Acțiunea de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum pentru schimbarea primarului din Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, se apropie de final. În fapt, numărul minim de semnături de care un grup de oameni de afaceri care au inițiat această acțiune au nevoie este 1.100. El a fost atins, dar inițiatorii vor să ajungă la 1.300 de semnături – echivalentul numărului de slăniceni care acum aproape un an l-au votat pe actualul primar. O solicitare pentru organizarea referendumului și demiterea primarului a și fost depusă la Prefectură – mai spun inițiatorii acțiunii.

Pe această temă și mai ales pe tema motivelor care stau la baza inițiativei strângerii de semnături și organizarea referendumului am stat de vorbă cu nouă dintre întreprinzătorii nemulțumiți de actualul primar. Între ei s-a aflat și fostul primar al orașului Slănic Moldova, Andrei Șerban. „Am decis să intervin motivat de ceea ce se întâmplă în Slănic, pentru că tot ceea ce spune Gheorghe Baciu sunt numai minciuni – spune fostul primar. Prin tot ceea ce face cu echipa lui, care în urmă cu un an se declarau salvatorii Slănicului (deși eu consider că sunt terminatorii orașului și stațiunii), eu nu pot accepta ca oameni de aici să fie mințiți și să fie bătaia de joc a acestui individ”.

Circa 40 de capete de acuzare la adresa edilului

Am căutat, după circa două ore de discuții cu interlocutorii mei, dar și cu primarul Gheorghe Baciu, să „inventariez” pe scurt acuzațiile care se aduc primarului. Numai din aceste discuții au rezultat vreo 40. Dar principalul „of” este că, pentru firmele pe care le patronează sau le administrează, unii întreprinzători nu mai primesc autorizații de funcționare. Primarul motivează că aceste firme au fie datorii la bugetul local, fie nu au în regulă documentele privind proprietatea unor terenuri, a unor construcții. „Noi – spune edilul – avem moștenită o datorie istorică pentru care ne-ar trebui 7,8 bugete anuale din venituri proprii să o acoperim. Ar trebui să stăm aproape opt ani să plătim datoriile lăsate de fosta conducere. Numai Hotelul Perla, de exemplu, are datorii curente de circa 200 de mii de lei. Dar vine din grupul de firme Perla Moldovei, care în total au datorii de 2.470.000 de lei la bugetul local. Majoritatea dintre ele sunt în faliment sau în insolvență și este puțin probabil că vom recupera acești bani”.

Primarul mai spune că a primit și o dispoziție a Curții de Conturi prin care trebuie să-i urmărească pe rău-platnici și să recupereze datoriile. „Și este obligatoriu, dar și moral să facem asta, pentru că este moral să avem grijă ca toți să plătească, nu unii da și alții nu. Numai datoria de la Perla Moldovei reprezintă 8% din bugetul Slănicului” – a precizat Gheorghe Baciu. Primăria – mai spune edilul – are conturile blocate din cauza datoriilor istorice, deci se descurcă greu cu orice activitate.

„Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”

Așa se exprimă întreprinzătorii supărați din Slănic Moldova atunci când vorbesc de primar. Ei susțin, cu mâna pe inimă, că nu au datorii la bugetul local, că sunt în regulă cu toate actele, dar cu toate acestea nu mai primesc autorizațiile de funcționare.

Dana Durdunescu este administrator al Hotelului Coroana Moldovei (cotat la patru stele). „Primarul nostru – spune proprietara – se crede un fel de Dumnezeu. Hotelurile nu mai au autorizații de funcționare. Face un abuz. Eu am plătit pe un an taxele cerute și am primit o autorizație de funcționare prelungită pe câteva luni, nu pe un an. Noi suntem doar oameni de afaceri și am venit să ne desfășurăm activitatea, nu să deschidem litigii. Am înființat, însă, Asociația Oamenilor de Afaceri, din care fac parte hotelurile Coroana Moldovei, Perla și Nemira și vom continua lupta și pe această cale”.

Investitorii mai spun că numai unora li se opune vehement primarul, pentru că pentru alții nu procedează așa. „Cu unii e mumă, cu alții ciumă – spune administratorul Restaurantului Cascada, Gabriel Dospinescu, și dă, ca și ceilalți interlocutori, exemplul unor comercianți de la pârtia de schi sau din zona Parcului, pentru care nu au mai fost cerute documente și autorizații. „Pe partea activității noastre de comercianți, am fost avertizați că în această săptămână vom avea control de la Inspectoratul de Stat în Construcții și de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (pentru că noi reparăm sediile de la Cascada și Crama Domnească). Am fost amenințați că nu vom mai primi autorizații de funcționare, deși noi suntem singurele restaurante care mai funcționăm în Slănic Moldova, dar pe care primarul dorește să le închidă”.

