Acasă Blog Pagina 3300

Dezamagiri. Top 2015

1. Patriarhul Daniel. E pe cale de a transforma Biserica intr-o societate comerciala. Sufletul sau traieste in regim de economie de piata. Când te priveste, ai impresia că se uita la un posibil cont bancar care ar putea fi crestineste accesat. Am patit-o si eu, pe când era mitropolit, atunci când i-am solicitat un interviu. Mi-a conditionat oferirea de informatii contra unei sponsorizari (crestinesti, evident) pe care ziarul ar fi trebuit s-o faca pentru Mitropolie. Gafa raportata la ,,Colectiv” nu este o intamplare.

2. I.S.U. Fireste, nu vorbesc despre pompierul care se arunca mereu in flacari. El ramâne mereu in topul sufletului meu. Nici despre ofiterii care traiesc in regim de ,,Sa traiti, am inteles!” si se arunca, imediat, si ei, in aceleasi flacari. Ma gândesc la ocârmuirea I.S.U., la oamenii aceia cu fireturi grele care stau lipiti de tâta sponsorizarilor si festivitatilor triumfaliste, de contul firmelor-capusa care incaseaza parale non-stop pentru tot felul de planuri de evacuare, interventie etc.

3. Guvernul Ponta & P.S.D. Si-au luat jucariile si au plecat la primul murmur al strazii. Sa câstigi alegerile cu un scor aiuritor si s-o iei la goana fara a avea curajul unei contraargumentari democratice e ca si cum ai recunoaste ca ai jucat un rol de impostor al guvernarii.

4. Cadavrul P.D.L. Sta pitit, si el, umil, sub umbrelele P.N.L. si ale Miscarii Populare. A renuntat la tot: doctrina, demnitate, istorie. Se joaca de-a hârjoana cu Justitia, mimeaza tot felul de roluri care ne ajuta sa pricepem caraghioslâcul si putreziciunea de caracter in toata splendoarea lor.

5. Parlamentul României. Sa-ti spuna guvernul ca nu mai are bani in visterie nici pentru marirea imediata cu doi firfirei a salariului minim pe economie iar tu, Parlament, sa accepti ideea, dar, in acelasi timp, sa-ti votezi pentru membrii tai dospiri de salarii si pensii, asta e culmea nesimtirii de neam.
Cu asa politicieni, România ar trebui sa stea cotidian in Strada.

Niste tarani… mai da-i in ma-sa

Noul guvern tehnocrat al României si-a propus sa se razboiasca nu cu marii corupti, evazionisti si alte categorii de infractori economici, ci cu saracii.

Trei milioane de români nu realizeaza venituri, iar guvernantii, in loc sa se intrebe ce pot face pentru a-i ajuta, asmut fiscul pe ei. Sa-i controleze la izmene, sa vada daca nu au dosit cumva vreun leu nedeclarat.

Caci, in România moderna, in care 40% din populatie traieste in saracie severa, bogatii nu-i cred pe saraci.

Cum ar putea, de exemplu, un ministru invatat cu salariile grase incasate la Bruxelles sa inteleaga ca exista români care nu au alta avere decât palmele cu care muncesc cu ziua? Cum ar putea politicienii invatati sa se lafaie in lux sa inteleaga vreodata ca elevii abandoneaza scoala din lipsa de resurse financiare, ca exista oameni care au o singura pereche de pantaloni si o singura pereche de incaltari, ca exista batrâni cu pensii simbolice de 20-30 de lei?

Cum ar putea niste imbuibati sa inteleaga faptul ca aia pe care i-au furat ani de zile crapa de foame si nu au ce venit sa declare fiscului?

Nu, domnii care se plimba cu masini scumpe si care se bat cu pumnul in piept ca au venit sa salveze tara nu au capacitatea de a intelege aceste lucruri.

In schimb pot abera la infinit si sa ne livreze fraze gaunoase invatate pe de rost prin cele strainataturi, pe unde au fost.

Caci, daca politicienii mai au o frica – cea a alegerilor care ii poate da jos, macar si temporar, de la Putere – tehnocratii n-au a se teme de nimic: ei nu sunt alesi, nu au responsabilitate fata de alegatori si nici teama de alegeri.

Ei pot face orice, fara sa se teama de represalii. Si daca dau gres, isi iau palaria si pleaca inapoi la unul din locurile caldute care-i asteapta pe afara. Cât despre prostii care ramân in tara, mai da-i in ma-sa!

Niste tarani care nu inteleg ce genii au la guvernare.

12 radare scoase pe strazile din judet

    Polițiștii rutieri au acționat și la data de 3 ianuarie a.c. pe principalele drumuri din județul Bacău pentru prevenirea victimizării prin accidente de circulație și fluidizarea traficului rutier.

    Astfel, în cadrul activităților desfășurate, polițiștii au acționat cu 12 autospeciale din dotarea Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, echipate cu aparate de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculeor.

