Finanţare de 200 de milioane de lei pentru centura Bacăului
Legea bugetului pe anul 2017 este în dezbatere publică, dar deocamdată nu se ştie când va fi votată, mai ales că preşedintele Iohannis a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a discuta despre bugetele instituţiilor din domeniul securităţii naţionale.
Între timp, Ministerul Transporturilor a publicat planul de investiţii propuse pentru anul în curs, cu alocările financiare aferente.
Pentru varianta ocolitoare a municipiului Bacău în bugetul de investiţii, la anexa 3, apare o finanţare de 202,8 milioane de lei (din necesarul de 566 milioane) bani care se vor aloca în acest an pentru lucrări. Anul trecut, firma Eko Insaat, executant, a primit 71 de milioane de lei pentru lucrările deja făcute, adică avansul de 15 la sută din contract. De altfel, din toamna 2016, turcii au avansat cu lucrările în zona Nicolae Bălcescu – Sărata, un prim braţ al centurii, acolo unde au turnat pilonii unor poduri şi au eliberat terenul complet. Şi zilele trecute au publicat pe pagina de facebook fotografii cu alte utilaje aranjate în teren şi piloni de beton uriaşi.
Pe de altă parte, tot în anexa respectivă se precizează că termenul de finalizare a celor 30 de kilometri şi punerea în funcţiune este decembrie 2020, iar durata de realizare a contractului este de 36 de luni. Aşadar, nu 24 de luni, cum era anunţat la inaugurarea şantierului, în mai 2016.
Pentru anul viitor, finanţarea anunţată ar fi de doar 52 de milioane de lei.
În aceste condiţii, i-am întrebat pe parlamentarii de Bacău dacă intenţionează să voteze bugetul care cuprinde şi aceste investiţii. „Noi, ca şi grup parlamentar, lucrăm deja la amendamente şi vom vedea cum vom vota. Chiar dacă sunt reprezentantul tuturor cetăţenilor, evident că nu voi vota împotriva intereselor judeţului Bacău”, a declarat Lucian Stanciu-Viziteu, deputat USR.
Aflaţi tot în opoziţie, parlamentarii PNL vor avea o poziţie oficială în ceea ce priveşte proiectul de buget. „Aş vrea să aştept să văd mai clar ce conţine bugetul. Nici nu se pune problema să nu susţinem investiţiile care vizează judeţul Bacău”, a declarat Ionel Palăr, deputat PNL.
Parlamentarii de la putere, în speţă PSD, sunt aşteptaţi să susţină şi să voteze legea bugetului. „Dincolo de aceste prognoze, vreau să văd bugetul trecut şi de şedinţa CSAT, asta ca să fim corecţi până la capăt. Altfel, având în vedere aceste două obiective, atât centura, cât şi drumurile expres, sunt cu tot sufletul pentru Bacău. Sunt utile şi importante pentru cetăţeni şi vom sta cât va fi nevoie la dezbatere, amendamente, pentru a trece bugetul. La acest moment, România funcţionează la cota de avarie. Trebuie să votăm bugetul, pentru ca şi administraţiile locale să-şi voteze propriile bugete”, a declarat deputatul PSD Lucian Şova, membru şi în Comisia pentru transporturi.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dă asigurări că există finanţare şi pentru drumul expres de la Ploieşti la Paşcani, care trece şi prin Bacău. „Pentru proiectele în pregătire, cum este varianta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani) sumele se regăsesc la Poziţia C, Alte cheltuieli de investiţii, litera c. Acestea cuprind, potrivit legii finanțelor publice, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege”, se arată în comunicatul CNAIR.
Manifest pentru salvarea PNL
Un grup de liberali, foști parlamentari, reacționează față de situația în care a ajuns PNL. Ei au semnat un document intitulat „Manifest către membrii și simpatizanții partidului”, prin care trag un semnal de alarmă și propun luarea mai multor măsuri, printre care „alegeri pornind de la baza partidului, cu programe de viziune și acțiune politică, cu respectarea dreptului de a candida și de a alege al tuturor membrilor declarați ai PNL”.
De asemenea, ei propun instituirea unui sistem electoral prin care viitorul președinte al partidului să fie desemnat prin votul tuturor membrilor PNL.
„Au trecut 45 de zile de la rezultatul umilitor al alegerilor parlamentare, când electoratul ne-a sancționat pentru erorile politice pe care le-am făcut în ultimii doi ani.
În fața refuzului deținătorilor temporari ai funcțiilor de conducere de a organiza o dezbatere pentru analiza realistă și onestă a situației PNL credem că este datoria noastră să acționăm și să luăm inițiativa. Membrii partidului își doresc această acțiune, societatea românească ne observă, este momentul să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor (…)
Eșecul de astăzi al PNL este rezultatul ignorării problemelor interne și mai ales a dorințelor și aspirațiilor societății românești. Procesul de unificare PNL-PDL a durat prea mult și a fost condus fără curaj și fără viziune politică. Comunicarea catastrofală, cu metode și prin persoane prost alese au dus la pierderea încrederii electoratului de dreapta care ne-a considerat incapabili de guvernare”, se arată în manifest.
Printre semnatarii documentului se numără și fostul senator băcăuan Dragoș Luchian, precum și fostul deputat Viorica Marcu.
„Lucrurile nu mai pot continua așa, de aceea am lansat acest apel. Deja se văd efectele manifestului, dat fiind anunțatele alegeri din partid, de la bază înspre vârf”, a spus Dragoș Luchian, care a menționat că rămâne un liberal convins indiferent de conjuncturile politice. De menționat că Dragoș Luchian și Viorica Marcu au decis în toamna trecută să nu mai candideze pentru Parlament pentru a face loc altor liberali, după cum au declarat la momentul respectiv.
