Acasă Blog Pagina 2821

Poiana Sărată

    de
    Deșteptarea
    -

    La începutul secolului al XIX-lea (1821) se propunea împăratului Francisc (Franz) I (1792-1835) întemeierea unui sat grăniceresc la importanta vamă a Oituzului de către baronul colonel Johann Purcell von Roreston , comandantul celui de-al Doilea Regiment Secuiesc de Graniță cantonat la Târgu Secuiesc.

    Găsind regiunea prielnică pentru așezarea acestui sat, împăratul Franz emite un ordin în cancelaria imperială de la Viena, prin care în 1823 ia ființă Satul Sărat, denumit mai târziu Poienile Sărate sau în limba maghiară Sósmező si in limba germana Salzfelden, respectiv Poiana Sărata de azi, aparținând județului Trei Scaune – Transilvania.

    Guvernul austro-ungar avea ca țintă de a așeza aici cetățeni de națiune maghiară și mutarea vămii de la Oituz în apropierea vămii românești. Propunerea pentru colonizare s-a făcut mai întâi populației maghiare din Brețcu și Lemnia, care n-a acceptat. În cele din urmă s-a găsit un grup de români, economi de oi din Brețcu, care s-au asociat de la 3 până la un număr de 24 de familii. Anunțânu-și gândul lor autorităților competente din acea vreme, li s-a făgăduit și li s-a dat din teritoriul comunei Brețcu peste 9000 jugăre (5179 ha) de pământ, lângă granița din Oituz, cea mai mare parte împădurit și care a fost evaluată la suma de 12000 florini – pengo, urmând ca până la plata în total a acestei sume, acei care vor așeza în noua comună, până la 100 de moșii cât are vatra satului, vor suporta acoperirea sarcinilor ce reveneau acestui pământ, de 5 florini anual. A urmat că cei ce s-au așezat întâi (24 de familii) au fost numiți ca cei de „soartea I-a” (care au fost împroprietărite cu cele mai bune suprafețe de pământ), apoi cei ce s-au așezat până la 58 de familii au fost numiți ca cei de „soartea a II-a”, iar cei ce s-au așezat ulterior până s-au împlinit 92 de familii au fost numiți ca cei de „soartea a III-a”. Locuitorii veniți după primele 24 de familii au fost împroprietăriți cu terenuri situate la extremitățile satului și cu mai puțin pământ decât primii. Toți cei care au venit peste numărul de 100 de familii nu mai erau obligați la plata taxei de 5 florini/an și nici nu se mai numeau moșneni. Așa că teritoriul satului Poiana Sărată cuprins în cele peste 9000 de jugăre aparținea celor 100 de familii, întâi vatra satului cu măsura ei, fânețele cu măsura lor date în folosință fiecăruia pe baza „cărții funduare” (1890), urmând ca teritoriul în afară de vatra satului și de fânețe să fie administrat de un consiliu până la împărțirea lui de către cei 100 de moșneni.

    În anul 1888, un gospodar din comuna Poiana Sărată cu numele de Gheorghe Negoescu zis Duțu s-a oferit sătenilor că el vrea să plătească cei 12000 de florini comunei Brețcu, dacă sătenii îi dau în schimb drepturile de crâșmărit ale întregului sat pe timp de 10 ani, lucru care s-a făcut, în urma cărui fapt s-a ridicat sarcina înscrisă la Cărțile Funduare a comunei Poiana Sărată. Așa că cei 100 de moșneni devin liberi proprietari de pământ și pe teritoriul din afară de vatra satului și de fânețe. Numărul celor 100 de moșneni se completase în interval de 9 ani, până în 1832 și erau toți români.

    Aceștia au luat inițiativa construirii unei Biserici (1834-1835); în tinda acesteia preotul învăța carte pe copiii sătenilor. S-a ridicat apoi și o școală de lemn (1834), apropiată de Biserică, compusă dintr-o care servea și de cancelarie și o sală de învățământ iar după Revoluția din 1848, prin anul 1857, o școală de piatră și cărămidă ale cărei temelii se văd și astăzi la câțiva metri de căminul cultural; aceasta avea 2 săli de învățământ destul de încăpătoare și două camere pentru locuința învățătorului cu dependințe (șură, grajd, etc.). În apropierea bisericii mai construiesc o casă comunală servind ca prăvălie și primărie.

    Între 1850-1860 s-a mai clădit de săteni un local de cârciumă, mai bine zis han compus din 9 camere, pivniță în 3 despărțituri și un grajd cu șură care adăpostea până la 20 de căruțe. S-a clădit apoi localul de vamă compus din două clădiri sau cu două fațade, din care una servea ca locuință la cei doi funcționari principali iar a doua oficiilor de vamă. Pe lângă acestea un grajd, o șură, o fântână și separat o magazie unde se păstra cântarul pentru mărfuri grele și care, la nevoie, când nu era timp să se facă formele complete, servea ca depozit pentru marfa care rămânea în el peste noapte. Tot aici se țineau și mărfurile de contrabandă. Separat, peste drum, s-a mai ridicat un hambar din lemn, cu uși mari, în care se dezinfecta lâna de oi care trecea pe aici și lua drumul apusului prin Brașov, caravane între 20-50 de căruțe odată. Toate acestea, clădite sub patronajul Composesoratului (asociație de proprietari de păduri) pe terenuri aparținătoare acestuia, s-au distrus fără nici o urmă în războiul din 1914-1918.

    Până în anul 1848, an de frământări sociale, satul Poiana Sărată era compus numai din români; unguri dacă erau câțiva care s-au strecurat ca argați la românii mai înstăriți, alții ca ciobani în munți și o parte angajați pe lângă funcționarii de la vamă. În anii 1847-1853 datorită atenției guvernului imperial de la Viena s-a construit de către un detașament de pionieri austrieci șoseaua între Brețcu și Poiana Sărată, prelungită până la capătul satului Hârja. Apoi s-a așezat pe hotarul dintre cele două țări posturi de vamă de clasa I-a, încetând transbordările între Grozești graniță – Oituz Brețcu graniță. De abia acum încep operațiunile de vămuire chiar la gura pârâului Cernica. În acest timp au început să devină proprietari de pământ și ungurii, mai ales armeni maghiarizați. Printre cei dintâi a fost unul Lehrman care avea un birou de expediție vamală. Mai târziu, ca și în alte părți ale Ardealului s-au mai așezat și alte familii de armeni pe nume Vertran I., Zakarias Arpad care erau maghiarizați dar aveau confesiunea apropiată de ortodoxie, căci se găsesc înmormântați în cimitirul ortodox. Tot către sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai așezat și câțiva italieni (de ex. Iacob și Ozwaltd Martini). În anul 1870, văduva Maria Chiriac dona parohiei din Ojdula un „Epitrachil de mătase roșu, cu flori de argint” iar George Pop dona aceleiași parohii cărțile: „Pedică” (Buda, 1810), „Cazanie” (București, 1776), 2 Ceasloave (Iaș, 1806 și Râmnic, 1784), Catavasier (Râmnic, 1784). În anul 1905, luna februarie, s-a procedat la împărțirea pământului, în afara celor 100 de moșneni, în proporție cu vatra de sat pe care o aveau în stăpânire. Până în 1905 se vindea pământul și simplu, și cu dreptul din terenul neîmpărțit încă și care lucrare s-a amânat până acum, pentru că Brețcu nu primise încă prețul pământului cedat poienarilor decât prin 1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta Brăilei. După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor scăzând la jumătate în 1930.Populația satului în acel an se apropia de 2000 de suflete – români 1600, unguri peste 160 iar restul flotanți (funcționari vamali, poliție de graniță, jandarmi, alte naționalități).