    Echipajele de poliție rutieră din teren au constatat 132 de abateri de la normele rutiere, aplicând tot atâtea sancțiuni contravenționale, dintre care 33 față de conducători auto care nu au respectat limitele de viteză.

    De asemenea, față de 9 conducători auto s-a luat măsura reținerii permisului de conducere, iar în două cazuri s-a luat măsura retragerii certificatelor de înmatriculare.

    Directia de Taxe si Impozite Locale este inchisa pâna pe 7 ianuarie

      Decizia a fost luata pentru a opera in sistem modificarile impuse de Codul Fiscal, desi acest lucru se putea face, poate, inainte de inceputul anului.

      In locul multimii de oameni asezati la ghisee, dorind sa achite datoriile din primele zile ale anului, oamenii s-au trezit cu un anunt sec in fata prin care erau informati ca ghiseele se vor deschide abia pe 7 ianuarie.

      Ce explicatii au dat autoritatile, cititi mâine in cotidianul Desteptarea.

      Pagina 1

        pagina1

        Povestea familiei in care s-au nascut 18 copii

        In vremurile grele de dinainte de 1990, sotii Frentoiei din Secatura-Margineni s-au incumetat sa aduca pe lume nu mai putin de 18 copii, dintre care 15 au ajuns mari – Acum mai traiesc 14 si toti sunt realizati – La parintii lor, nu au dus lipsa de nimic si nici acum nu se pot plânge

        Cu ani in urma, casa sotilor Petria si Elisabeta (Lisaveta) Frentoiei, din satul Secatura, comuna Margineni, rasuna de glasurile cristaline a nu mai putin de 15 copii. Parintii lor, oameni cu o situatie materiala modesta, dar foarte harnici, le-au dat viata din dragoste si i-au crescut si educat cu acelasi simtamânt. De fapt, ei au adus pe lume 18 copii, dar trei au murit la câteva luni dupa nastere. Soarta a fost nemiloasa si cu Carmil, baiatul cel mai mare, care s-a sfârsit acum 19 ani, la vârsta de 41 de ani, intr-un accident de tren. Ceilalti 14 frati traiesc si cei mai multi dintre ei sunt imprastiati prin lume, unde fiecare si-a facut un rost si s-a asezat la casa lui. Dar pâna i-au adus aici parintii lor au facut sacrificii mari ca sa-i creasca.

        Munceau de la ora patru, dimineata

        Cecilia Farauanu, in vârsta de 48 ani, cel de-al noualea copil, care locuieste la câtiva pasi de casa parintilor, ne povesteste: „Mama lucra la ceape (cooperativa agricola de productie-n.n.), dar si ca femeie de serviciu la scoala de lânga noi. Se trezea la ora patru dimineata ca sa faca focul si curatenie prin clase. Dupa aceea se ducea la munca la ceape. Lucra la pamânt, oriunde era nevoie. Intre timp mai tragea o fuga pe acasa. Când eram mai mici, ne pregatea mâncarea si hainele pentru a merge la scoala. Imi aduc aminte ca la un moment dat dimineata plecam la scoala zece odata. Tata a muncit pe la mai multe intreprinderi. Cei mai multi ani i-a lucrat ca tâmplar la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Bacau. Dupa lucru venea acasa si se apuca de treaba prin gospodarie. A facut, ajutat de mama, o casa cu doua camere lânga un frate de-al lui, la Margineni. Apoi s-au mutat la Secatura, la bunicul dinspre mama care avea pamânt mai mult, unde au inceput sa ridice o noua casa, pentru ca aveau deja sapte copii.” Când s-au mutat la Secatura, locuiau toti noua, impreuna cu bunicul, in doua camere, cu lut pe jos, in loc de dusumea. Incet, incet, cu forte proprii, cei doi soti au construit in continuarea celor doua camere alte trei, o bucatarie si un hol, toate spatioase, cu pardoseala.

        “Si-ar fi dat si viata pentru copiii lor!”