Cu grație, despre grațiere
Ne-a lovit, în ultimele zile, un val grozav de opinii pro sau contra vizavi de ceea ce mai gândesc sau chiar mai fac guvernanții. Tema la ordinea zilei este acum (și încă va mai fi) „grațierea și modificarea Codurilor penale”. Nimic nou în atitudinea populară, plăcerea românului fiind să-și dea mereu cu părerea. Presa susține oarecum caracterul instituționalizat al dezbaterilor, dar parcă acestea nu au farmecul celor declanșate unde se adună întâmplător măcar doi-trei oameni, în autobuz, la piață, la birt etc. Acolo să vezi patimă, accente, demonstrații și încontrări verbale.
Nu mă prea bag în asemenea dispute, pentru că, de regulă, sunt pierdere de timp sau, oricum, nu te alegi cu nimic consistent din ele. E altceva să vezi marile demonstrații populare de stradă, în urma cărora au și căzut guverne uneori, pentru că de acolo sigur se poate declanșa ceva. Dar, dacă tot stai la o coadă, nu ai de ales: asculți. Unii spun lucrurilor pe nume, dau exemple, în felul lor, alții devin virulenți, mai să se păruiască. Păi, pe cine vor ăștia să grațieze, domnule, pe ăia care au furat, au fost corupți, au mințit, au făcut numai rău poporului? Ei au ajuns la putere, tot ei fac legea, dar numai în folosul lor!
Ai zice că așa ceva nu poate fi nici vorbă pe placul vreunui om din popor. Surprinzător, însă, și asemenea „strategii” guvernamentale au adepți, de la vlădică la opincă. De aici virulența și vehemența în „dezbateri”.
Nimeni nu se mai gândește că fie și despre o amărâtă de grațiere s-ar putea discuta mai cu… grație. Poate să o fi făcut cei acceptați la dezbaterea, pe aceeași temă, de ieri de la Ministerul Justiției, dezbatere populară dar ținută cu ușile cam închise, însă cu jurnaliștii de față. Nu era gata dezbaterea până am dat la tipar aceste rânduri, de aceea tot mai sper ca măcar acolo să se fi discutat cu mai multă grație, adică liniștit, așezat, cu argumente grele.
Băcăuanii continuă să-și achite masiv restanțele bancare
Băcăuanii au încheiat anul trecut cu datorii mai mici în băncile comerciale. După două luni de creștere a acestora (septembrie și octombrie), au urmat alte două luni de scăderi, care au însumat peste 5,5 milioane de lei. Numai în luna decembrie, scăderea creditelor restante a ajuns la aproape 4,8 milioane de lei. Astfel, volumul lor total a ajuns la numai 134 de milioane de lei – conform raportului făcut public de Banca Națională a României.
Comparativ, volumul economiilor băcăuanilor în bănci a fost în creștere și a ajuns la aproape peste 9,50 de miliarde de lei în luna decembrie, cel mai mare din toate timpurile. În schimb, volumul creditelor a scăzut la 3,5 miliarde de lei. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de aproape 2,35 de miliarde (în scădere), iar în valută la echivalentul a 1,14 miliarde de lei (în creștere). Creditele restante rămân, în continuare, mult mai mici decât economiile, dar de 3,55 de ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de credite, de peste 1,14 miliarde de lei, pe când nerezidenții stau la aproape 917 milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la aproape 250 de milioane de lei (în scădere), iar a creditelor pentru locuințe la peste 410 milioane de lei (tot în scădere).
În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor a scăzut la cel mai mic nivel în ultimele 19 luni, iar în județul Bacău rămâne cea mai scăzută între toate cele șase județe, de numai 3,83%, sub nivelul regional de 5,49%. Județul Botoșani ocupă poziția a doua la acest capitol, cu 4,02%. Ponderea cea mai mare o au restanțele înregistrate în județul Vaslui (10,98%), dar în volum cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de peste 433 de milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de peste 7,78 de miliarde de lei. Valorile, în volum, pentru județul Bacău sunt aproape la jumătatea celor din Iași.
Nimic despre lucrurile cu adevărat importante?
Protestele din ultimele săptămâni, oricât de romantice ar părea, nu fac decât să acopere adevăratele probleme ale momentului. S-a tot explicat că nu există nici o amnistie iar grațierea nu se referă la corupți, criminali sau violatori; nu a contat pentru că cei care au orchestrat mișcările de stradă aveau nevoie de acestea pentru cel puțin doua lucruri: pe de o parte să securizeze poziția DNA, grav afectată de dezvăluirile lui Sebastian Ghiță și, pe de altă parte, să distragă atenția de la dezbaterile referitoare la amestecul SRI în Justiție.
Pentru că, în vreme ce atenția opiniei publice este distrasă de proteste și de falsa problema a „grațierii corupților”, încep să iasă la iveală protocoalele secrete care au permis serviciilor secrete să trasforme Justiția în „câmp tactic”. Care este problema, câtă vreme au fost arestați corupții?, se vor întreba unii. În primul rând, dacă acceptăm ideea că SRI poate să se amestece în Justiție, înseamnă că întreaga pledoarie care a condamnat faptul că Securitatea avea propia Direcție de Cercetări Penale cade. Înseamnă că Securitatea a procedat corect atunci când făcea dosare penale.
În al doilea rând avem o problemă mare cât China: dacă se dovedește că CSAȚ a „completat” legislația cu directive secrete, stabilind că serviciile secrete se pot implica în anchetele penale poate atrage după sine anularea tuturor probelor obținute de către SRI și folosite la condamnarea corupților! Pentru simplul motiv că probele au fost obținute ilegal.