    Din datele Recensamantului din 1910 rezulta ca numărul românilor a fost de 1390 de suflete, pe când al străinilor de 657.Astăzi satul se întinde pe 2 km pe o terasă din stânga Oituzului, lățimea trecătorii fiind de 800-900 m, pe vechea vatră de 48 de hectare, densitatea gospodăriilor fiind însă redusă dovedind o slabă ocupare a terenului cuprins în vatră, lucru datorat transformării perimetrelor construibile ocupate înainte de război în grădini și loturi de folosință. Fondul de locuit este format din 200 de gospodării. Vatra satului este de tip adunat, cu o formă dreptunghiulară. Satul este străbătul de șoseaua națională, paralel cu aceasta existând două ulițe.Administrativ, din 1920 aparține de jud. Trei Scaune, plasa Tg. Secuiesc. Din octombrie 1926 până în decembrie 1929 a făcut parte din plasa Trotuș, județul Bacău, pentru ca apoi să revină din nou la județul Trei Scaune, plasa Tg. Secuiesc. Între 1940-1944 este ocupată de Ungaria și din 1956 aparține raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, până în 1966 când trece la comuna Hârja. Din 1968 aparține comunei Oituz.

    Wikipedia

    Portret în pix albastru

      de
      Deșteptarea
      -

      Ionuț Pașcu, originar din localitatea băcăuană Brusturoasa, deseneaza, la 16 ani, portrete realiste in pix sau creion, fara sa aibă o pregătire în acest sens.

      El își filmeaza procesul creativ și postează filmele pe YouTube sau facebook.

      „Pasiunea pentru pictură s-a descoperit nu mult după venirea mea pe lume, deoarece de mic am fost atras de pensulă și de vraja culorilor. Eu cred că această dragoste față de universul picturii este ceva ereditar, deoarece tatăl meu este pictor și de mic îl însoțesc în această lume minunată și magică a picturii” – spune el.

      „Modelele mele în viață sunt clasicii picturii universale, începând cu renașterea și terminând cu pictura impresionistă care mă frapează prin pensulație și bogăția de culori: „Când desenez și stau în fața șevaletului înconjurat de paleta de culori, pânza albă, cartonul și creioanele, atunci mă simt ca în fața unei provocări, unde eu trebuie să îmi așez visurile și gândurile unui artist în devenire.”

      Pagina 1

        de
        Deșteptarea
        -

        Tocmai ne-au desenat o țintă

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Dacă o să va străduiți puțin să va amintiți, o să vedeți că fix aceleași persoane care, acum jumătate de an, strâmbau din nas și spuneau că Trump este un misogin, țărănoi, incapabil și că întâlnirea lidetului PSD cu el nu înseamnă nimic, exact aceleași persoane, deci, nu mai prididesc să-l laude și să-l pupe în freză pe liderul american și, mai ales, să ridice întrevederea cu președintele Iohannis, la nivel de eveniment galactic.

        Cum logica ne spune că nu se poate că Trump să fie, în același timp și nasol și „cool, rezultă o concluzie destul de deranjanta: americanii au învățat un lucru simplu: calea cea mai scurtă pentru a-i face pe liderii români să le mănânce din mână este să le gâdile orgoliul. Restul vine de la sine.

        Ceea ce nu am înțeles este care este legătură dintre România și Qatar. Prezentându-l pe „aliatul de încredere” Iohannis, Trump îl punea în antiteză cu regimul de la Doha, care a devenit vinovatul de serviciu, numai bun să-i dea și actualului lider american războiul pe care și-l dorește pentru a-și rezolva problemele interne. Pentru că dacă problema Qatarului are vreo legătură cu o eventuală implicare a României în chestiune, problema devine deranjanta deoarece încă nu s-a explicat de ce Iohannis a mers la Washington fără ministrul de externe. Desigur, președintele, așa cum ne-a învățat predecesorul său, are momente în care decide că Guvernul îl încurcă, mai ales dacă nu este „al lui”.

        Oricum, deja lucrurile devin prea complicate pentru o țară care are probleme tot mai mari în a înțelege vremurile pe care le traversăm și care este menirea instituțiilor statului. Normalitatea ne pare ciudată și, deși urlăm mereu că „vrem o țară că afară”, facem tot posibilul să evităm împlinirea acestui deziderat.

        Cum am mai spus, în lume se petrec schimbări imense, dar noi, românii, nu avem ochi pentru așa ceva. Noi avem o mantră pe care o repetăm într-una până reușim să ne convingem că acele câteva sloganuri sunt nu doar adevărate ci chiar singurele adevăruri de care avem nevoie.

        Revenind la mega-întâlnirea galactică de la Washington, pe care presa națională a prezentat-o cu atâta emoție, am o singură întrebare: de ce liderii celorlalte țări din Europa Centrală sau de Est nu au vrut să fie ei primii care să vrea să meargă să se-nchine la Înalta Poartă? Că dacă vom compara maniera în care a fost primit Ceaușescu în SUA în decembrie 1973 și maniera în care a fost tratat Iohannis acum câteva zile, vom avea mari surprize.

        Csmeișorii, în careul de ași

        de
        Dan Sion
        -

        CSȘM Bacău a încheiat pe locul 4 turneul final al Campionatului Național de handbal masculin la juniori 4 desfășurat în Bacău. Cu toate că nu a urcat pe podium, echipa antrenată de Gabriel Armanu și Valeriu Rugină a făcut o figură frumoasă, depășindu-și obiectivul fixat la startul competiției: prezența în primele opt echipe din țără. Băcăuanii au câștigat grupa preliminară A, cu trei victorii din trei jocuri: 26-20 (14-9) cu Academica Cluj Napoca, 22-14 (12-6) cu Olimpic Mizil, 28-18 (14-13) cu CSȘ Craiova. În grupa principală, CSȘM a pierdut în fața Sucevei cu 23-27 (13-14) și a remizat, 21-21 cu CSȘ Ploiești, în calcul fiind luat și meciul din grupa preliminară cu Mizilul (28-18).

        Ca urmare a acestor rezultate, „csmeișorii” au ajuns în semifinale, unde au fost însă învinși de „tigrișorii” de la CSM București cu 16-28 (10-13). Ieri, în finala pentru bronz, CSȘM Bacău s-a reîntâlnit cu CSU Suceava, în fața căreia a pierdut din nou, de data aceasta cu 13-24 (7-11). În finala mică desfășurată în Sala Sporturilor, băcăuanii au evoluat în componența: Florin Sârghie, Vlad Ungureanu- Ștefan Armanu (7 goluri), Eduard Bucă (3), Codrin Liță (2), Teodor Știrbu (1), Cosmin Moisă, Robert Broască, Dragoș Canțăr, Claudiu Olaru, Matei Tancău, Ionuț Morariu și Ștefan Calapod.

        Aşteptându-l pe Samuel Beckett

        de
        Gheorghe Bălțătescu
        -

        Grupul de cercetare LOGOS, afiliat Centrului INTERSTUD şi Departamentul de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării de la Facultatea de Litere a Universităţii “Vasile Alecsandri”, a organizat sâmbătă, 10 iunie 2017, ora 10, conferinţa “Beckett, spaţiul vid şi teatrul fenomenologic”, susţinută de Liviu Dospinescu – professeur agrégé, director al programului de studii teatrale la Département de littérature, théâtre et cinéma, Faculté des lettres et des sciences humaines, Université LAVAL (Québec, Canada).