        Elisabeta Frentoiei se ducea la prasit chiar si atunci când avea copii in fasa. Ii lua cu ea si-i alapta pe tarla, apoi ii lasa in grija altora mai mari care o insoteau. Trebuia sa lucreze la ceape, pentru ca altfel statul le-ar fi luat cele 19 prajini de pamânt de lânga casa si alte opt, din „tarna”. Pentru a economisi bani, Petria Frentoiei nu numai ca si-a cladit casele singur, dar a facut cu mâinile lui si toata tâmplaria, si mobila. Cei doi soti au reusit sa le asigure celor 15 copii ai lor toate cele necesare si sa le faca un rost in viata, in anii in care acest lucru a fost destul de dificil si pentru familiile cu unul sau doi prunci. “Chiar daca inainte de 1990 vremurile erau grele, parintii mei se descurcau, isi mai aminteste Cecilia Farauanu. Tata avea salariu, lua si alocatiile noastre iar mama primea 500 lei pentru ca nascuse multi copii, dar daca nu munceau pe rupte nu am fi avut de toate. Datorita parintilor nostri, niciodata nu am stiut ca <> nu avem ce mânca. Cresteam porc in fiecare an si aveam carne de Craciun. La fel si câte o vaca sau un vitel, chiar daca erau timpurile in care nu era voie sa tai. Tin minte ca odata ne-a pârât cineva si a venit Militia acasa la noi sa faca perchezitie, dar degeaba pentru ca tata avusese grija sa nu ramâna nicio urma. Era o vreme când nu se gasea malai si faceam mamaliga din gris, nu era nici faina, dar tata se ducea la Alexandrina Gainusa (fost prim-secretar al Comitetului Judetean de Partid Bacau pâna in anii ’80-n.n) si ii dadea câte un sac. El si-ar fi dat si viata pentru copiii lui, ca si mama, care ne-a facut zestre, plapume, perne, cuverturi si alte lucruri, la toti. Tata avea o inima mare când i se nastea un copil, mai ales daca acesta era baiat., pentru ca se gândea ca va avea un sprijin, dar si pe noi, fetele, ne iubea foarte mult. Ne cumpara cadouri, baticuri cu fir, era foarte bun cu noi. ”

        Afectuosi, dar si exigenti

        Ambii parinti si-au iubit toti copiii, deopotriva, dar au stiut sa mentina un echilibru in toate. Erau afectuosi cu ei, dar si exigenti. I-au invatat de mici sa fie harnici si responsabili. Când nu trebuiau sa invete, baietii mai mari munceau si ei la casa. Si cei mai mici ajutau, fiecare dupa puterile lui. Fetele spalau rufe, dereticau prin casa, faceau mâncare, aveau grija de cei mai mici. Cu o voce din care razbate un deosebit respect pentru cei care i-au dat viata, Cecilia mai spune: “Eu aveam noua sau zece ani si caram caramida la casa. Eram prin clasa a treia sau a patra când mama ne trimitea la scoala sa facem curat, pentru ca ea venea noaptea de la ceape. Altii mergeau cu vacile la pascut, la adunat fânul ori la lemne. Pentru ca padurarul sa ne dea lemne, mergeam la curatat crengile si plantat puieti in padure. Eram si cu joaca, dar intâi trebuia sa terminam treaba. Erau intelegatori cu noi parintii nostri, dar si severi, atunci când era cazul”. Pe deasupra, erau si foarte evlaviosi, mai ales mama. Nu lipsea niciodata de la slujbele tinute la biserica din sat in timpul saptamânii iar duminica mergea pe jos 3 kilometri pâna la catedrala din Margineni. Sâmbata, pâna noaptea târziu, le facea baie la toti copiii, intr-un ciubar mare, in care incapeau patru odata. Pentru ca era frânta de oboseala se culca apoi si se trezea cu noaptea in cap duminica pentru a face si ea baie. Apoi se primenea si pleca pe jos la biserica din Margineni. “Si tata era credincios, mai spune Cecilia. El zicea totdeauna ca orice copil este un dar de la Dumnezeu si deci trebuie lasat sa se nasca”.

        “O plângea mereu pe mama”

        Când s-au casatorit, Petria avea 25 de ani iar Elisabeta, 18 ani. Au trait impreuna si necazuri si bucurii timp de 49 de ani. La vârsta de 67 ani, Elisabeta s-a prapadit. A fost rapusa de cancer la colon. Sotul a trecut in Lumea Umbrelor in 2010, dupa patru ani de la moartea ei. Avea 78 de ani si nu s-a impacat niciodata cu pierderea sotiei. “Era singur, o plângea mereu pe mama, declara cu lacrimi in ochi Cecilia. Nu a mai vrut sa mai manânce, sa traiasca. Avea probleme cu plamânii, dar nu a vrut deloc sa mearga la medic.” Ambii parinti au murit, insa, linistiti ca toti cei 14 copii sunt bine.

        Au format o adevarata comunitate in Italia

        Copiii nu au terminat scoli inalte, dar sunt buni meseriasi. Marea majoritate lucreaza nu in România, ci in Italia. Primul a plecat la lucru in aceasta tara, in urma cu 18 ani, Petrisor, care era sudor. Avea atunci 35 de ani. Apoi i-a tras dupa el pe Aurica (50 ani), Angela (49 ani), Emil (47 ani), Maria (45 ani), Marcel (41 ani), Carolina (40 ani) si pe Iosif (38 ani). Acesta este mecanic frigotehnist iar ceilalti barbati muncesc in domeniul instalatiilor. Carolina o duce cel mai bine. Ea s-a casatorit cu un italian, si-a facut casa in Italia cu sotul ei si lucreaza la o firma de medicamente. Alti trei frati si surori sunt casatoriti prin tara. In casa parinteasca a ramas Stefan, de 37 ani, cel mai mic dintre frati si care, din pacate, este orb. Aproape de el locuiesc la casele lor Valentin (54 ani) si Cecilia. Ea este cea care are grija de fratele mic si se ocupa si de intretinerea gospodariei ramasa de la parinti. Si o face cu daruire si pricepere.