CSAȚ nu este organ legislativ, nu are voie, potrivit Constituției, să modifice sau să completeze legile date de Parlament. Prin urmare, protocoalele prin care serviciilor secrete li s-a trasat sarcină să secondeze procurorii în anchetele penale sunt ilegale. Și, cum spuneam mai înainte, orice probă obținută pe baza acestor protocoale devine automat nulă. Vorbim aici despre mii de interceptări telefonice și înregistrări ambientale care au fost folosite de procurori pentru a obține condamnarea celor acuzați de corupție.
Spre deosebire de ordonanța de grațiere, problema protocoalelor secrete ale CSAȚ poate determina cu adevărat eliberarea corupților.
Pescuitul recreativ, în pericol
”Pescuitul recreativ, în pericol!” este, de câteva zile, mesajul adus, prin toate mijloacele de comunicare, în atenția publicului la nivel național, iar în județul Bacău, prin Centrul Regional de Ecologie. Membrii organizației, precum și membri ai asociațiilor de pescari recreativi sunt îngrijorați de noile măsuri luate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), prin modificările aduse legii pescuitului, modificări care ar fi în defavoarea celor dintâi și în avantajul Agențiilor Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv (AJVPS).
Îngrijorările voluntarilor ecologiști au pornit odată cu noua lege pentru pescuit, în vigoare din ianuarie 2017, și identificarea pe site-ul ANPA a unui proiect de ordin privind acordarea dreptului de pescuit recreativ în habitatele piscicole naturale (proiect Ordinul MADR – varianta 2-2017 publicat pe www.anpa.ro, secțiunea Legislație – proiecte de acte normative).
”Din pix, Ministerul Agriculturii şi ANPA pun pumnul în gură asociaţiilor de pescari şi dau cale liberă AJVPS-urilor. Proiectul pregăteşte o licitaţie, în urma căreia vor fi atribuite zonele de pescuit către asociaţiile care doresc să se ocupe de ele, adică acele asociaţii care vor percepe cotizaţii şi care vor fi obligate să combată braconajul, să facă populări, amenajari, educaţie, curăţenie etc. Ordinul include prevederi directe care favorizeaza AJVPS-urile şi elimina majoritatea asociaţiilor de pescari sportivi înfiinţate în ultimii ani. In anexa nr.3 a ordinului sunt prevăzute criteriile de evaluare prin care se stabilesc câştigătorii”, spun reprezentanții CRE Bacău. Noile reglementări, atrage atenția CRE Bacău, vor afecta grav activitățile asociațiilor mici, bazate, în mare parte, pe voluntariat.
”Rămâne de văzut cum se vor stabili zonele de pescuit. În mod normal acestea ar trebui să fie bine delimitate geografic, iar pentru fiecare zonă să se solicite o capacitate tehnică minimă. Cel mai mare abuz va fi acela că o asociaţie mică care solicită o singură zonă va fi depăşită la punctaj de o asociaţie mare care solicită toate zonele din judeţul respectiv, deşi este evident că administrarea unei zone limitate de către o asociaţie (de exemplu CRE- Lacul Bacău) e mult mai eficientă decât modul de administrare pe catre o asociaţie mai mare îl poate asigura pentru sute de kilometri şi mii de hectare de apă”, spun membrii CRE Bacău.
Aceștia, împreună cu membri ai unor asociații și organizații similare din țară au trimis deja, pe 25 ianuarie, un memoriu la ANPA prin care își exprimă punctele de vedere. În memoriu, care reprezintă poziția comună a 17 asociații unite din țară, semnatarii își motivează îngrijorările legate de ”câteva noutăți prezentate de proiectul afișat pe site-ul ANPA, care nu sunt perfect corelate cu cadrul legislativ care reglementează pescuitul, inclusiv Legea nr 1/2017 recent apărută” și că ”pescuitul recreativ trebuie să fie reglementat de autoritatea publică responsabilă (ANPA) pornind de la situația reală a acestui domeniu de interes pentru o mare categorie de persoane, cu respectarea drepturilor și reglementărilorexistente deja în domeniu, atât pentru pescarii recreativi, cât și pentru toate asociațiile de profil legal constituite”. (Mădălina Rotaru)
Nemulțumiri
Potrivit CRE Bacău, în ceea ce privește viitorul pescuitului recreativ în România s-au făcut deja, la nivel central, primii pași prin schimbarea legii pescuitului (Legea 1/2017), mai mult, ” ANPA a scos de la naftalină contractele din anii ’80 ale AJVPS-urilor, contracte pe care intenţionează să le prelungească prin acte adiţionale, iar pentru zonele de pescuit neatribuite pregăteşte un caiet de sarcini cu dedicaţie tot pentru vechile AJVPS-uri”.
Nemulțumirile CRE Bacău și ale membrilor celor 17 asociații de pescari recreativi din țară, dincolo de a fi fost deja manifestate prin memoriul trimis ANPA, au fost făcute publice și pe rețelele de socializare, ”în speranța că în văzul lumii, blatul va fi evitat; pasionaţii de pescuit s-au arătat dezamăgiţi de perspectivele pescuitului recreativ din România, în timp ce unii visează cu ochii deschişi la “pescuitul fără taxă” şi eventual fără reguli”, comunică CRE Bacău. ”Viitorul pescuitului recreativ, ape curate şi sănătoase, pot fi asigurate doar prin implicarea a cât mai multe grupuri de pescari.