        Conferinţa se desfăşoară în cadrul unui program iniţiat de Grupul de cercetare interdisciplinară LOGOS şi derulat în colaborare cu Teatrul „Bacovia”, Centrul de Cultură „George Apostu” şi Universitatea Laval.

        În aceeaşi zi, de la ora 16.00, la Teatrul Municipal “Bacovia” s-a desfăşurat un Atelier de cercetare-creaţie “Teatrul lui Samuel Beckett: strategii ale punerii în scenă şi principii ale jocului «actorului bechettian»”.

        Luni, 12 iunie, de la ora 17.00, la Centrul de Cultură “George Apostu”, profesorul Liviu Dospinescu va suţine o nouă conferinţă cu tema “Discursurile «inocenţei»: câteva aspecte culturale marcante în literatura, teatrul şi cinematografia din Turcia contemporană”.

        CSȘM merge la „zonă”

        de
        Dan Sion
        -

        CSȘM Bacău s-a calificat la turneul zonal al Campionatului Național de juniori A1. Echipa antrenată de Gheorghe Penoff a acces la „zonă” după ce a trecut la etapa inter-județeană de ACS Luceafărul 2011 Iași.

        În meciul tur, disputat joi, la Iași, cele două echipe au încheiat la egalitate, 2-2, pentru ca în retul jucat sâmbătă, pe stadionul „Letea”, campioana Bacăului să se impună cu scorul de 3-1. Turneul zonal pe Moldova se va desfășura în perioada 16-19 iunie și ar putea fi găzduit de Bacău.

        Tragerea la sorți și stabilirea celor patru gazde ale turneelor zonale va a vea loc mâine, 13 iunie.

        Ședință la Consiliul Local Onești

          de
          Ion Moraru
          -

          O nouă ședință – fulminantă!- se anunță la Consiliul Local Onești, azi 12 iunie, de la ora 13. Aceasta deoarece printr-un proiect de hotărâre inițiat de către primarul municipiului, Nicolae Gnatiuc, consilierilor locali oneșteni li s-a cerut completarea Hotărârii Consiliului Local privind predarea Podului rutier peste râul Trotuș, aflat pe traseul drumului național 11, în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea executării lucrărilor de reparații.

          Momentan acest pod se află în administrarea Consiliului Local Onești și este într-o stare critică deoarece o balustradă de protecție a căzut în râul Trotuș! Ce au reușit ca să facă autoritățile oneștene până în prezent a fost doar să monteze un indicator de limitare a trecerii autocamioanelor cu tonaj mare,(care nu este respectat de transportatori!) și au semnalizat printr-un gard de țeavă lipsa balustradei. Un proiect de hotărare ce este așteptat de către un mare număr de oneșteni privește aprobarea cuantumului chiriei aferentă locuințelor pentru tineri destinate închirierii realizate de Agenția Națională pentru Locuințe în municipiu.

          Tot pentru reglementarea unor lucruri din Onești consilierii locali vor decide aprobarea costului mediu lunar de întreținere pe anul 2017 la Căminul pentru Persoane Vârstnice din strada 8 Martie, nr. 26, a normei zilnice de hrană pentru beneficiari precum și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2017. Pe ordinea de zi a acestei ședințe se află și completarea Regulamentului de acordare a premiilor elevilor și cadrelor didactice din unitățile de învățământ din municipiul Onești care obțin rezultate deosebite în activitatea desfășurată pe parcursul unui an școlar.

          Pentru aprobarea finanțării stagiului de pregătire sportivă în perioada 28 august – 4 septembrie pentru sportivii care au obținut rezultate deosebite la Etapa națională a Olimpiadei Sportului {colar, au inițiat un proiect de hotărâre consilierii locali Florin Rădulescu (PSD) șI Mircea Agapi (PSRO). O altă “actualizare” se referă la probarea, printr-un proiect de hotărâre, a Regulamentului privind nomenclatura urbană / stradală și adresă pentru municipiul Onești.

          Aprobarea preluării unor imobile ale unităților de învățământ în administrarea Consiliului Local, a cessionării drepturilor unor contracte de concesiune și a transmiterii fără plată, a terenurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului Onești în suprafață totală de 2402 metri pătrați în proprietatea Bisericii Penticostale “Filadelfia” Onești completează ordinea de zi a acestei ședințe.

          Lansare la Cenaclul “George Bacovia”. Alexandru Dumitru: „Labirint pentru Eden”

          de
          Gheorghe Bălțătescu
          -

          La ultima reuniune a Cenaclului “George Bacovia”, al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, a fost lansat volumul “Labirint pentru Eden – Poeme”, al poetului Alexandru Dumitru. Lansarea a coincis cu aniversarea zilei de naştere a autorului, de aceea, jovialul poet, exuberant chiar, aşa cum îl ştiu confraţii, şi-a invitat colegii la Clubul literar al Restaurantului “Parcul Trandafirilor”, unde au “degustat” poezie criticii literari Petre Isachi, Grigore Codrescu, poeţii Calistrat Costin, George Calcan, Emilian Marcu (Iaşi), Vasile Larcu, scriitorii Viorel Savin, Mara Paraschiv, prof. Ion Neacşu şi alţi membri ai cenaclului.

          Cel de-al noulea volum de poezii, tipărit la Editura Rovimed Publishers, se deschide cu poezia “Aparent numai o cheie” şi se închide cu “De-aş mai trăi odată”, sunt în volum peste 70 de poezii, fiecare fiind nu numai un “drum ideatic” ci şi o metaforă solară. Debutul lui Alexandru Dumitru se petrece în anul 1995, cu volumul “Arena”, la Editura “Corgal Press”, după care urmează o perioadă prolifică, cumulată cu o creştere valorică semnificativă şi semnificantă în mesaj, remarcate în următoarele volume, dintre care amintim “Univers în colivie”, 1998 (Editura Junimea), “Poemul manechin”, volum bilingv româno-englez (Editura Timpul), “Secunde în furtună”, 2003, volum bilingv româno – francez (Editura Timpul Iaşi), în 2004 devine membru al USR şi încheiem cu “Albia Soarelui”, 2012, (Editura Ateneul Scriitorilor).

          Devine, în 2013, laureat al Premiului Filialei Bacău a USR, este prezent în numeroase dicţionare literare, antologii, cea mai prestigioasă fiind publicare în antologia “Univers apolinic”, colecţia “Opera Omnia” a Editurii TipoMoldova Iaşi. “Poet barbilian, cerebral, cu o dimensiune dionisiacă, unde cuvântul este dominant (Petre Isachi).

          “Versurile sunt de o seninătate şi o lumină difuză, este reticent şi prudent în viguroasele versuri din acest volum, poet de mare talent” (Grigore Codrescu). “Are şi poartă statutul unuii poet autentic cu bravura talentului în stare să creeze în versurile sale o anume fascinaţie care să ne apropie de miezul lucrurilor” (George Calcan). “Buimăcit de amănunte în iureşul pauper al secundelor, un obsedat de gânduri şi faceri sinonime”, poetul Alexandru Dumitru străbate singur, viguros, “fără dezamăgiri, fără dureri” Labirintul spre Eden.

          Să se schimbe pe ici pe colo…

          de
          Silvia Patrascanu
          -

          Remanierea guvernului va fi tema acestei săptămâni, o remaniere despre care se vorbește din aprilie, dar abia acum s-a copt. Va fi soluția la care se va recurge numai dacă rezultatele evaluării făcute de PSD vor arăta că sunt întârzieri în aplicarea programului de guvernare, a afirmat Liviu Dragnea, și „din păcate, se pare că sunt”.

