Ion Ionescu de la Brad” a filialei bacauane, de la ora 15,00, când va da citire mesajului Consiliului Superior al CECCAR. La aceasta manifestare sunt asteptate mesaje si din partea insitutiilor locale (Primaria, Administratia Judeteana a Finantelor Publice, Tribunalul Bacau, Inspectoratul de Politie Judetean etc.).

Ca in fiecare an, insa, cei prezenti la manifestare vor audia si interventiile la dezbaterea unei teme legate de viata si activitatea profesionistilor contabili, care de aceasta data va fi „Profesia de expert contabil si contabil autorizat – o cariera de succes!”. Si tot ca in fiecare an, vor fi acordate diplome de merit persoanelor nominalizate de filiala CECCAR.

Partea a doua a manifestarior va fi dedicata Topului local al celor mai bune societati membre ale CECCAR.

Evenimentul este sarbatorit în mod unitar în toata tara, sub patronajul filialelor CECCAR, pentru promovarea imaginii, intereselor si rolului contabilului într-o economie de piata concurentiala. Sunt asteptati, alaturi de membrii CECCAR, beneficiarii serviciilor acestora, directori economici, directori financiari, contabili sefi sau responsabili cu activitatile comerciale, precum si invitati de seama din institutiile publice.

Plopana: Doua masini si o caruta, implicate intr-un accident rutier

de

Geta Panaite

-

17 septembrie 2015

razvan balint - plopana — FOTO: Razvan Balint / Facebook

Joi dimineata, in jurul orei 10.00, pe DN-2F, in afara localitatii Plopana, a avut loc un accident de circulatie in care au fost implicate doua autoturisme si o caruta. Un sofer de 27 de ani, din Bacau, a intrat in coliziune cu atelajul hipo care circula in aceeasi directie iar masina lui a fost izbita imediat de o alta condusa de un bacauan de 28 de ani.

In urma impactului o femeie aflata in caruta a fost accidentata si a fost transportata cu o ambulanta la spital pentru a primi ingrijiri medicale.

La locul accidentului a fost chemat un echipaj de politie care face cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul si au deschis un dosar penal pentru vatamare corporala din culpa. In urma testarii cu etilotestul s-a stabilit ca niciunul dintre soferi nu consumase alcool inainte de a urca la volan.

Spitalul Judetean Bacau a solicitat elicopterul Smurd in peste 100 de cazuri de urgenta

de

Geta Panaite

-

17 septembrie 2015

La mijlocul acestei saptamâni, un pacient, in vârsta de 65 de ani, care suferise un infarct miocardic acut a fost preluat de un elicopter Smurd si transportat la o clinica de specialitate din Iasi.

Pentru astfel de bolnavi un transport pe calea aerului face diferenta dintre viata si moarte, iar de la inceputul acestui an, Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau a solicitat elicopterul medical in peste 100 de cazuri.

„Pacientii a caror viata este pusa in pericol iminent intra in categoria pacientilor critici asta insemnând ca au prioritate absoluta inaintea oricarui alt pacient care se prezinta in serviciul de urgenta. In special cei cu infarct sunt transportati de urgenta la cea mai apropiata clinica specializata in interventii chirurgicale cardiovasculare, respectiv la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iasi”, a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la SJU Bacau.

Cu cât bolnavul ajunge mai repede intr-o astfel de unitate medicala cu atât sansele pentru salvarea sa sunt mai mari. Dintre cazurile care au necesitat transfer cu elicopterul de la Bacau catre alte centre medicale specializate cele mai multe au fost de infarct.

Masina avariata de tencuiala cazuta de pe bloc

de

Geta Panaite

-

17 septembrie 2015

Un bacauan s-a ales cu o paguba insemnata dupa ce tencuiala de pe un bloc din centrul orasului a cazut peste masina sa si i-a facut o gaura in cupola.

S-a intâmplat in parcarea din spatele blocului nr. 5 de pe strada Nicolae Balcescu, din municipiul Bacau, in zona Parcului Trandafirilor iar pagubitul spune ca nu este prima data când se intâmpla astfel de incidente.

„Au mai fost cazuri tot aici dar nu se ia nicio masura. Am gaura in cupola masinii, am fost in service, ca nu pot sta asa, si ma costa 700 de lei reparatiile. Oricum trebuie sa merg si la politie ca sa fac o plângere impotriva asociatiei de locatari pentru ca am inteles ca este buna de plata in astfel de situatii”, spunea Bogdan Haidau, proprietarul autoturismului avariat.