Cel mai bun exemplu este judeţul Arad, unde mai multe asociaţii au acelaşi punct de vedere şi înţeleg că sunt suficient de multe zone de pescuit, astfel încăt fiecare asociaţie să demonstreze ce poate face pe zona ei (populări, pază, promovare, curătenie, amenajări, etc)”, spun reprezentanții CRE Bacău, făcând apel, totodată, la toate grupurile de pescari sau asociații nou-înființate de a studia modificările legislative și proiectul de ordin de pe site-ul ANPA și de a li se alătura demersului.
Zâzanie între asociațiile de pescuit
Legea scutirii de taxe Nr 1/2017 din 6 ianuarie și ordinul MADR de reglementare a pescuitului recreativ – varianta 2-2017 , crează disensiuni în rândul Asociațiilor de Pescari Sportivi și AGVPSR. Legea care v-a intra în vigoare de la 1 februarie, la Art X, care modifică articolul 23 /2008 va avea următorul cuprins ,,Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz, fără perceperea de taxe şi tarife.”
Totul bine și frumos până aici. Pentru obținerea unui nou permis de pescuit pentru 2017, abia după 1 februarie se speră că vom avea un răspuns mai simplu și mai clar la întrebarea cum poate fi obținut, făcând și mențiunea că ANPA nu eliberează ei permisul, așa cum o fac AJVPS- urile și asociatiile. În principiu, nu mai este nevoie de achitarea taxei pentru permis de pescuit pentru2017, la trezorerie. Cum ordinul MADR este încă în dezbatere publică, asociațiile de pescari aducând acuzații celor care au gândit Legea pescuitului din România că încalcă grav directivele UE, favorizând anumite grupuri de interese, în fața arealelor naturale mici, unde se face mult voluntariat. Rămâne de văzut ce efecte va avea protestul acestora la forma de redactare finală a legii și data când va fi ea publicată. (Nelu Bîșcă)
Ce faci dacă ţi-ai vândut maşina, dar primeşti în continuare amenzi?
Băcăuanii care şi-au vândut maşina, însă nu au radiat-o din circulaţie, s-au trezit că sunt buni de plată. Le-au venit acasă înştiinţări prin poştă că au de plătit amenzi pentru lipsa rovinietei, deşi nu mai erau proprietarii de drept ai maşinii respective.
Se întâmplă acest lucru atunci când cumpărătorul este creditat cu bune intenţii, însă, acesta nu face demersurile legale pentru a declara maşin ape numele său şi astfel, amenda este trimisă pe numele fostul proprietar. Conform OG nr. 15/2002, amenzile care se dau pentru neachitarea rovinietei sunt cuprinse între 250 şi 4.500 de lei. În cazul autoturismelor, de exemplu, amenzile pornesc de la 250 de lei şi pot ajunge până la 500 de lei.
“Într-adevăr, ne confruntăm cu numeroase situaţii de acest gen. Tocmai de aceea, le recomandăm băcăuanilor ca în urma înstrăinării maşinii, să se adreseze serviciului în a cărui rază de competenţă a fost înmatriculat autovehiculul, în vederea depunerii unei notificări cu privire la înstrăinarea vehiculului. Pe lângă notificare, solicitantul trebuie să depună obligatoriu copii ale documentelor justificative, respectiv, contract de vânzare – cumpărare, certificat de radiere fiscală pentru maşina în cauză. O dată ce se face menţiunea, după un anumit termen, persoana nu va mai fi notificată pentru amenzile pe care ar trebui să le plătească actualul proprietar al maşinii”, declară cms. şef Claudiu Filimon, şeful SPCRPCÎV Bacău
În situaţia în care a fost emis proces verbal de constatare a contravenţiei, persoana în cauză poate formula o contestaţie la procesul verbal emis, în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la Judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul firma la care lucrează, în vederea solicitării de anulare a acestuia. Dacă procesul-verbal de contravenţie pentru lipsa rovinietei, care este trimis şoferilor prin poştă după depistarea făcută de camerele video, nu conţine semnătura de mână a agentului constatator, acesta este nul, după cum a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Primele medalii pentru SCM Bacău
Debut de an fructuos pentru tenismenii SCM Bacău. La prima competiție de rezonanță a sezonului, Campionatul Național Individual de Iarnă U16, SCM Bacău și-a trecut în palmares două medalii, ambele în proba de dublu. În competiția feminină, noua achiziție a SCM-ului, ex-ieșeanca Ilinca Amariei, care a făcut cuplu cu dinamovista Simona Ogescu, a cucerit argintul.
Perechea Amariei/ Ogescu a trecut cu 6-1, 6-2 de Iordache/ Zvonaru si cu 6-4, 6-1 de Manea/ Țăranu, cedând in finală cu 7-6(3), 2-6, 10-7 în fața cuplului alcătuit din Alessia Ciucă (Sport 4 Fun Timișoara) și Maria Gândac (Unirea Slobozia).
La masculin, Bogdan Manole (foto), care a făcut pereche cu Mircea Marin, a ajuns până în finala mică și, în ciuda faptului că a pierdut-o, a intrat în posesia bronzului, conform regulamentului FRT care premiază în mod egal tenismenii ce dispută finala pentru locurile 3-4. Manole/ Marin i-a învins cu 6-2, 6-3 pe David/ Roșulescu și cu 2-6, 6-2, 10-6 pe Macovei/ Popeangă, pierzând în semifinale cu 6-4, 6-4 contra lui Crețu/ Georgescu și cu 7-6(3), 6-2 în finala pentru locurile 3-4 împotriva cuplului Dica/ Filip.