          „Dar nu cred că se va ajunge aici”, declară tot el. Trebuie stabilit, mai întâi, dacă întârzierile au fost provocate de miniștri, de unii funcționari din ministere sau de mecanismele de funcționare.

          Ați înțeles? Vor avea loc demiteri doar dacă sunt întârzieri, iar întârzieri sunt, totuși nu se va ajunge la demiteri. Eu n-am înțeles. Oricare ar fi cauza – proceduri care frânează implementarea sau funcționari care se mișcă greu, fie intenționat, ca să saboteze elanul PSD, fie din lene sau incompetență, nu tot miniștrii sunt responsabili?

          Aceste „nuanțări” îi dau președintelui Dragnea libertatea de a sancționa folosind două seturi de criterii. Unii miniștri ar putea fi sacrificați doar pentru că PSD vrea să dea satisfacție categoriilor sociale nemulțumite și să obțină o amânare.

          Asta în pofida faptului că acei miniștri au făcut exact ce li s-a cerut. Alții, din cauză că, dimpotrivă, nu s-au supus. Remanierea nu va produce o criză politică, dă asigurări liderul social-democraților, căci PSD are o pădure de cadre, nu doar o pepinieră.

          Dacă e așa cum spune, mă mir că nu i-a folosit până acum pe specialiștii de soi din pădurea de rezervă. Întrebarea e cine va fi demis. Daea, cel care a inventat oaia ca nou brand? Olguța care-i dă huța pe bugetari între termene? Poate Ștefan, care va colecta impozitul din gospodării, cum se colecta laptele prin anii 80. Nu cred va fi o schimbare cu rost, care să-i ajute pe guvernanți să conducă mai eficient, iar pe noi să trăim mai bine. Politicienii ignoră ceea ce antreprenorii știu și aplică: cea mai sigură cale spre succes este să folosești oameni foarte deștepți, foarte bine pregătiți și să le permiți să-și facă treaba.

          În sfârșit, Festivalul Luminii

            de
            Florin Ștefănescu
            -

            Dupa cateva incercari esuate din cauza conditiilor meteo nefavorabile, Festivalul Luminii 2017 s-a desfasurat duminica, 11 iunie, in Parcul Cancicov.

            Festivalul Luminii, aflat la cea de-a IX-a editie, organizat de Cercetasii Romaniei, a beneficiat de aportul a peste 100 de cercetasi si a altor aproximativ 80 de voluntari ai unor ONG-uri partenere, care au oferit bacauanilor prezenti in parc, pe langa un concert si alte momente artistice, tot felul de ateliere, de la pictura si origami, la diverse jocuri.

            Cel mai important si asteptat moment a fost acela al aprinderii celor 5000 de gulgute cu lumanari confectionate chiar de cercetasi.

            “Este un festival care este facut special pentru bacauani, pentru a-i ajuta sa redescopere bucuria lucrurilor marunte. Prin ceea ce facem vrem sa ajutam bacauanii sa se deconecteze de la tot ceea ce inseamna tehnologie, stres si viata cotidiana”, a declarat Mioara Husanu, coordonatoarea Festivalului Luminii si leader la Cercetasii Romaniei.

            Cine este noul primar al Moineștiului

              de
              Deșteptarea
              -

              UPDATE: Biroul Electoral de Circumscripție nr. 2 Moinești a comunicat rezultatul final al scrutinului din 11 iunie, care confirmă datele furnizate de ALDE după numărătoarea paralelă: câștigătorul alegerilor este Valentin Vieru (ALDE), care a obținut 5.957 de voturi (64,7 la sută), al doilea clasat fiind Paul Claudiu Cotîrleț (PSD), cu 2.658 voturi (28,5 la sută).

              Următorii trei sunt Ștefan Cezar Vascan (PNL) – 520 de voturi, Mircea Ionel Găburici (PMP) – 77 de voturi și Pavel Căpraru (PNȚCD) – 53 de voturi.

              ___________________________________________________________________________________
              In urma alegerilor pentru ocuparea functiei de primar al municpiului Moinesti, organizate duminica, 11 iunie, postul lasat liber de actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost ocupat de colegul său de partid, Valentin Vieru.

              Conform numărătorii paralele realizate de ALDE, Vieru ar fi obținut 5.957 voturi (64,70 la sută), în vreme ce principalul său contracandidat, Paul Cotîrleț (PSD) a obținut 2.656 voturi (28,52 la sută).

              Pe locul trei s-a situat candidatul PNL, Cezar Vascan.

              „”Am câștigat datorită unei bune organizări, a unei campanii elegante, fără excese, iar electoratul a înțeles că e vremea politicii bunului simț, a cuvântului dat și respectat și a respectului politicienilor față de cetățenii orașului. În final, acest vot masiv pentru ALDE confirmă buna administrare a orașului începută de fostul primar Viorel Ilie și continuată de actualul primar Valentin Vieru, pe care noi, toți, l-am felicitat deja”, a declarat deputatul Constantin Avram, președintele organizației județene ALDE.

              Attitude Ballet Festival

                de
                Florin Ștefănescu
                -

                Două zile de dans de cea mai bună calitate. Asta au putut să vadă băcăuanii sâmbătă și duminică, 10 și 11 iunie, la Teatrul de Vară „Radu Beligan” acolo unde a avut loc cea de-a doua ediție a Attitude Ballet Festival.

                Evenimentul a fost organizat de către Asociația Culturală „Reverence”, Colegiul Național de Artă „George Apostu” și Teatrul Municipal Bacovia, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bacău și a Consilului Local, manifestarea fiind inclusă în proiectul Bacău Capitala Tineretului din România.

                În cele două zile de festival, pe sceană au evoluat 130 de concurenți din 22 de școli de coregrafie din țară și din străinătate, participanții evoluând pe mai multe secțiuni: dans clasic, dans modern și contemporan, dans de caracter, dans popular, show review și jazz.

                Au fost două zile de dans de o înaltă clasă și workshop-uri la care s-au adăugat o splendidă paradă a costumelor, toate promovând arta coregrafică în oraș.

                Crosul Olimpic, în centrul Bacăului

                  de
                  Florin Ștefănescu
                  -

                  După o zi de sâmbătă în care naționala de fotbal a capotat, iar Halep a ratat titlul la Open-ul francez de tenis, băcăuanii au avut de câștigat duminică, atunci când un număr impresionant de participanți au luat startul în Crosul Olimpic ediția 2017 desfășurat în centrul orașului, în intervalul orar 10.00-12.00, pe mai multe categorii de vârstă, cele câteva sute de concurenți au alergat pe un traseu stabilit între statuia lui Ștefan cel Mare și Policlinica Veche.

                  Toți participanții au primit tricouri, diplome și medalii, primii zece fiind premiați, iar ocupanții locurilor I, II și III au urcat pe podium unde au primit și cupe.

                  Evenimentul a fost organizat de Direcția Județeană de Sport și Tineret Bacău, în colaborare cu Asociația Olimpică Română-Filiala Bacău, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri” și Primăria Municipiului Bacău.

                  „Ne dorim să fie pace și liniște”. Moineștenii au ieșit la vot ca să-și aleagă primarul!

                    de
                    Silvia Patrascanu
                    -

                    Cam pustiu pe străzile Moineștiului în ziua în care are loc scrutinul pentru alegerea primarului, dar din când în când, cam la zece minute, mai apare câte un alegător cu spirit civic.