        Casa parinteasca arata ca o farmacie

        Casa parinteasca este varuita si vopsita proaspat in culori vesele, cu gust, iar camerele sunt si ele foarte curate, ca, de altfel, si curtea. Bucataria a fost modernizata iar alaturi a fost construita si o baie, dotata cu tot ce este nevoie, pentru ca Stefan sa nu trebuiasca sa iasa afara. In casa peste tot dai de lucruri mesterite de tatal celor 14 copii. In fiecare camera sunt paturi tapitate, mese, scaune, sifoniere, dulapuri, rame de tablouri etc. facute de Petria. Dar si de la mama au ramas foarte multe lucruri facute de mâna ei. Oriunde te uiti vezi laicere, cuverturi, covoare si presuri tesute de ea, cu ajutorul fetelor. Razboiul de tesut la care a lucrat l-am gasit, inainte de Craciun, instalat in prima camera. Pasiunea mamei este dusa mai departe de catre fiica ei, Cecilia. Imediat ce a terminat de strâns recolta, a trecut la razboiul de tesut. Acum, face presuri pentru ea si cei patru copii ai ei iar daca vor vrea si cei 22 de nepoti din partea surorilor si fratilor ei le va da cu mare placere si lor. Modelul parintilor este dus mai departe!

        „Vreau sa ajung cu Sport Club in prima liga”

        La inceput de 2016, capitanul SC Bacau, Razvan Adascalitei isi pune dorinte pentru anul 2017

        Gâlca spune nu Barcelonei

        Costel Gâlca i-a adus pe „extraterestrii” Barcelonei cu picioarele pe pamânt. Sâmbata, in etapa a 18-a, echipa tehnicianului român, Espanyol, a tinut in sah campioana Europei, CF Barcelona, intr-un joc incheiat la egalitate, 0-0. Oaspetii au lovit in doua rânduri bara, insa, Espanyol trebuie sa primeasca un penalty la un fault de cartonas rosu al lui Mascherano.

        Determinarea jucatorilor lui Gâlca in derby-ul catalan a fost ovationata atât de publicul de pe „Cornella el Pratt”, cât si de jurnalistii iberici. „Formatia lui Gâlca a surprins printr-un pressing avansat”, a notat Marca, in timp ce AS a scris ca „Barcelona a cazut in capcana lui Gâlca, care a transformat stadionul «Cornella el Prat» in Stalingrad”.

        Remiza din derby-ul cu Espanyol a costat-o pe Barcelona (care are un meci in minus) locul intâi in Primera, sefia fiind preluata de Atletico Madrid, invingatoare cu 1-0 contra „lanternei” Levante. Miercuri, Espanyol si Barcelona se vor intâlni din nou. De data aceasta, in Cupa Spaniei.

        Profil de consilier: fara idei, fara audiente

          Consilierii judeteni si cei ai municipiului Bacau nu au fost prea harnici, nici prea interesati de problemele cetatenilor in 2015. Este concluzia tinerilor de la RYMD (Romanian Youth Movement for Democracy), care au monitorizat, timp de 12 luni, activitatea alesilor.

          “Este o initiativa prin care ne-am propus sa informam cât mai multi bacauani cu privire la activitatea celor pe care i-au desemnat sa ii reprezinte. Un document care poate sta la baza formularii unei opinii politice de catre votanti la urmatoarele alegeri. O actiune care face ceea ar trebui sa faca alesii: sa-si prezinte, periodic, activitatea in fata celor ce i-au ales”, arata Marian Damoc, coordonatorul actiunii “Alesii bacauani, la raport”. Prima bila neagra a fost acordata CL Bacau: sedintele sunt anuntate cu o mare intârziere, nu cu cinci zile inainte, cum cere Legea 215, iar cele extraordinare, cu o singura zi inainte, nu cu trei. “Proiecte importante precum bugetul anual, atribuirea unor sume mari din buget pentru diferite activitati sau chestiuni de interes public au fost decise in astfel de sedinte, evitându-se astfel consultarile si dezbaterile publice”, arata Marian Damoc. E cazul Theaterstock si Bacau, Capitala Culturala Europeana 2021 si al investitiei in reamenajarea spatiilor verzi.

          Niciun proiect propus in 12 luni

          Dintre proiectele aprobate in 2015, 97 la suta au fost initiate de primar si viceprimari. 13 consilieri nu au avut in anul 2015 niciun proiect propus spre dezbatere pe ordinea de zi. Sedintele CJ Bacau “sunt anuntate in timpul prevazut de lege, insa nu sunt publicate toate documentele obligatorii (detalierea proiectelor de hotarâre ce urmeaza a fi votate)”, a constatat echipa RYMD. S-a organizat o dezbatere publica pentru Legea nr. 350/2005 la solicitarea ONG-urilor, dar proiectul a fost propus fara modificarile recomandate de acestea. Executivul a initiat toate proiectele din 2015, mai putin conferirea titlului de cetatean de onoare seismologului Gh. Marmureanu, care apartine consilierilor Ovidiu Stanica si Petrica Mihaila. Din 37 de alesi judeteni, 17 nu au avut nicio interventie in 12 luni. O alta obligatie ignorata de consilieri este cea de a tine audiente lunar cu cetatenii.