In ultima perioada au fost mai multe sesizari legate de tencuiala desprinsa de pe fatadele imobilelor din centrul Bacaului, care a ajuns pe trotuar si punea in pericol trecatorii.

Pompierii au intervenit la toate solicitarile pentru a degaja bucatile de tencuiala, insa asociatiile de proprietari sunt responsabile de intretinerea fatadelor.

Institutia care le poate cere sa ia masuri in acest sens si chiar sa aplice amenzi este Politia Locala, insa acest lucru nu rezolva problema de fond daca nu sunt bani pentru reabilitare.

Concediu de odihna mai mare pentru bugetari

Economie

de

Elena Țintaru

-

17 septembrie 2015

Bugetarii care au o vechime in munca mai mica vor avea mai multe zile de concediu de odihna. Legislatia actuala (HG 250/1992) care reglementeaza acest tip de concediu precum si pe cel suplimentar si fara plata va fi modificata fundamental, proiectul noului act normativ fiind deja in dezbatere publica. Astfel, potrivit noilor reglementari preconizate, salariatii (functionari publici si personal contractual) din administratia publica si unitatile bugetare vor avea un concediu de odihna cuprins intre 21 zile si 25 zile, in functie de vechimea in munca. Cei care au pâna in 10 ani de activitate vor beneficia de 21 zile lucratoare iar cei care au peste 10 ani de vechime in munca vor primi 25 zile. Vechimea care se ia in considerare este aceea pe care salariatul o implineste in cursul anului respectiv.

In prezent, pentru o vechime de cel mult 5 ani se acorda 18 zile, la 5-15 ani se dau 21 zile iar la peste 15 ani, 25 zile. Totodata, tinerii care au pâna in 18 ani si sunt incadrati in munca vor primi 25 zile de concediu fata de 24. In afara concediului de odihna normal, cei care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare vor avea dreptul la un supliment de 10 zile lucratoare. Acum ei au dreptul la un concediu suplimentar de 3-10 zile. Si cei incadrati in grade de handicap ori de invaliditate vor beneficia in plus de 5 zile iar tinerii cu vârsta pâna in 18 ani, de 3 zile.

Programarea concediilor se va face la sfârsitul anului pentru cel care urmeaza. Salariatii il pot lua integral ori fractionat, dar nu mai putin de 15 zile. Cât priveste plata concediului, indemnizatia pentru acesta va fi determinata in functie de salariul de baza si sporurile cu caracter permanent. Daca unui salariat ii inceteaza contractul de munca iar el a efectuat deja concediul de odihna, atunci va restitui partea din indemnizatie, corespunzatoare perioadei nelucrate.

Daca nu a beneficiat de concediu, acesta va fi compensat in bani. In cazul transferului de la o unitate la alta, aceasta din urma ii va acorda zilele corespunzatoare, dar indemnizatia va fi suportata proportional cu timpul lucrat la fiecare. In cazul in care se va constata ca sefii unitatilor bugetare nu au luat masurile necesare pentru efectuarea concediului de odihna in cursul anului calendaristic, Inspectoratul Teritorial de Munca ii poate amenda cu 10.000-30.000 lei, sanctiune care nu este prevazuta de legislatia actuala.

Zile in plus pentru probleme personale

Bugetarii vor avea dreptul si la alte zile libere platite, pentru anumite evenimente familiale, fericite sau nefericite. Astfel, cei care se casatoresc vor avea 5 zile de concediu iar la nasterea sau nunta unui copil vor primi 3 zile.

Daca decedeaza sotul/sotia sau o ruda pâna la gradul III vor avea dreptul la 3 zile libere platite. In prezent, acest drept il au pentru decesul rudelor de pâna la gradul II. In timpul unui an calendaristic, vor avea posibilitatea sa-si ia si concediu fara plata timp de cel mult 90 zile lucratoare, pentru studii sau alte motive. Concret, acest drept se acorda pentru examenul de bacalaureat, admitere la facultate, din sesiuni si de licenta sau diploma, care nu va afecta vechimea in munca. Totodata, concediul fara plata se da pentru examenele legate de doctorat, de concursul pentru ocuparea unui post in alta unitate si exercitarea activitatii in domeniul didactic sau pentru formarea profesionala.