                    Unul dintre aceștia e Ana-Maria Ungureanu, 29 de ani, arondată la Secția 131, care a venit la vot cu băiețelul tocmai pentru a-l învăța de pe acum care sunt îndatoririle unui cetățean. „Tinerii își doresc să continue proiectele începute, a declarat Ana-Maria. În mod special, vrem să fie reabilitate fațadele blocurilor, cu asta avem o problemă!”.

                    Paul Manea, 48 de ani, ar vrea ca Moineștiul să se trezească la viață și să redevină ce era altădată: „Sper ce speră toată lumea: să se întâmple ceva! Deja, orașul a picat de tot! Ce se mai face în Moinești, astăzi, în afară de extragerea petrolului?”
                    Am aflat că până la ora 10, din cei 1313 cetățeni înscriști pe liste, își exprimaseră opțiunea 106. „Lumea votează repede deoarece e un singur buletin de vot. E liniște, nu sunt probleme. Cred că după 12 vor veni mai mulți”, a explicat Gabriela Popescu, președinta Secției 131.

                    La parterul Liceului „Spiru Haret”, unde a fost organizată Secția de votare nr. 126, era „liniște și pace” la ora 9, exact așa cum își doresc moineștenii mai vârstnici: din 953 de alegători cu drept de vot se prezentaseră la urne doar 48.

                    „Ne dorim să fie mai bine, să fie pace și liniște, a mărturisit Emilia Iorga, 75 de ani, după ce a ieșit din secție. Noi am fost mulțumiți de fostul primar, dar dacă el a decis să plece la București și să fie ministru, asta e…”

                    Vasile Bîliș are așteptări mai concrete: „Vreau ca orașul să fie mai curat, mai frumos, cu străzi mai bune, asfaltate, fără gropi, să se deschidă hotelul, iar Moineștiul să devină oraș turistic și să ofere mai multe locuri de muncă!”

                    Cornelia Ivașc, 67 de ani, tot la hotelul neterminat se gândește: „Am votat pentru binele orașului, iar asta cuprinde totul. În mod special, eu aș vrea să se facă baza balneară pentru că noi primim bilete prin Casa de Pensii doar o dată la trei ani, dar la vârsta asta avem nevoie de tratament mai des.”

                    Și alături, la Secția nr. 127, votaseră puțini moineșteni: 47 din cei 1072 înscriși pe liste. „Mai slab decât anul trecut” confirmă președinta secției.

                    Și în Biroul Electoral de Circumscripție (BEC) nr. 2 Moinești era liniște. „Până acum nu a fost nicio problemă, procesul electoral a început la ora 7 și se desfășoară normal, a declarat judecătorul Daniel Darie, președintele BEC nr. 2 Moinești. Noi oferim soluții la problemele punctuale care apar în secții și sunt sesizate de președinții secțiilor sau de cetățeni. Au fost trei solicitări pentru folosirea urnei mobile și le-am dat soluțiile prevăzute de lege.”

                    În cursa pentru funcția de primar al municipiului Moinești s-au înscris cinci candidați. În ordinea de pe buletinul de vot, aceștia sunt Ștefan Cezar Vascan – PNL, Paul Claudiu Cotîrleț – PSD, Mircea Ionel Găburici – PMP, Valentin Vieru – ALDE și Pavel Căpraru – PNȚCD.

                    UPDATE

                    În municipiul Moinești sunt aproape 19.800 de cetățeni cu drept de vot. Conform BEC 2 Moinești, până la ora 13, dintre aceștia trecuseră pe la urne 4.933, ceea ce înseamnă o prezență de 24,97 la sută, un pic mai bine decât la scrutinul din 2016.

                    UPDATE 2

                    Până la ora 19.00 au votat 43,17% din alegători (8.775 din 20.326 votanţi înscrişi pe liste).

                    Amy Grace: „Expresii florale” cu Mădălina și Dorin Bejenaru

                    de
                    Roxana Neagu
                    -

                    Tineri, frumoși, pasionați de ceea ce fac, soții Mădălina și Dorin Bejenaru conduc acum o afacere de succes: „Amy Grace – Expresii florale”. Și-au asumat riscul, au avut curaj, s-au documentat și au reușit.

                    Acum au deja două magazine deschise în Bacău, în supermarketul Cora și la Piața Sud, dar nu vor să se oprească aici.

                    „Totul a început acum patru ani. De mică mi-au plăcut florile. Acasă, la părinți, aveam o adevărată grădină botanică, dacă pot să spun așa. Mamei mele îi plăceau foarte mult florile și mi-a dat mie sarcina să le îngrijesc. Crescând, am început să le îndrăgesc și eu, să îmi placă și mie florile. Așa a venit și ideea unei florării. Pentru că îmi place frumosul. Îmi place culoarea, ador mirosul de floare. Și frumosul din fiecare floare. Dacă nu iubești florile, nu ai nicio șansă în acest tip de afacere. Știți cum e… floarea simte dacă e iubită. Pe mine, personal, florile mă binedispun, îmi dau o stare de bine. Și așa pot să și creez. Pentru că eu, personal, alături de cele șase fete care mă ajută și care lucrează cu mine, mă ocup de tot ce înseamnă aranjamente, buchete, de tot ce vindem”, ne-a spus Mădălina Bejenaru.

                    Începutul a fost foarte greu. A fost și frica normală unui început, teama de necunoscut, pornirea pe un drum cu totul și cu totul nou. Dar pentru că și-au dorit ca totul să fie la superlativ, au început imediat căutările, documentările, în special pe internet, au făcut cursuri de specialitate, pentru a fi în pas cu cerințele de pe piață. Au crezut în ei și au reușit. „Când am deschis acest business, eu am încurajat-o pe soția mea să meargă pe acest drum. Știam că îi plac foarte mult florile. Ideea a venit în 2013, iar la începutul anului 2014 am deschis prima florărie, în Galeria Cora. Soția mea avea atunci un job bine plătit, deci nu se punea problema de lipsa unui loc de muncă sau de bani. Am văzut în ea potențial, am încurajat-o, nu am apelat la fonduri europene, am făcut totul din banii noștri, din economiile noastre”, a explicat și Dorin Bejenaru. Nu s-au descurajat. Din contră. Pentru că la momentul în care și-au deschis prima florărie au sesizat că pe piața din Bacău lipsea acel frumos, acel elegant în ceea ce privește un aranjament floral, după cum spun chiar ei. Și și-au găsit drumul. Au deschis ușa acestei nișe. Au învins. „Am fost în Germania și acolo mi-a plăcut foarte mult cum arătau florile, cum erau florăriile de acolo, aranjamentele. Cred că de acolo ne-a venit și ideea. De acolo am adus și noi, în Bacău, acel frumos, acel altceva”, a mai spus Dorin.

                    Spre suprinderea lor, cam în același an, s-au mai deschis și alte florării în Bacău, care puneau accent pe un altfel de stil. Dar fiecare și-a găsit locul pe piață. Nici concurența nu i-a speriat. Chiar dacă în primul an toată lumea le spunea că alegerea lor nu e bună, că va fi un eșec. Însă soții Bejenaru au dovedit că se poate, că dacă ai încredere în ceea ce faci, reușești.