          Relatia CL-CJ lasa pe dinafara cetateanul

          Tinerii care au monitorizat activitatea alesilor a mai constatat ca “relatia CL-CJ lasa pe dinafara nevoile cetateanului. Nu exista niciun fel de strategie de colaborare, fapt care se observa si din felul in care cele doua consilii vorbesc unul despre celalalt.” Cele doua institutii nu colaboreaza, ba chiar “se vorbesc de rau”, fiind descrise, aici, disputa privind achizitia Casei Cancicov, proiectul “Locuinte pentru medici” si renuntarea la aocierea CJ-CL pentru modernizarea Aeroportului. Concluzii de final? Puterea de decizie este concentrata in jurul a doua-trei persoane: primar/viceprimari sau presedinte/vicepresedinti CJ. Fie alesii nu-si cunosc atributiile si drepturile, precum acela de a initia proiecte, fie in interiorul celor doua institutii exista anumite intelegeri privind delegarea intregii responsabilitati asupra executivului. Ori, poate, nu le pasa ca au atributii. “Oricare ar fi explicatia privind aparitia acestei anomalii, remarcam ca, in final, cei ce au de pierdut sunt cetatenii”, arata Marian Damoc.

          RYND a intocmit profilul consilierului pentru 2015. Cel din CL Bacau a initiat 0,4 proiecte de hotarâre, a luat cuvântul de 71,2 ori in 7,1 sedinte si a fost prezent la 22,5 din totalul celor 27 de sedinte. Consilierul judetean nu a initiat niciun proiect de hotarâre si a luat cuvântul in plen de 6,9 ori in 1,9 sedinte, fiind prezent la 9,7 din totalul celor 11.

          Politica fricii si aspiratiile muritorului de rând

          Dupa doua razboaie mondiale, dupa Hiroshima si Nagasaki, dupa ruine, foamete si mizerie, omenirea a simtit nevoia de a trai linistit, in siguranta, de a construi, de a prospera si de a se bucura de prosperitate. De a avea o locuinta, o familie, o profesie, de a trai banal intr-un oras banal, curat si sanatos.

          De a se amagi ca isi poate proiecta si controla viata. A urmat o perioada in care batrânele companii si-au repornit motoarele, cele tinere s-au inmultit si au prosperat, apoi au fost inghitite, in care au reinviat cultura, turismul, spectacolul, in care industria alimentara a crescut simultan cu industria farmaceutica, in care bancile au devenit mai puternice decât guvernele, iar banii mai importanti decât principiile.

          Totul era in expansiune, totul prospera. In tarile civilizate, fireste. Binele acesta nu putea dura, insa, prea mult. Ca sa inghete comunismul, sa conduca masele si sa pastreze avantajele pozitiei lor, politicienii promit cetateanului tot mai multe drepturi, dupa care sunt nevoiti sa se tina de cuvânt macar partial. Echitate sociala, drepturile omului, drepturile consumatorului, nediscriminare ajung pe buzele tuturor.

          Mentalitatile se schimba foarte rapid in ciuda faptului ca marii capitalisti nu si-au propus sa mearga atât de departe in directia asta. Treptat, luxul elitelor intra in conflict cu aspiratiile maselor. La aceasta contribuie, in mare masura, mass-media si internetul, care permit informatiei sa circule repede si sa dezvaluie tintele, dar si costul vietii celor bogati versus limitarile, eforturile si, in multe cazuri, suferintele oamenilor obisnuiti.

          Acestia incep sa-si doreasca sa traiasca ca pamântenii din “lumea buna”. Iar asa ceva nu e posibil! Amenintarile cu pandemii (gripa aviara, gripa mexicana etc.), amenintarile cu bomba, atentatele nedescoperite la timp si alte nenorociri tempereaza, din când in când, visele de marire ale plebei si tentatia de a se revolta. Politica fricii a fost aplicata si in trecut, dar acum pare ca s-a globalizat. Poate din acest motiv, la inceput de an, nu ne dorim decât sa fim sanatosi si sa traim in pace. Sa speram ca mai marii lumii vor permite sa se intâmple asta.

          Nu sunt eroi! Sunt doar victime

          O parte din presa româneasca incearca sa ne induca ideea ca tinerii morti si raniti in incendiul de la Colectiv sunt niste eroi. Pe motiv ca tragedia lor a determinat o „revolutie” care a schimbat guvernul.

          Si, fiind eroi, trebuie sa fie tratati ca atare.