La simplu băieți, Manole a fost eliminat în primul tur cu scorul de 6-4, 3-6, 6-2 de Ștefan Andreescu, în timp ce un alt reprezentant al SCM Bacău, Patrițiu Balint nu a prins tabloul principal, fiind scos din cursă în calificări, de timișoreanul Mihai Văsîi Kolla, cu 6-0, 6-2.
Cotată drept favorita nr.7 a turneului de simplu fete, Ilinca Amariei a obținut două victorii (6-3, 6-4 cu Daria Macos și 6-4, 6-4 cu Ana Țăranu), înainte de a pierde în „sferturi” cu scorul de 6-3, 5-7, 6-1 în fața bucureștencei Theodora Iosub.
„Sunt rezultate bune, care ne dau speranțe pentru 2017”, a declarat coordonatorul secției de tenis a SCM Bacău, Mihai Ciuntea.
Alți doi tenismeni ai clubului băcăuan, Alexandru Manole și Petru Berdilă sunt angrenați în această perioadă in turnee internaționale. Manole participă în Antalya, la două turnee ITF dotate cu premii de câte 15.000 dolari, în timp ce Berdilă va lua startul pe 4 februarie, la Chișinău, la un turneu ITF U18 de gradul 2.
Final de tur pe locul 10
Handbalistele Științei Bacău au încheiat prima jumătate a campionatului pe locul 10. În ultima rundă a turului, studentele au cedat cu scorul 36-30 (16-15) pe terenul celei de-a treia clasate în Seria A a Diviziei A, HM Buzău.
Cum nu exista pauză între tur și retur, la finalul acestei săptămâni, echipa antrenată de Costel Oprea și Giani Hornea va reveni pe teren, urmând să se deplaseze în fieful vice-liderei, Dinamo București.
Rezultatele complete ale etapei a 13-a: Știința București- CSM București II 24-22, HM Buzău- Știinta Bacău 36-30, HCF Piatra Neamț- SCM Pitești 26-29, CSU Târgoviște- Neptun Constanța 23-33, Rapid București- CNOT Iași 36-18, ACS Șc. 181 București- Spartac București 39-27, Dinamo București- Activ Plopeni 39-16.
Clasament Seria A
1. Rapid București 13 13 0 0 483-244 39p.
2. Dinamo Bucuresti 13 12 0 1 453-275 36p.
3. HM Buzău 12 10 0 2 439-361 30p.
4. SCM Pitești 12 8 1 3 383-344 25p.
5. Știința București 12 7 9 5 335-330 21p.
6. CSM București II 13 6 1 6 380-340 19p.
7. Neptun C-ța 11 6 0 5 295-314 18p.
8. ACS Șc. 181 13 5 2 6 396-435 17p.
9. HCF P. Neamț 12 5 1 6 336-351 16p.
10. Știința Bacău 13 4 2 7 364-387 14p.
11. Activ Plopeni 13 4 1 8 329-381 14p.
12. CNOT Iași 12 1 0 11 311-436 3p.
13. CSU Târgoviște 13 1 0 2 324-465 3p.
14. Spartac 12 1 0 11 269-416 3p.
Programul etapei viitoare (duminică, 5 februarie): Știința București- Activ Plopeni, Dinamo- Știinta Bacău, HM Buzău- Spartac, ACS Șc.181 Bucuresti- CNOT Iași, Rapid București- Neptun Constanța, CSU Târgoviște- HCF Piatra Neamț, SCM Pitești- CSM București II.
S-a desființat Camera Agricolă Județeană
Camera Agricolă Județeană (CAJ) Bacău, care a fost înființată în 2010 și a funcționat până acum în subordinea Consiliului Județean (CJ), a fost desființată.
„Ne desființăm și ne reînființăm, a explicat, zâmbind, Vasile Aichimoaie, directorul CAJ Bacău. Eu cred că nu va trece mult timp și ne vom întorce toți agricultorii, toate instituțiile din agricultură, acasă, la județ, unde ne este locul.
Se va întâmpla în curând, odată cu descentralizarea.” Conform Legii 157 de anul trecut, care se referă la reorganizarea instituțiilor și serviciilor din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, CAJ va trece la Direcția Agricolă.
Aceasta va prelua activitatea, documentele, obiectele de inventar, dar și pe angajații Camerei. Preluarea personalului în noua structură se va face după obținerea avizului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Tâlhărie ratată
Un bărbat care a vrut să jefuiască o femeie a fost pus la pământ de mai mulți cetățeni pe o alee a unui bloc în apropiere de sediul Inspectoratului Județean de Poliție din Bacău.
Incidentul a fost filmat de un locatar iar filmul a fost urcat pe Facebook.
„Atenție seara, în special femeile, la indivizi dubioşi. Tâlhăriile se pot petrece şi nu întotdeuna veți avea şansa să intervină cineva ca aici. Când am început să filmez tâlharul era deja pus la pământ, iar victima, o femeie, se îndrepta spre secția de poliție. Bacău, vis a vis de bariera de la Poliție, 20:34”, a scris Cristian.
Grefierii au întrerupt din nou activitatea
Grefierii din mai multe oraşe din ţară au declanşat din nou proteste, la câteva luni de la ultimele manifestări de revoltă. Din judeţul Bacău, până în prezent, doar angajaţii unei instanţe şi-au făcut publice nemulţumirile şi au oprit activitatea.
Grefierii şi personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Moineşti au întrerupt, astăzi, 30 ianuarie, activitatea timp de o oră, între 9.00 şi 10.00, dar protestele ar putea continua până când vor fi emise deciziile de calculare legală a salariilor, susţin angajaţii. „La nivelul personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor există o nemulţumire profundă faţă de modul de aplicare a dispoziţiilor legale în materia salarizării acestor categorii de personal, aspect ce a condus la declanşarea protestului.