                    Educație prin … floare

                    Targetul lor de clienți sunt oamenii cărora le place un alt stil și un alt fel de aranjament. Practic, prin ceea ce Mădălina realizează cu aranjamentele florale pe care le crează, și prin ceea ce Dorin promovează pe pagina de facebook și, în curând, prin magazinul online pe care îl va deschide și în care se va putea plăti direct cu cardul, ei vor să educe clientul și să îl facă să înțeleagă că florile se pot vinde sau dărui și altfel. Nu în clasicul buchet învelit în celofan lucios, în care să existe același tip de floare, de aceeași culoare. „Noi mergem pe ceva mai elegant. Folosim imitația hârtiei de ziar, special creată pentru a înveli un buchet de flori. Practic noi am fost cei care am adus acest model în Bacău. Apoi, facem aranjamente în coșuri din nuiele împletite, în cutii de toate formele, în vaze, avem diferite tipuri de decorațiuni pe care le achiziționăm din Germania. Mergem foarte mult pe stilul din Germania, colorat, viu, divers. Clienții deja s-au obișnuit cu stilul nostru și chiar vin și îmi cer ce vreau, îmi ascultă sfaturile și sunt foarte mulțumiți”, spune Mădălina.

                    Florile vândute în toate culorile, pe toate speciile, sunt proaspete, fără sclipiciuri, fără lipici, nu sunt ofilite, trecute. La nevoie, se lucrează și pe aranjamente de evenimente, buchete de mireasă, buchete pentru lumânări de nuntă sau botez, aranjamente pentru cristelniță, aranjamente florale pentru mese festive sau coronițe pentru premianți. Se lucrează exact pe ceea ce vrea clientul, se personalizează fiecare aranjament. Și, în funcție de ce îi place acestuia, Mădălina și echipa ei se pliază imediat pe ceea ce se dorește. „Chiar ne dorim să avem clienți pretențioși, care caută calitate, pentru că așa și noi ne putem face ceea ce vor, așa reușim și noi, atunci când ei ne cer performanță. Ne bucurăm acum, după patru ani, că avem clienți care ne apreciază, care ne caută, care ne cer sfaturi”, ne-a mărturisit Dorin.

                    Trandafir criogenat și produse unicat din Olanda

                    După Cora, a urmat magazinul din Piața Sud, o nouă provocare, pentru a fi mai aproape de clienții lor și de cererea din zonă. Ca și la florăria din Cora, și aici se găsesc produse proaspete, unele unicat – cum e trandafirul criogenat, tratat cu o substanță anume și după un procedeu specific, care rezistă 25 de ani. Tot la „Amy Grace – Expresii Florale”, pe lângă toate florile tradiționale se mai găsesc și gerbera pitică, trandafirii mini – rose, proteia, alte specii de crini decât cei clasici, hortensia, iberis sau alte asemenea. „E marfă pe care o aducem din Olanda, chiar dacă unele specii sunt un pic mai scumpe, dar asta face diferența între noi și ceilalți de pe piață”, a mai spus Dorin Bejenaru.

                    Mici secrete ale afacerii

                    Există un secret în acest tip de afacere? „Da. În primul rând, florile trebuie îngrijite foarte bine. În fiecare zi se schimbă apa la flori, se taie codițele la fiecare fir în parte, nu drept, cum mulți greșesc, ci oblic, ca să fie o suprafața mai mare de absorbție a apei. Sunt flori care au nevoie de mai multă apă, cum sunt trandafirii, sunt flori care au nevoie mai mare de lumină, altele care preferă întunericul, altele care se simt foarte bine la lumina naturală. Apoi, cei care lucrează cu florile trebuie să le placă să facă acest lucru, pentru că sunt flori, mai ales cele la ghiveci, care te simt când nu ești în formă”, ne-a mai dezvăluit Mădălina Bejenaru o parte din trucurile acestui business. Planuri de viitor? „Da. Normal. În următorii 10 ani, ne-am propus ca florăriile noastre să fie prima opțiune a clienților în materie de flori. Un nou target? Da. 10 florării în tot județul Bacău”, a mai arătat, sigur pe el, Dorin.

                    „Garantăm produse foarte bune, flori proaspete și aranjamente unicat. Și, cum este și deviza noastră, sperăm ca atunci când vă gândiți la flori, când doriți să oferiți o floare… să vă gândiți la «Expresii Florale».”
                    Mădălina Bejenaru

                    „Sloganul nostru e simplu: «Expresii Florale» – când te gândești la flori, te gândești la noi!”
                    Dorin Bejenaru

                    Insurecţia fotografică a Gabrielei Drăgoi şi a colegelor sale de generaţie

                    de
                    Liviu Maftei
                    -

                    Despre ceea ce înseamnă „noua generaţie” s-a vorbit mai întotdeauna cu condescendenţă, cu îndoială sau, în cel mai fericit caz, cu îngăduinţă. Fie că a fost vorba despre fenomene gen „flower-power”, „breakdance”, „hip-hop” sau „kendana”, acestea au fost etichetele pe care ceilalţi le-au folosit şi le mai folosesc încă privindu-i pe cei tineri.

                    Şi, întotdeauna, cei tineri vin să dovedească faptul că noi, ceilalţi, folosind aceste etichete, ne înşelăm marginalizându-i. Asta s-a întâmplat şi pe simeza Galeriei Noi de la sediul UAP Bacău unde debutanta Gabriela Drăgoi şi-a aşternut emoţiile sale şi ale modelului său, Daria Bezărău, într-o serie de fotografii de o înaltă calitate artistică, adunate sub titlul „Daria Up!”.

                    Artist plastic în devenire, Gabriela se formează în creuzetul de talente ce se cheamă Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, alegând să se pregătească pentru o carieră în fotografie sub îndrumarea artistului-fotograf Ioan Viorel Cojan, curatorul acestei expoziţii.

                    Pornind de la o temă impusă de examenul de admitere la facultate, aceea de a dezvolta în limbaj artistic propriu o lucrare celebră , Gabriela a ales „portretul cu caracatiţă”, o temă abordată de fotografi celebri precum Herb Ritts, fiind ajutată în acest demers de coafura realizată de Cristina Gheorghiţă.

                    „Ceea ce ar fi trebuit să fie o incursiune în portret, s-a transformat într-un eseu în care se vedea foarte clar că Daria devine simbolul unei generaţii care trăieşte într-un mediu ostil”, a mărturisit Ioan Viorel Cojan celor prezenţi la vernisaj vineri, 9 iunie.

                    „Îmi plac aceşti tineri care n-au călcâile lipite de asfalt, văd cum pasiunea le ridică aripile şi aş zice că sunt aşa, ca nişte tinere lupoaice: dacă o să vă uitaţi cu atenţie atunci când zâmbesc, o să vedeţi că deja le-au crescut colţii”, a mai adăugat acesta. Publicul a fost şi el unul pe măsura acestui eveniment, fiind format în mare parte din tineri. Alături de ei s-a aflat şi prof. Adriana Busuioc, directorul Colegiului „Apostu” care a ţinut să mulţumească „pentru că mi-aţi dat bucuria de a participa la acest eveniment. Cred în importanţa unei copilării creative şi crescătoare, fapt care va duce cândva la formarea unui mare artist”.

                    Vădit marcată de emoţiile debutului, Gabriela a dedicat această expoziţie profesorului său, regretatul artist plastic băcăuan Ovidiu Marciuc, şi, ca o promisiune pentru viitor, a lansat invitaţia pentru ceea ce va urma să vină.

                    Baraţi: Jubileu la Casa de copii „Sfânta Maria”

                      de
                      Comunicat de presa
                      -

                      Casa de copii „Sfânta Maria” a sărbătorit cu mare bucurie sâmbătă, 10 iunie, jubileul a 20 ani de la înfiinţare. La această festivitate au participat PS Petru Gherghel episcop de Iași, pr. Richard Büssing din Germania, precum şi alţi preoți, colaboratori sau sponsori ai acestei misiuni, din ţară sau străinătate.