          Eu zic ca nu, nu sunt eroi, ci doar niste biete victime. O data victime ale lacomiei unui sistem economic pe care-l glorificam si a doua oara, victime ale unui sistem politic incoerent.

          Tragedia nu s-ar fi produs daca erau respectate regulile. Clubul respectiv avea autorizatie pentru 80 de locuri, dar organizatorii concertului au permis accesul a aproape 400 de oameni, multi dintre ei minori. De ce? Pentru maximizarea profitului. Degeaba cautam vinovati in alta parte – la Primarie, la Pompieri. Principalii vinovati pentru tragedie sunt cei care au vrut – pe baza unei filosofii careia ne inchinam cu totii – capitalismul consumerist – sa incaseze cât mai multi bani.

          Dupa ce s-a produs, tragedia a fost utilizata de anumite forte politice pentru a schimba Guvernul. Cu ajutorul deloc dezinteresat al serviciilor secrete si al unor importanti lideri de opinie care au chemat lumea in strada. Mii de oameni au manifestat ca urmare a tragediei de la Colectiv. Nici unul nu a fost interesat de o tragedie similara, ce-i drept, la o scara mai mica, produsa la Brasov, unde o fabrica d epâine a explodat. Tragedia salariatilor de la fabrica de pâine nu a interesat aproape pe nimeni.

          Asa ca haideti sa ne calmam. Inainte de a-i declara eroi, hai sa ne gândim ce inseamna asta. Erou e cel care se sacrifica pe sine pentru binele celorlalti; au fost câteva cazuri la Colectiv in care unii au murit pe când incercau sa-i salveze pe ceilalti. Ei, da, pot fi numiti eroi.

          Dar restul sunt doar victime.

          Ursul lui Gavrila din Asau

            Traditii de pe Valea Muntelui.

            „Spargerea caprelor” de la Oituz s-a desfasurat sub supravegherea jandarmilor

              Jandarmii s-au asigurat ca cetele de colindatori respecta programul/Foto: GJM Bacau

              Manifestarea traditionala de la Oituz, numita „Spargerea caprelor” sau „Arsul caprei”, s-a incheiat sâmbata seara, fara sa fie inregistrate probleme. Dar pentru ca lucrurile sa decurga normal si sa nu se ajunga la incidente, jandarmii de la Gruparea de Jandarmi Mobila (GJM) Bacau, dar si politistii au mers acolo in numar mare, asa cum au facut si in ultimii ani, si au luat masuri de ordine.

              Asa cum cere traditia, localnicii s-au imbracat in diferite costume si inca din seara zilei de 31 decembrie au pornit in sase cete sa colinde prin sate. In seara de 2 ianuarie cetele „Peste Vale”, „Hatman” si „Cotunenilor” au iesit pe drumul national cu faclii aprinse pentru o ultima reprezentatie, „Arsul caprei”. Participantii au cântat si au dansat insa fara sa se mai confrunte cu ciomegele, asa cum se intâmpla in anii trecuti.

              arderea caprelor oituz (2)

              „Nu s-a inregistrat niciun fel de incident, fiind respectate toate regulile impuse atât de organizatori, cât si de ceilalti participanti. La aceasta manifestare au participat peste 100 de jandarmi de la Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau, politisti de la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si cadre de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta”, a declarat lt. col. Marius Taranu, ofiter de relatii publice la GJM Bacau. Asadar si anul acesta fortele de ordine au reusit sa-i convinga pe organizatori sa lase violentele deoparte si pastreze doar partea pasnica a manifestarii. Drumul public nu a fost blocat, insa traficul a fost ingreunat pâna in jurul orei 22.00, când grupurile s-au dispersat.

              arderea caprelor oituz 3

              Mobilizarea de forte de la Oituz, dar si interzicerea confruntarii dintre cete sunt masuri care s-au impus dupa ce in urma cu cinci ani un jandarm de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau a fost lovit puternic in cap cu o bâta de catre unul dintre localnicii costumati, iar militarul a ajuns in coma la spital. Si-a revenit cu greu si pentru ca astfel de situatii sa nu se mai repete, bataia cu ciomege a fost eliminata din programul manifestarii.

              Patru bacauani, raniti de petarde si artificii

                Petrecerea de Anul Nou s-a terminat pentru unii bacauani la spital. In ultima zi din 2015 dar si in prima din acest an la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean Bacau au ajuns peste 250 de pacienti, fiind inregistrate doua cazuri de hipotermie din cauza gerului, dar ajutor medical au cerut si doua persoane fara adapost, care pe timpul iernii obisnuiesc sa vina la Urgente in special ca sa se incalzeasca.

                Patru bacauani au ajuns la spital dupa ce s-au ranit de la articolele pirotehnice pe care le-au mânuit gresit. Doi dintre ei au fost internati in Sectia de Chirurgie Plastica Bacau pentru ingrijiri medicale, unul având leziuni la fata si altul la un deget de la o mâna.