Noi vom recurge la toate acţiunile legale în vederea respectării drepturilor noastre, drepturi ce decurg din lege şi care sunt încălcate abuziv”, se arată într-un comunicat semnat de reprezentantul grefierilor din Judecătoria Moineşti, Camelia Miriţă. Angajaţii cer, în primul rând, aplicarea corectă a Deciziei nr. 794/2016, pronunţată de Curtea Constituţională, la sfârşitul anului trecut, referitoare la recunoaşterea valorii de referinţă sectorială unică în sistemul de justiţie.
„Ministerul Justiţiei nu a răspuns în nici un mod adreselor transmise de către FNS PROJUST cu privire la aplicarea corectă a acestor dispoziţii. Mai mult, printr-o adresă din 19.01.2017 a Ministerului Justiţiei, se aduce la cunoştinţă că în proiectul de buget pentru anul 2017 s-au inclus fondurile pentru achitarea drepturilor salariale doar pentru magistraţi, raportate la o valoare de referinţă sectorială de 405 lei, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, fără a se include sumele necesare pentru plata salariilor în raport de acelaşi nivel şi pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex”, reclamă grefierii.
„Avem colegi în instanţă care sunt plătiţi sub salariul minim pe economie”
Angajaţii se plâng că munca lor nu este recunoscută, în condiţiile în care grefierii au înaltă calificare juridică şi aceleaşi interdicţii ca şi magistraţii. „Ca nivel de salarizare, în loc să fim cotaţi imediat după magistrat, suntem la un nivel de salarizare scăzut, deşi contribuim efectiv la realizarea actului de justiţie, alături de magistrat. Avem colegi în instanţă care sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, au salarii nete de 1.000 de lei , ceea ce este anormal. O altă nemulţumire a noastră este legată de limita de vârstă pentru pensionare care pentru noi este stabilită la 60 de ani, iar pentru magistraţi, după 25 de ani în sistem.
Uzura psihică şi fizică este aceeaşi şi pentru noi, şi pentru magistrat, având în vedere că prin regulamentele de ordine interioară avem o multitudine de atribuţii, iar munca noastră nu este normată”, arată Camelia Miriţă. Grefierii aduc din nou în discuţie o problemă mai veche, aceea a orelor suplimentare care nu le sunt plătite. Din cauza lipsei de personal, acestea nu pot fi compensate cu zile libere. De asemenea, se cere elaborarea unui nou statut, o altă revendicare rămasă nesoluţionată după greva din toamna trecută.
„Amintim şi de categoria grefierilor arhivari – registratori cărora nu le sunt recunoscute studiile superioare, lucrează în condiţii improprii şi au salarii foarte mici”, completează Camelia Miriţă.
Miron Smarandache: ‘România nu își poate permite o joacă nesfârșită de-a referendumul!’
Senatorul PSD Bacău Miron Smarandache consideră că propunerea șefului statului de a organiza un referendum pe tema modificării legislației penale este neavenită, în condițiile în care în România există deja un precedent privind nerespectarea unui asemenea demers constituțional.
‘Nu cred că țara noastră își poate permite o joacă nesfârșită de-a referendumul! Avem deja un exemplu de nerespectare a voinței populare, mă refer la referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, după care nu numai că nu s-a micșorat, ba chiar a crescut procentul acestora! Întrebarea logică și legitimă este cu ce se vor alege românii în urma organizării unui alt referendum, care să nu fie pus în aplicare!’, a afirmat parlamentarul băcăuan, într-un comunicat remis presei luni.
Senatorul social democrat și-a mai argumentat împotrivirea vis-a-vis de organizarea acestei consultări directe a cetățenilor României prin alte două elemente: ‘Pe de o parte, un asemenea demers va costa țara noastră 20 de milioane de euro, bani care ar putea fi folosiți în investiții legate de creșterea nivelului de trai al oamenilor. Pe de altă parte, îmi exprim speranța că sunt mult mai multe subiecte mult mai arzătoare în societatea românească decât a se pronunța populația asupra numărului de locuri din penitenciare! În opinia mea, românii ar putea fi consultați mai degrabă prin referendum în ceea ce privește definirea familiei sau derularea procesul de regionalizare, subiecte mult mai importante și cu impact în viitor decât grațierea unor pedepse’, a explicat senatorul Smarandache.
Ne-a părăsit pictorul Ovidiu Marciuc

„Marciuc este un perfecționist, mereu în cursa cu el însuși, cu dorința de a fi performant în funcție de criteriile autoimpuse. Crede în legitatea lucrurilor, în reguli, ordine, în motivații solide”, scria Carmen Mihalache în Desteptarea.
Ovidiu Marciuc a fost și profesor de grafică la Colegiul Național de Artă „George Apostu”.
„Un profesor foarte indrăgit de elevii săi, fiindcă are un dar înnăscut de pedagog, are vocație. Știe să asculte cu atenție, să te îndrume, să dea cele mai potrivite sfaturi, urmărind un lucru precis: să-i învețe pe elevii săi să fie oameni (integri, onești), pentru că artiști nu poate să-i facă, neexistând rețete pentru asta”, scria în același articol Carmen Mihalache.
Drum bun…
Posted by Chromatique on Monday, January 30, 2017
Un șofer bine băut a intrat cu mașina într-un parapet
La data de 29 ianuarie a.c., în jurul orei 10.30, polițiștii au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe raza localității Asău, în urma căruia două persoane au necesitat îngrijiri medicale.