                      Festivităţile care au avut loc cu această ocazie au cuprins: primirea oaspeţilor, Sfânta Liturghie celebrată în capela orfelinatului și masa festivă. Sărbătoarea a fost un nou prilej în care copiii şi tinerii beneficiari ai operei şi-au etalat talentele ca rod al muncii Surorilor Oblate Asumpţioniste, ale personalului laic şi voluntarilor colaboratori.

                      Principalul moment al jubileului unei opere caritabile nu putea fi decât celebrarea Sacramentului Carităţii, prezidată de episcopul de Iași împreună cu numeroși preoţi concelebranţi şi animată de corul casei de copii, care au adus laudă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru realizările din cei 20 de ani de activitate şi generozitatea binefăcătorilor.

                      La bucuria participanţilor au mai luat parte credincioşi nemți din Parohia „Maria Frieden” din Vechta, Germania care l-au însoţit pe pr. Richard Büssing în România la acest eveniment.

                      Mulțumirile surorilor care se îngrijesc de acest orfelinat sunt îndreptate la acest jubileu către toți cei care susțin financiar sau prin implicare activă existența casei de copii „Sfânta Maria”din Barați.

                      Spectacol aviatic pe cerul Bacăului

                        de
                        Ramona Ionescu
                        -

                        – cel puțin trei momente au făcut ca show-ul din acest an să fie aparte: o cerere în căsătorie, defilarea aeronavelor F-16 și întrecerea dintre o mașină puternică și o aeronavă pe măsură

                        Piloții au fost la înălțime și au făcut un spectacol de zile mari. Spectacolul dat de ei la manșa aeronavelor a fost posibil armatei de militari care au dirijat, gândit și creat un spectacol aerian de zile mari. Băcăuanii care au pornit sâmbătă dimineață spre aerodromul Bacău, au avut parte de patru ore de divertisment. Publicul a avut acces liber pe la intrarea SC Aerostar, iar breteaua destinată publicului s-a aglomerat de la o oră la alta, atingând la un moment dat, după estimarea organizatorilor, aproape 5.000 de spectatori. Evenimentul a debutat cu primirea generalului maior Lucian Foca, comandant al Comandamentului Forțelor Întrunite, a reprezentanților autorităților locale și organizarea unui ceremonial religios și militar, în memoria eroului căpitan aviator Alexandru Șerbănescu de la moartea căruia se împlinesc 105 ani. Gazdele s-au bucurat și de prezența Eleonorei Arbănaș, nepoata aviatorului. Numele eroului căpitan aviator Alexandru Șerbănescu îl poartă astăzi Baza 95 Aeriană Bacău.

                        Zborul

                        Zborul în toate formele sale a fost sublim. Tonul l-a dat cpt.cdor. Eugen Botezatu, parașutist cu state vechi, care a venit în zbor, purtând la piept drapelul românesc pe care l-a predat comandorului doctor Valerică Vrăjescu, comandantul Bazei 95 Aeriene Bacău, pentru a fi arborat pe catarg. În debutul spectacolului aerian au decolat avioanele ușoare, iar evoluțiile aeronavelor au alternat frumos, completate fiind cu descrierile prezentatorilor Roxana Ciuhulescu și Cristian Andrieș. Piloții aflați la manșa aeronavelor au prezentat exerciții care au caracter aplicativ-militar și zboruri demonstrative executate cu aeronavele militare F-16 Fighting Falcon, MIG-21 LanceR, IAR-99 ȘOIM, IAR-99 STANDARD, IAR-330 SOCAT, IAR-316 B Alouette, C-27J SPARTAN și C-130 HERCULES din dotarea Forțelor Aeriene Române. Spectacolul a fost completat de militarii din cadrul Batalionului 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu” care au executat salturi cu parașuta. În spectacol au putut fi admirați și zburatorii Scolii de Aplicatie pentru Fortele aeriene și ai „Aeroclubului României” care s-au prezentat în fața publicului cu zboruri demonstrative cu aeromodele/motodeltaplane, cât și demonstrații aviatice de mare dificultate cu aeronavele YAK-52, IAR-46, FK-9, ZLIN 526, APOLLO FOX, CESSNA 210, DINAMIC, FESTIVAL, WIGLA, LAND AFRICA, CTSW și CTLS.

                        Cererea în căsătorie

                        Unul dintre momentele aplaudate la scenă deschisă de publicul spectator a fost cererea în căsătorie, lansată inițial de la înălțime cu ajutorul unui banner purtat în zbor de un avion, pe care scria: “Olivia, vrei să fii soția mea?” Autorul mesajului este soldatul Alexandru Victoraș Chiriac, iar tânăra cerută în căsătorie este Anca Olivia Burghelea. Complici au fost organizatorii, drept pentru care Olivia nu a bănuit nimic și a fost luată prin surprindere. Imediat după consumarea momentului emoționant în brațele iubitului ei, Olivia a declarat că este foarte emoționată, iar Alexandru a spus că a decis să facă acest pas în momentul în care a fost sigur că Olivia este aleasa lui. Momentul s-a încheiat într-o ploaie de confeti, în aplauzele spectatorilor și cu un sărut care a pecetluit cererea în căsătorie.

                        Vedetele și publicul

                        Chiar dacă vedetele au fost și de această dată aeronavele pilotate cu atâta măiestrie de adevărați ași ai aerului, publicul a fost în prim-plan. Pentru public au evoluat piloții, aeronavele au salutat mulțimea de nenumărate ori și tot de la public au venit aplauzele și exclamațiile de uimire sau cuvintele de apreciere. Spectacolul în sine a fost pentru militari ca un antrenament, iar multe situații au fost executate exact ca în misiunile reale, tocmai pentru ca publicul să înțeleagă munca militarilor, pregătirea lor, pasiunea și mai ales pericolul la care se expun. Toți cei care au evoluat la mitingul aerian au fost la înălțime.

                        În mulțime am auzit adesea aprecieri că “anul acesta a fost mai frumos decât anul trecut”. Publicul a fost încântat de ceea ce a văzut și a apreciat pe deplin profesionalismul așilor aerului. Mulți dintre ei au recunoscut că cel mai mult au vibrat la “bătrânele” MiG-uri 21 Lancer și la vedetele F-16. Generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, prezent la eveniment, a tânjit de pe margine la evoluția MiG-urilor, pentru că nu s-a recuperat pe deplin în urma unui accident de circulație. Alături de el, publicul a așteptat cu interes și cursa specială dintre o aeronavă și o mașină cu foarte mulți cai putere, însă, mașina a pierdut startul și nesincronizarea i-a tăiat din spectaculozitate. La final, aeronavele și militarii au salutat publicul, iar actorii principali ai mitingului au fost felicitați la scenă deschisă. Pe durata evenimentului, publicul a avut acces la mașinile de intervenție și aeronavele prezente la expoziția statică.

                        Avanpremieră la Bicentenar. Să ne aplecăm în faţa lui Alecsandri

                        de
                        Gheorghe Bălțătescu
                        -

                        Timp de două zile, Bacăul a fost pus frumos, elegant şi profesionist sub semnul poeziei şi personalităţii marelui poet Vasile Alecsandri. Organizată de Consiliul Judeţean, Primăria Bacău, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Filiala Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Inspectoratul Şcolar şi Societatea Cultural- Ştiinţifică „Vasile Alecsandri”, „Alecsandriada”, ediţia I, a cuprins o serie de activităţi dedicate şi închinate poetului născut, cu toate controversele care persistă de zeci de ani, în Bacău, pe 14 iunie 1818, a beneficiat de prezenţa şi contribuţia unor personalităţi marcante ale culturii din România.