De asemenea, bugetarii au dreptul nelimitat la zile libere pentru ingrijirea copilului bolnav pâna la vârsta de 7 ani, precum si pentru tratament medical efectuat in tara sau strainatate, atât pentru ei cât si pentru rudele apropiate. In aceasta situatie, zilele acordate nu vor fi luate in calcul la stabilirea concediului de odihna.

Mustariile din Bacau incep sa dea semnal de toamna lunga

de

Petru Done

-

17 septembrie 2015

Printre traditiile pe care, noi românii, suntem pe cale sa le pierdem se numara, de ani buni, si cea a mustariilor. Povestile bunicilor despre mustariile de altadata par incredibile când auzim de gratarele sfârâind gros cu pastrama de oaie si mici, de butoaiele cu must dulce sau inasprit, dar si de renumitii lautari care faceau dintr-o seara la mustarie o intâmplare de neuitat. Unde sunt mustariile de altadata – ne-am obisnuit sa intrebam de ani buni incoace?

Lumea se schimba. Alte gusturi, alte idealuri pun stapânire pe noi. Dar nu pe toti. Ramânem, totusi, cu nostalgia vremurilor trecute, asa cum le-am cunoscut din carti sau din povestile altora si le mai cautam, toamna de toamna, urma. Un loc sigur ramâne, in acest sens, Restaurantul „Green Park” din Bacau. De ieri, 17 septembrie, la Parc s-a deschis mustaria. Snopi de papura imbraca gardurile, bostani galbeni si stiuleti de porumb apar din loc in loc, pe la felinare si pe sub copaci, cosulete impletite si stegare orneaza restul. Lânga gratare, stau stiva butoaie pântecoase – care cu must, care cu tuica sau cu vin de casa. Chelneritele pe care le stiai la fuste „mini”si toc inalt poarta acum costume care iti aduc aminte de celebra Ancuta a lui Sadoveanu. Aceasta este mustaria de la „Parc”. „O deschidem an de an – spune administratorul restaurantului si societatii „Grup Parc” din Bacau, Gheorghe Dospinescu. Am ramas si noi cu nostalgia mustariilor de alta data si cred ca daca am sari un an peste acest obicei nu am mai fi noi insine”.

Notez pe un colt de hirtie „asortimentul” cu care te imbie taracunta cu ochi sagalnici: pastrama de oaie, cirnaciori de oaie (proaspeti sau afumati), mititei, drob de miel, frigarui sau tochitura moldoveneasca. Parca si simt in nari mirosul de mujdei si parca si vad feliile galbene de mamaliga. De la gratar vine un damf de iti ia mintile, nu poti rezista si dai comanda de doua portii. Mustul? Bun dulce, cum nu te-ai fi asteptat in asemenea vremuri, dar, dupa o vara torida, se spune ca vinul este altfel.

Dupa gustul de usturoi ii pui in valoare toate valentele. Taiate felii, bucatile de pastrama iti fac cu ochiul mai ceva ca tarancuta care ti le-a adus, iar combinatia dintre mujdeiul de usturoi si hreanul cu otet face praf orice infrânare de a le gusta inainte de a mai spune celorlalti „pofta buna”. Ar crapa centironul daca ti-ai pune mintea cu tot ce vezi pe gratar. Manânci si nu poti crede ca tot mai poftesti. Dai de fundul copului in care ai pus must si te uiti cu jind la butoiul de lânga gard. Parca ar mai merge o oala! In spatele nostru, cineva comanda, din start, doi litri. Sa fie! Privesc discret si inteleg ca are unde sa incapa.

Dupa-amiaza abia incepe, iar bacauanii abia acum se urnesc din case. Parcul se umple incet, dar constant. Lotul chelnerilor se „intareste”, iar la celalalat gard se itesc muzicantii. Vremea tine cu bacauanii. Se anunta o seara subtire la mustarie si imi imaginez destule neveste care cu greu isi vor convinge consortii sa mai plece acasa. Asa, macar de dorul de altadata, pentru ca cine stie cât de lunga va fi toamna aceasta, cu toate semnele ei bune.