Din primele cercetări efectuate la fața locului, a rezultat că un bărbat de 31 ani, din comuna Asău, în timp ce conducea un autoturism pe DC 146 pe raza localității Asău, într-o curbă la stânga a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu un parapet aflat pe marginea părții carosabile.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto dar și a unui bărbat de 31 ani, din aceeași localitate, pasager pe locul din dreapta față a autoturismului în cauză. Cele două victime au fost transportate la Spitalul Orașului Comănești, unde conducătorul auto a rămas internat.
În urma testării cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 1,28 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Tragedie la Valea Seacă: Doi copii au murit în urma unui incendiu
Nenorocirea s-a petrecut luni dimineaţă, în comuna Valea Seacă. În locuinţa unei familii de etnie romă s-a iscat un incendiu, care a ars mai mult mocnit. În interior se aflau doi copii, un băiat de 9 luni şi o fată de 2 ani, lăsaţi nesupravegheaţi de mama lor, care a mers la marginea satului să aducă lemne. Dimineaţă aprinsese focul în sobă şi nu se ştie ce s-a întâmplat, dar când a revenit acasă a văzut că iese fum şi a strigat disperată la vecini să o ajute.
„M-am dus pe pârâu să iau nişte lemne, că erau verzi şi nu prea se aprindeau, iar pe copii i-am lăsat acasă. Pe cel mic l-am hrănit şi i-am lăsat să se joace. Când m-am întors am văzut fum în casă şi am strigat la vecini că este foc”, spunea Ioana Stan, mama copiilor. Un bărbat şi-a pus o pătură în cap şi a intrat să-i scoată pe cei mici din casă, dar din păcate era deja prea târziu. „Era mai mult fum decât flăcări. Copiii erau în pat, i-am scos afară, dar nu mai mişcau. Mama lor s-a dus săraca aici aproape să caute lemne, că este singură, şi când a venit a strigat că este foc”, povestea Liviu Mandache, vecinul care a intrat după cei doi fraţi.
„După ce i-a scos de acolo i-am luat în braţe şi am fugit cu ei la dispensar, dar nu mai mişcau deloc. Ea este săracă, vai de capul ei, dar avea grijă de ăştia mici”, spunea şi Elena Roman, vecină. Femeia mai are încă doi copii, o fată de 5 ani şi un băiat de 6 ani, care nu erau acasă în momentul tragediei şi îi creştea singură pe toţi, tatăl acestora fiind plecat în Spania. Se descurca greu şi locuiau într-o singură cameră. „Eu ştiu că avea grijă de ei. Era foarte amărâtă, dar le dădea de mâncare, le spăla hăinuţele, însă nu avea condiţii să-i crească”, spunea o localnică.
Pompierii au fost anunţaţi de eveniment, la fel şi medicii de la Ambulanţă, însă pentru minori nu s-a mai putut face nimic. „Garda de Intervenţie a Detaşamentului de Pompieri Adjud a fost solicitată pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la o casă de locuit din comuna Valea Seacă. Din păcate, odată cu anunţul am fost informaţi că au decedat şi doi copii. Incendiul a fost anunţat după ce vecinii au scos copiii din casă şi au ajuns cu ei la dispensar”, a declarat lt. col. Ovidiu Cărăşel, împuternicit şef Centru Operaţional la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău. Cauza incendiului este în curs de stabilire, însă cercetări au demarat şi poliţiştii din localitate.
Săptămâna trecută, trei fraţi, cu vârste de 4 luni, 1 an şi 7 luni şi 2 ani şi 8 luni, din comuna Parava, au pierit într-un incendiu iscat în locuinţă. Mama lor era plecată să aducă apă, după cum le-a spus poliţiştilor, şi a legat uşa pe dinafară cu o sârmă. Focul s-a iscat de la sobă, iar în scurt timp casa a fost cuprinsă de un incendiu violent. Cei doi copii mai mari ar fi încercat să iasă afară, dar n-au putut, fiind găsiţi căzuţi lângă uşă. Toţi au murit carbonizaţi, focul fiind observat, din păcate, prea târziu.
Ce știa CIA despre Bacău?
Majoritatea documentelor descoperite sunt de la începutul anilor ’50 și se referă, în special, la construcția și evoluția fabricii de avioane din Bacău. Desigur, este vorba doar de documentele declasificate, cele pentru care specialișii agenției garantează că nu mai au importanță operativă. Nu avem de unde ști ce alte secrete se ascund în arhivele CIA. Chiar și așa, putem trage o concluzie: pericolul spionilor nu era o invenție a comuniștilor. O alta concluzie este că, în ciuda propagandei, contra-spionajul românesc era cam varză.
Fabrica de avioane
Un document clasificat ca SECRET și datat 13 martie 1952 informa că în județul Bacău sunt pe cale să fie construite două aerodromuri militare – unul în dreapta căii ferate Bacău – Adjud, în partea opusă fabricii Letea și celalălat lângă Răcăciuni. Peste numai câtave zile, pe 19 martie, un alt raport confidențial informa că „la 2 mile sud de Bacău, între Bistrița și șoseaua Bacău – Focșani, circa 2000 de muncitori lucrează la ceea ce se numește Șantierul de Construcții AR4”. Raportul se încheia cu concluzia că se construiește o mare bază aeriana.