                        Anul acesta s-au împlinit 199 de ani de la naşterea Poetului, astfel că această primă ediţie poate fi considerată o avanpremieră, o repetiţie generală pentru marcarea, în 2018, a două sute de ani de la ivirea pe acest pământ a autorului celebrelor Pasteluri, a celui care a devenit, peste ani, „monumentalul” Alecsandri, omul politic de excepţie, patriot şi poet, spirit ales al vremurilor în care a trăit, după cu a afirmat acad. Victor Crăciun, în excepţionala conferinţă „Cânticul gintei latine şi recunoaşterea europeană a literaturii române”, din cadrul Colocviului „Alecsandri, azi”, desfăşurat în ziua a II-a, la Biblioteca Universităţii „Vasile Alecsandri”, un adevărat for ştiinţific, în care subiectul a fost omul, diplomatul şi poetul Vasile Alecsandri, promotorul afirmării culturii şi literaturii române în Europa, cel dintâi scriitor român european, iniţiatorul fenomenului „Ginta latină”, împreună cu alţi mari poeţi, din cele patru Regine ale Gintei Latine: Franţa, Spania, Italia, România, precursoarea a ceea ce va deveni, peste 100 de ani, Uniunea Europeană.

                        „Vasile Alecsandri a fost un Eminescu al vremii sale, ţin foarte mult la această sintagmă, cum, la fel de important este să înţelegem că Alecsandri este mare şi datorită lui Eminescu, care, în Epigonii, îi dedică trei strofe”, a spus acad. Victor Crăciun. Sper ca această conferinţă, conţinutul ei, să fie publicată cât mai curând de o revistă de cultură, pentru a deveni un bun public.

                        „Alecsandri, din nou acasă”

                        O contribuţie importantă la lămurirea unor aspecte din viaţa poetului, asupra controversatei date de naştere, a anului, şi a locului, trebuie considerat volumul „Alecsandri, din nou acasă”, semnat de conf.univ.dr. Ioan Dănilă, lansat, împreună cu Revista „Bacoviana”, în cadrul aceluiaşi colocviu, autorul, dar şi ceilalţi participanţi, printre care prof. univ. dr. Nicolae Scurtu, poetul Nicolae Spătaru (Chişinău), au reuşit să demonstreze că „A-ul şi B-ul literaturii române s-au ivit în Bacău: Alecsandri şi Bacovia.

                        Cartea profesorului Ioan Dănilă este rodul cercetării, documentării, redactării şi publicării, de-a lungul anilor, a numeroase articole, inverviuri, reportaje, memorii, investigaţii, uneori adevărate strigăte de revoltă, în faţa nepăsării, nedreptăţii şi inconştienţei autorităţilor centrale şi locale faţă de memoria poetului, faţă de patrimoniul cultural imens reprezentat de numele poetului, opera şi averii imobiliare de excepţie care este legată de familia poetului Vasile Alecsandri.

                        Citite separat, aceste bijuterii gazetăreşti, aceste adânci şi edificatoare cercetări în arhivele ieşene, băcăuane, altele rodul unor interviuri cu mari personalităţi ale culturii naţionale, par mai degrabă acţiuni singulare, pasagere, însă publicate în volum capătă dimensiunea unei drame care se petrece sub ochii noştri, asistenţi pasivi la distrugerea unui mit, a unei valori de patrimoniu de extraordinară valoare pentru Bacău, pentru ţară. „Alecsandri, din nou acasă”, ediţie revăzută şi din nou adăugită, a fost publicată la Editura „Ateneul Scriitorilor”, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi este însoţită de un CD, cu 11 interviuri, unele dintre ele publicate şi în Deşteptarea sau difuzate la Radio ALFA.

                        „Alecsandri – oficializarea identităţii”

                        Pentru edificare, redau doar câteva titluri şi subtiluri din carte: „Al nostru – Vasile Alecsandri”, Casa „Vasile Alecsandri” din Bacău – o izbândă la 100de ani”, „Vasile Alecsandri – oficializarea identităţii”, „Casa-muzeu „Vasile Alecsandri”- o egidă mereu amânată”, „Locul de naştere – tot Bacăul”, „Asemena spirite, din păcate, nu le putem număra nici măcar pe degetele a două mâini”, „De ce nu o casă memorială?”, „O casă Alecsandri la bacău este un lucru foarte firesc”, „Toate popoarele îşi cinstesc oamenii deosebiţi”, „Autorităţile din Bacău să aşeze această casă în funcţionalitatea şi demnitatea ei” etc., texte care se constituie într-o pledoarie argumentată cu date, documente, opinii, cercetări, pentru aşezarea lui Vasile Alecsandri în locul pe care îl merită în cultura noastră, în memoria tinerilor, pentru redarea identităţii celui care a fost şi va rămâne mereu al Bacăului.

                        În acelaşi timp, cartea se constituie şi într-un echilibru firesc între A-ul şi B-ul literaturii române, sintagmă cu valoare de metaforă rămasă de la Gabriel Bacovia, fiul poetului „Plumbului”.

                        „De la Mioriţa, la Andrii Popa”

                        Vineri seara, de la ora 16.00, în Sala ATENEU, au avut loc ultimile două acte din programul „Alecsandriada”, spectacolul de muzică, poezie, teatru şi dans, susţinut de elevi ai Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” Bacău, elevi şi cadre didactice de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Chişinău (iniţiativă lăudabilă de a invita la aceste manifestări elevi, poeţi, profesori din Republica Moldova), spectacol denumit sugestiv „De la Mioriţa, la Andrii Popa”, apreciat şi aplaudat de spectatori, din păcate numărul lor nu a fost pe măsura aşteptărilor, de aceea cred că la anul perioada de desfăşurare a acestei manifestări ar trebui mai bine gândită, pentru a nu se mai suprapune cu examenele elevilor. De altfel, consider că o evaluare a întregului proiect, a modului de desfăşuare, dar mai ales a impactului public al acţiunilor ar fi benefică pentru organizatori, cât şi pentru presă, public.

                        Premiile Reuniunilor Culturale „Alecsandriada”

                        Marele Premiu al Reuniunilor Culturale – acad. Victor Crăciun
                        Premiul pentru Poezie – Nicolae Spătaru, Chişinău, Laudaţio – Victoriţa Fonari, prof.univ. Universitatea din Chişinău. Premiul a fost înmânat de Silviu Pravăţ, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.
                        Premiul pentru Dramaturgie – Viorel Savin (nu a fost prezent la festivitatea de premiere).
                        Ca parte a proiectului „Alecsandriada” a fost şi concursul de poezie şi dramaturgie, deschis tinerilor creatori, până la 35 de ani, care nu au debutat în volum. Juriul format din poetul Calistrat Costin (preşedinte), Valeria-Manta Tăicuţu (R. Sărat) şi Emilian Marcu (Iaşi), membri ai USR, au stabilit următoarele premii:
                        Premiile pentru Poezie: Locul I – Dana Zetu, Colegiul Naţioanl „Ferdinand I” Bacău; Locul II – Elena Valentina Ionică, Liceul Tehnologic „J.M.Elias” Sascut; Premiul III – Olga Vieru, Universitatea „Vasile Alecsandri”.
                        Premiile pentru Dramaturgie: Locul I – Cosmin Diaconu, Liceul Tehnologic „J.M.Elias” Sascut; Premiul II – Elena Diana Chifani, CN „Vasile Alecsandri”. Locul III nu s-a acordat.

                        1...2.8202.8212.822...5.853Pagina 2.821 din 5.853

                        ULTIMELE ȘTIRI