                Un pacient a fost transferat la un spital din Iasi, pentru ca s-a ranit la un ochi, iar al patrulea a plecat acasa dupa ce a fost examinat de medici la camera de garda. Una dintre victime ar fi folosit o baterie de artificii si pentru ca nu s-a indepartat imediat ce i-a da foc, aceasta i s-a declansat in fata.

                In ultima luna din an, politistii bacauani au actionat pentru depistarea celor care incercau sa introduca pe piata articole pirotehnice interzise, care le pot face rau celor ce le folosesc.

                „In luna decembrie din 2015 au fost efectuate 62 de controale si 18 perchezitii, s-au constatat 22 de infractiuni, fiind cercetate 17 persoane si s-au confiscat 7.600 de kilograme de articole pirotehnice, in valoare de circa 380.000 de lei”, a declarat inspector principal Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.

                Atentie la polei! Recomandarile politistilor pentru soferi

                  Având în vedere condițiile meteorologice prognozate pentru următoarea perioadă polițiștii băcăuani vă recomandă prudență în trafic.

                  Pentru preîntâmpinarea evenimentelor nedorite pe drumurile publice, ţinând cont de condiţiile meteo, nu porniţi la drum fără a verifica starea traseului pe care urmaţi să îl parcurgeţi, echipaţi-vă autovehiculul pentru circulaţia în condiţii de iarnă şi respectaţi semnificaţia indicatoarelor şi îndrumările agenţilor de circulaţie.

                  Poliţiştii de rutieră şi ordine publică din județul Bacău sunt pregătiţi să intervină pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, precum şi pentru limitarea efectelor vremii de iarnă asupra siguranţei şi fluenţei traficului rutier.

                  Pentru cetăţenii care se deplasează cu autoturismul personal:

                  Pe lângă confortul oferit de o călătorie cu autoturismul personal, pe traseu pot apărea diferite probleme. Pentru a le evita, pentru a nu deveni victima unor infracţiuni de furt din sau de auto, e bine să ţineţi cont de următoarele recomandări:

                  ATENŢIE LA POLEI!
                  Conducătorii de vehicule au obligaţia de a circula cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h, în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă.
                  Autoturismul nu trebuie părăsit dacă este încărcat cu bagaje sau are expuse la vedere obiecte care ar putea tenta (casetofoane, genţi, borsete, telefoane mobile, aparate foto, detectoare radar sau aparate GPS etc.)!
                  Fiţi prudenţi când vi se solicită ajutorul! Nu luaţi în maşină persoane necunoscute!

                  Adaptaţi permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi trafic. Astfel, chiar dacă vă aflaţi în localităţi sau în afara lor, iar partea carosabilă este umedă ori acoperită de polei, gheaţă, zăpadă bătătorită sau mâzgă, trebuie să circulaţi cu o viteză care să permită oprirea în siguranţă, având în vedere distanţa de frânare în astfel de condiţii este mult mai mare.

                  Evitaţi acţionarea bruscă a sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie, deoarece autovehiculul pe care îl conduceţi poate derapa. Folosiţi cu precădere frâna de motor atunci când rulaţi pe un carosabil alunecos. Nu efectuaţi depăşiri riscante!

                  Folosiţi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe toate categoriile de drumuri şi a celor de ceaţă, în condiţii de ceaţă densă.

                  Conducătorii auto începători să evite, pe cât posibil, conducerea autovehiculului în condiţii de drum alunecos, pe timp de noapte sau pe distanţe mari, dată fiind experienţa redusă şi riscul implicării în evenimente rutiere nedorite. Aceştia, dacă vor opta pentru plecarea la drum, trebuie să respecte cu stricteţe prevederile legale pentru conducători auto cu mai puţin de un an practică, a căror viteză maximă admisă în afara localităţilor trebuie să fie cu 20 Km/h mai mică.

                  Toţi ocupanţii autovehiculelor trebuie să utilizeze centura de siguranţă!

                  Prevederile legale în vigoare interzic circulaţia autovehiculelor, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

                  Cel mai linistit Revelion

                    Conform politistilor, anul acesta a fost cel mai liniştit şi cel mai sigur Revelion din ultimii ani.

                    Primele trageri loto, abia joi, 7 ianuarie

                      Joi, 7 ianuarie 2016, vor avea loc noi extrageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc. Prima sesiune a tragerilor loto din acest an, organizate de Compania Nationala „Loteria Româna”, vine cu o suplimentare cu 500.000 lei a fondului de câstiguri al categoriei I la Loto 6/49.

                      Asta dupa ce la tragerile duble de Anul Nou, s-au inregistrat mai multe câstiguri importante la aproape toate jocurile, dintre care doua de 16 milioane de lei fiecare la 6 din 49 (ambele bilete norocoase fiind jucate la o agentie din Gaesti).

                      Pentru tragerea de pe 7 ianuarie, prima din acest an, organizatorul a anuntat si un report de peste 1,1 milioane euro la categoria I a jocului Joker, in timp ce la Noroc Plus, reportul primei categorii este peste 61.000 lei. Si Loto 5/40 se va prezenta la prima extragere din 2016, cu un report la categoria I de peste 160.000 lei.