La 9 decembrie 1960 CIA are deja un raport complet despre ceea ce se întâmplă la fabrica de avioane din Bacău. Se știe ca aici lucrează 1150 de persoane, din care 100 sunt ingineri. Fabrica asamblează Mig 17 după ce s-a ocupat de MIG 15. In ceea ce privește MiG-urile 19, care staționează la Deveselu, acestea au ajuns la URA abia în luna martie 1960. Raportul mai specifică o seamă de lucruri aparent minore: mașinii radio militare care a fost parcată la capătul pistei i se spune „Zebra”, fabrica nu are adăpost anti-aerian iar sirena de alarmă este montata pe turnul de apă din mijlocul fabricii. Există o lista cu numele șefilor de compartimente – pe asistentul mecanicului șef îl cheamă Gogu, materialele clasificate sunt în grija căpitanului Munteanu, pe șeful laboratorului chimic îl cheamă Leon. Raportul are atașată o planșa cu amplasarea fiecărei clădiri și cu destinația fiecărei încăperi.
CIA deține, de exemplu, planuri detaliate ale fabricii de avioane, fotografii luate din interior, știa la ce folosește fiecare încăpere, chiar și unde sunt vestiarele, cum îi chema pe șefii de secție sau cine are grijă de materialele clasificate.
Un alt raport, din aprilie 1979, reevalueaza ceea ce se știe despre fabrica de avioane și aduce la zi informațiile. Se specifica faptul că fabrica are 73 de clădiri, din care 66 sunt considerate importante, amplasate pe 34,2 hectare. Există un tabel cu clădirile și cu specificații. De exemplu, clădirea nr 6, folosita de administrație are 2277mp, patru etaje și un lift în partea de sud. în unitate se fabrică lansatorul de rachete Grindina, cu 21 de tuburi de calibrul 122 mm. Circa 200 de lansatoare sunt construite în fiecare an, unele fiind exportate în Egipt.
Fotografiile analizate sugerează ca lansatorul este fabricat în secțiunea nordică a clădirii de reparații/asamblare.
În fine, un raport din 1 iulie 1982 identifica drept producător al lansatorului de rachete M1979 fabrica de avioane de la Bacau. Lansatorul, cu 40 de tuburi pentru proiectile de 122mm intrase în dotarea Armatei Române în 1981. Raportul mai spune că tot aici s-a construit și lansatorul M1974, care a fost văzut ultima oara în fabrică în august 1979, când au fost observate patru bucăți.
Fabrica de muniție din subteran
Un raport informativ din 17 noiembrie 1952 se referea la fabricile de municție și componente pentru muniții din România. Una dintre aceste, cu indicativul URS44, s-ar fi aflat într-o pădure, la 10 km de Onești. Aici ar fi lucrat 400 de muncitori, in facilități subterane. Conform raportului, la fabrică se ajunge în 15 minute cu mașina de la șoseaua principală. Fabrica ar avea trei etaje sub pământ, fiind dotată cu propria centrală electrică iar pe director îl chema Stoica.
Traficul din Gara Bacău
Un document datat 5 decembrie 1952 a fost dedicat traficului feroviar prin Gara Bacău. Conform raportului, în stația CFR erau angajați 1.000 de oameni, din care 360 la departamentul de trafic și 150 în secția tehnică și la depouri. Circa 200 de vagoane sunt încărcate și descărcate zilnic în Gara Bacău deși s-ar putea și mai mult dar nu sunt suficiente vagoane. Pe lângă ciment, lemn sau alimente, se specifică și faptul că în fiecare lună trec 100 de tone de muniții către depozitele de la Itești.
Zăcămintele de petrol
La 23 aprilie 1953, CIA a redactat un raport cu privire la zăcămintele de petrol din România. Între acestea se referă și la situația din județul Bacău, unde s-a descoperit un zăcământ nou la Zemeș, pentru exploatarea căruia s-a construit un drum nou. Alte pungi de petrol s-ar fi găsit chiar în suburbiile Bacăului, specifică raportul, dar și la Moinești, în spatele Gării iar întreaga populație va trebui mutată din zona. Există informații și despre un nou câmp bogat în petrol pe șesul Tazlăului, lângă satul Tescani.
Industria lemnului
Industria lemnului din zona Bacăului a fost subiectul unui raport secret datat 22 aprilie 1953. Printre cifre referitoare la capacitătile de exploatare, prelucrare, transport, și așa mai departe, se spune și că Securitatea a alocat un serviciu de curierat special între Sovromlem Bacău și conducerea de la București, șeful serviciului fiind un anume Cohn.
Aeroport subteran
Un document datat 23 aprilie 1953 susține că la Letea Veche s-ar fi construit un aerodrom subteran pentru avioanele sovietice. Pământul rezultat din excavație ar fi fost cărat pe dealuri cu camioanele.
Stația Galbeni
CIA informa la 2 octombrie 1953 că pe un paltou situat la 2 km nord-est de stația Galbeni au fost ridicate mai multe clădiri la care muncesc 200 de oameni de la o unitate de construcții, 150 de la o unitate de comunicații și 20-30 de tehnicieni civili. Exista 8 barăci pentru 40 de persoane fiecare și patru pentru bucătării și spații de depozitare localizate la 500 de metri de drumul Bacău – Roman. Se spune că două dintre clădiri sunt destinate unor instalații speciale ținute secrete.
Presa e criticată
Un raport din 30 noiembrie 1953 se referă la faptul că ziarele centrale Scânteia și România libera au criticat presa locală. Scânteia a criticat ziarul Steagul roșu, care apare la Bacău pentru ca nu a acordat suficientă atenție popularizării metodelor de muncă sovietice de intervenție rapidă la forajul din câmpurile petroliere și nu a criticat suficient neglijența conducerii exploatărilor petroliere care nu a promovat noile metode de lucru.

