Programul de activitati in „Saptamâna Europeana a Mobilitatii”

de

Florin Ștefănescu

-

17 septembrie 2015

Inceputa miercuri, 16 septembrie, cu o masa rotunda la Centrul de Afaceri si Expozitii, „Saptamâna Europeana a Mobilitatii” continua vineri, 18 septembrie, cu cel mai important moment al campaniei, „In oras fara masina”.

Actiunea va avea loc in centrul orasului, intre intersectia de la hotel Decebal si Policlinica Veche, intre orele 10.00 si 14.00. Scolile, institutiile si cetatenii sunt invitati sa foloseasca mijloace alternative de transport si sa desfasoare diferite activitati referitoare la tema.

Astfel, intre orele 10.00 si 12.00 vor avea loc intreceri sportive (alergari, role, biciclete), iar in intervalul orar 12.00-14.00 se vor desfasura concursuri de desene pe asfalt si gimnastica in aer liber.

Pentru sâmbata, 19 septembrie, este programat „Turul Mobilitatii Urbane pe bicicleta” ce se va desfasura pe traseul Stadionul Municipal – 9 Mai – Piata Centrala – zona Bancorex – Mioritei – Energiei – Oituz – Statuia lui Stefan cel Mare – Centru – Parcul Cancicov, actiune ce se va derula intre orele 18.00 – 19.30. Pe toata perioada de desfasurare a evenimentului (pâna pe 22 septembrie), SC Transport Public S.A. va sustine evenimentul prezentând calatorilor materiale de informare cu privire la mobilitatea urbana sustenabila.

UNICEF: Proiectul “Niciun copil invizibil”, la final

de

Silvia Patrascanu

-

17 septembrie 2015

Avalansa de copii abandonati sau neglijati grav cu care autoritatile bacauane s-au confruntat in anul 2010 a fost contextul in care UNICEF a decis sa intervina si sa demareze, impreuna cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, proiectul “Niciun copil invizibil”. Beneficiari urmau sa fie copiii aflati „la marginea lumii”, in catune sarace, copii pe care nu-i stia nimeni pâna când ajungeau la Spitalul de Pediatrie cu degeraturi, malnutritie, tuberculoza etc. Denumirea proiectului indica obiectivul acestuia: identificarea copiilor vulnerabili, supusi riscului de a fi abandonati, aducerea lor in atentia autoritatilor, prevenirea abandonarii sau abuzarii lor. Proiectul a fost demarat in februarie 2011 si s-a incheiat in septembrie 2015. Joi, UNICEF si DGASPC au facut socotelile: cum a pornit proiectul, ce rezultate a obtinut si ce mai e de facut. La conferinta de final au participat si primarii din Tg.Ocna, Colonesti, Rachitoasa, Poduri, asistentii sociali din primarii, reprezentanti ai Prefecturii, DSP etc. Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC, a vorbit despre momentul zero al proiectului: “Ajunseseram, atunci, la un blocaj la nivelul institutiei, primariile fiind depasite efectiv de numarul cazurilor, pe fondul unor masuri luate de Guvern, ca taierea salariilor si obligatia de a reduce costurile. Lipsa personalului de specialitate din primarii si a serviciilor a condus la o criza la nivel de judet.”

Sase sute de copii au devenit “vizibili”

A urmat intâlnirea cu UNICEF: “Am hotarât ca trebuie sa prevenim, dar ca sa prevenim trebuie sa cunoastem”, a povestit Sorin Brasoveanu. Iar ca sa poata fi identificate cazurile, apoi asistate era nevoie de personal. UNICEF a finantat angajarea unui asistent social in 13 primarii timp de un an: “Dupa un an am spus ca e pacat sa ne oprim aici, hai sa mergem mai departe, insa nu exista posibilitatea de a sustine 13 comunitati, asa incât au fost selectate opt.” Alaturi de primari si asistentii sociali, au fost implicati, in proiect, medicii de familie, dirigintii, invatatorii, preotii etc. „Un copil” al acestui proiect este platforma online „Aurora”, care permite identificarea vulnerabilitatilor, monitorizarea si administrarea cazurilor. Inainte de a vorbi despre proiect, Voica Pop, UNICEF, a multumit colaboratorilor si mai ales asistentilor sociali care, „dincolo de greutatile pe care le au, pun pasiune in munca lor pentru a face mai buna viata copiilor.” Si ea s-a referit la inceputul colaborarii cu autoritatile bacauane, apoi a declarat: “Azi dam socoteala, tragem linie, dar nu ne place sa vorbim despre sfârsitul proiectului, ci despre un nou inceput. Va trebui sa ne ajustam, sa ne reinventam.” Ea a aratat de ce a fost necesar proiectul, istoricul, dificultatile, apoi rezultatele pe Bacau. In 2011, au fost 13 comune implicate, in 2012 opt, apoi patru. Peste sase sute de copii au beneficiat, in patru ani, de sprijin prin acest proiect. Au fost dezvoltate servicii, centre sociale, structuri comunitare functionale, s-au creat modele de lucru, primariile au invatat sa scrie proiecte, sa coopereze cu alte institutii etc. Din toata aceasta experienta se vor naste si niste acte normative, dar despre acestea vom vorbi altadata.