                      Pagina 1

                        pagina1

                        Posta bacauana in file de istorie filatelica

                          Filatelistul si colectionarul bacauan Ioan Catana, vicepresedinte al Federatiei Filatelice Române, a publicat in numarul XLIV (44), de anul trecut, al revistei Carpica, editata de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, din Bacau, un inedit studiu privind istoria serviciilor postale in tinutul Bacaului, sub titlul „Bacau, file de istorie filatelica si postala”.

                          Cele opt pagini de text sunt completate de 18 reproduceri de documente ale vremii din istoria postei bacauane, a unor sampile folosite in secolele trecute, a primelor marci postale, intre care si celebrele Cap de Bour, care apar de regula pe scrisori expediate in acei ani. Acestea sunt urmate de reproduceri dupa un exponat prezentat de acelasi autor in diferite manifestari de gen ale filateliei nationale si internationale, in care apar din nou modele de stampile ale postei, marci postale si scrisori francate si expediate din sau spre Bacau, intre destinatari sau expeditori fiind si cunoscute personalitati marcante ale vremii, precum Constantin Rosetti Tescanu sau Anastazi Panu, revolutionar la 1848 si ministru si sustinator al Unirtii Principatelor.

                          Posta din Bacau apare documentar la 24 octombrie 1741 – aflam din studiul filatelistlui Ioan Catana -, dar inceputurile serviciilor postale in Moldova sunt din vremea domnitorului Stefan cel Mare. Primele documente pastrate arata si locul in care era construita Posta Bacau, in „Mahalaua calicimii”, la marginea de nord a târgului. O strada de acolo s-a si numit, ulterior, Ulita Postei, iar cartierul era Mahalaua Postei, dupa care s-a numit Câmpul Postei.

                          Trasee postale (1846 – 1854) in tinutul Bacaului, stampile si marcu Cap de Bour din prima serie ajunsa in Bacau – publicate in studiul din Carpica XLIV
                          Trasee postale (1846 – 1854) in tinutul Bacaului, stampile si marcu Cap de Bour din prima serie ajunsa in Bacau – publicate in studiul din Carpica XLIV

                          Trimiterile postale din Bacau au avut si unele particularitati, evidentiate in studiu, care apar in felul in care erau francate scrisorile, prin elementele inscrise pe stampile etc. N-au lipsit nici neregulile in efectuarea serviciului postal, urmate de pedepsirea celor vinovati.
                          Una dintre trimiterile postale din Bacau, francata cu marci Cap de Bour, este considerata a fi o mare valoare a filateliei mondiale si se afla in Muzeul Filatelic din Bonn.

                          Studiul din revista Carpica are, este precedat, sub semnatura aceluiasi autor,de alte doua prezente pe aceeasi tema, una publicistica, prin lucrarea „Bacau, file de istorie filatelica si postala” (partea I, anul 2000) si exponatul filatelic in limba engleza, citat mai sus, „Romania, Bacau – postal history pages”.

                          Debut de an cu ieftiniri la pompa de carburanti

                          – Motorina a scazut sub pragul de 4,5 lei. La un plin de carburanti, platim mai putin cu 9-9,5 lei fata de luna decembrie

                          Carburantii auto au inregistrat ieftiniri de 3,22%, respectiv cu 16-19 bani, inca de la 1 ianuarie 2016. Masura intervine ca urmare a reducerii TVA de la 24% la 20%. In functie de amplasamentul benzinariei, preturile carburantilor sunt diferite cu câtiva bani.

                          Cert e ca un litru de benzina standard, la statia de pe Milcov, a ajuns sa coste acum 4,61 lei (fata de 4,79 lei/litru la ultima ieftinire din 2015), iar unul de motorina obisnuita 4,38 lei (fata de 4,57 lei/litru). Judecând dupa nivelul actual al pretului carburantilor, se constata ca s-a ajuns la nivelul de pret din urma cu cinci ani.

                          Insa, ieftinirea este si nu prea resimtita la buzunare, in conditiile in care, in decembrie, anul trecut, un plin de benzina de 50 de litri costa 239,5 lei, iar acum aceeasi cantitate ajunge sa coste 230,5 lei, cu 9 lei mai putin. La motorina, situatia e cam aceeasi, in loc de 228,5 lei cât ne costa anul trecut, acum platim 219 lei, cu 9,5 lei mai putin.

                          Retinem ca ponderea in pretul carburantilor o detin taxele aplicate de stat, respectiv TVA si accize (inclusiv supraacciza de 7 eurocenti) – in total circa 53 la suta. Supraacciza la carburanti trebuia scoasa tot de la inceputul lui 2016, insa aceasta va ramâne în vigoare înca un an, pâna la 1 ianuarie 2017.

                          ULTIMELE ȘTIRI