Biblioteca „C. Sturdza”, motiv de disputa in Consiliul Judetean

de

Silvia Patrascanu

-

17 septembrie 2015

Alesii s-au intâlnit joi, 17 septembrie, intr-o sedinta cu 12 puncte pe ordinea zi, votate rapid, fara probleme, toate fiind „de bine”: validarea unui nou consilier judetean, si anume pe Floarea Ivanof, PNL, alocari de fonduri pentru trei proiecte culturale, aprobari de planuri, devize, tarife, plus trei informari.

Spiritele s-au incins putin abia la „diverse”, când Petrica Mihaila a propus mutarea Bibliotecii Judetene „C. Sturdza” inapoi, in sediul vechi, situat vizavi de Hotelul „Decebal”. Liberalul a declarat ca bacauanii sunt nemultumiti de faptul ca actualul sediu, cel din Parcul „Cancicov”, este „oarecum izolat.” Mai mult, „specialistii in domeniu spun ca fostul sediu este ideal pentru a gazdui Biblioteca Judeteana”, a adaugat Mihaila. Cum nu se putea lua pe loc o hotarâre, el a solicitat sa se organizeze o dezbatere publica pe tema asta sau sa se constituie o comisie care sa faca o analiza. „Eu cred ca niciun efort nu este prea mare in acest sens!”

Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, l-a intrebat amuzat: „Stiti ce se va spune? Ca vreti sa-l dati afara pe primar!” Apoi, lasând gluma deoparte, a adaugat: „E de intrebat daca actualul volum de carte mai incape acolo, dar mai intâi trebuie sa intrebam Primaria Bacau daca este de acord.” Asta deoarece o parte din imobil apartine municipalitatii.

Dragos Benea a afirmat ca mult mai potrivit ar fi sa se construiasca un sediu nou, o astfel de idee facând deja obiectul unor discutii cu reprezentantii Universitatii „Vasile Alecsandri”. „Propun sa ne inhamam la construirea unui nou edificiu, sa facem o biblioteca noua, frumoasa, moderna, potrivita pentru anul 2015”, l-a invitat presedintele CJ.

Petrica Mihaila a replicat vadit nemultumit: „Tocmai aceasta era propunerea mea, sa facem un studiu de oportunitate!” Dragos Benea a refuzat: nu-i trebuie studiu de impact ca sa ajunga la o concluzie. „Apriori sunt adeptul construirii unei biblioteci noi, moderne. O simpla relocare nu ne va aduce in anul 2015”, a mai spus presedintele CJ Bacau. Un sediu modern, conectat la tot ce inseamna mijloace de comunicare si tehnica moderna, de asta au nevoie bacauanii, a afirmat Benea, incheind: „Si daca e eligibil, si daca nu e eligibil pe fonduri europene, acest proiect merita luat in discutie.”

Pieton accidentat pe Calea Republicii

de

Geta Panaite

-

17 septembrie 2015

Impactul s-a produs pe o trecere de pietoni din zona URA. Un barbat, in vârsta de 50 de ani, din Tamasi, in timp ce conducea un autoturism a surprins si accidentat un bacauan de 60 de ani.

Omul traversa strada pe zebra insa semaforul arata culoarea rosie pentru pietoni. In urma accidentului, barbatul a fost ranit, fiind transportat la spital cu mai multe fracturi si a fost internat in Sectia de Chirurgie pentru tratament si ingrijiri medicale.

Politistii de la Circulatie au mers la fata locului si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs accidentul.