Simbolurile orașului, motiv de acuzații între părți

Simbolurile mari ale stațiunii Slănic Moldova sunt, dintotdeauna, Cazinoul (acum privatizat), Parcul, zona izvoarelor și Hotelul Perla. Inițiatorii referendumului cred că primarul actual nu are soluții pentru promovarea sau îngrijirea acestora, pentru libertatea lor de dezvoltare etc. Parcul a devenit ținta acuzațiilor, pentru că acum ar arăta jalnic, chiar mizerabil față de anii precedenți, pentru că acolo nu mai îngrijește nimeni, pentru că s-a permis unor comercianți să vândă tot felul de produse alimentare, pentru că vara e o inundație de manele etc. Primarul ar fi ordonat scoaterea trandafirilor din parc, donați de Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt, iar o statuie din grupul celor care îi întruchipează pe marii noștri scriitori ar fi pe cale să fie dărâmată pentru a face loc unui nou chioșc. La rândul lui, Gheorghe Baciu dă replica și spune că nu e nici vorbă de așa ceva, că doar 10-15 trandafiri au fost mutați pentru a face loc în jurul Foișorului muzical, să aibă lumea acces la spectacole, iar statuia va fi eventual mutată, nu distrusă. „Parcul este locul în care turiștii trebuie să aibă și posibilitatea de a cumpăra un suc, o înghețată etc. – a precizat primarul. Trebuie să le creăm unele facilități”.

Despre izvoarele din Slănic am mai scris în ziarul nostru. Problema reală este că în prezent acestea sunt din nou oprite, iar hotelierii reclamă că le-a scăzut cu o treime deverul de clienți. Și Sanatoriul balnear este încă în suferință după ce i-a fost oprită apa de la Izvorul 3, prin ordinul primăriei, dar și întârzierea peste termene a autorizației de funcționare îi pune multe semne de întrebare.
Numai dacă enumeram succint cele circa 40 de nemulțumiri concrete ale inițiatorilor referendumului din Slănic Moldova, ocupam o jumătate de pagină. Toți interlocutorii au venit cu exemple concrete, însă, și susțin că au dreptate. La rândul lui, primarul Gheorghe Baciu a demontat fiecare acuzație și susține că nu va înceta lupta pentru un mediu de afaceri sănătos în Slănic Moldova, pentru ordine și corectitudine. „Ce fac ei – spune Gheorghe Baciu – este o acțiune de intimidare a primarului. Dar, eu nu mă las să mă intimideze cineva, oricine ar fi el. Ei încearcă să controleze Slănicul, dar acest mod de acțiune este distructiv”.

Prin urmare, asupra acestui caz vom reveni cu amănunte.

„Am auzit că au făcut o strategie de dezvoltare pentru perioada 2016 – 2020. În urmă cu opt ani, aceeași firmă din Iași a făcut pentru orașul Slănic strategia de dezvoltare, pe fonduri europene. Acum, practic s-a copiat pentru perioada 2016 – 2020 o parte din acea strategie, dar chiar în aceste condiții Primăria a plătit circa 450 de milioane de lei (vechi – n.n.) și am informația de la oameni din primărie. Aș vrea ca actuala echipă de la primărie să-și amintească faptul că în 2004 eu am preluat în Slănic o groapă de gunoi: parcul. La vremea aceea nu aveam nici sediu de primărie, aveam o Dacia veche din 1990, dar orașul condus de mine și echipa pe care am format-o a fost declarată în anul 2015 localitatea cu cele mai multe fonduri atrase pe cap de locuitor”.
Andrei Șerban, fostul primar al orașului Slănic Moldova

„Sunt timorat! Am dat share la un articol din ziarul Deșteptarea în care se vorbea despre starea Slănicului, în special despre starea izvoarelor minerale, despre întreruperea conductei de apă minerală către Sanatoriul balnear.

Am fost amenințat că de ce fac propagandă împotriva primăriei, pentru că eu sunt plătit de ei, că știu ei ce fac eu în propriul cabinet medical, că fac politică acolo și că vor aduce un doctor mai competent”.
Dorel Rapi, medic de familie

„Cei din Primărie mi-au reproșat că multe dintre proiectele lor nu s-au realizat datorită Hotelului Perla. Dar, domnul economist Baciu dă dovadă că nu știe să identifice un cod fiscal. Noi, ca cel mai puternic investitor din zonă și ca cel mai mare angajator, am solicitat primăriei să discutăm asupra taxelor locale. Răspunsul primarului a fost că nu poate avea o discuție cu cei de la Hotel Perla, pentru că societățile Perla Moldovei, Perla Turism și Perla Construct au adus primăria Slănic Moldova într-un impas financiar având o datorie de peste 2,327 de milioane de lei. Domnul primar trebuie să înțeleagă că noi suntem Hotel Perla SRL și avem CUI RO 16774512, deci nu are nimic comun cu societățile amintite”.
Mihai Gospodin, managerul Hotelului Perla

„Problema este că marea majoritate a celor din primărie au fost în detrimentul stațiunii. Taxa de parcare aici este de trei lei pe oră sau zece lei pe zi, adică foarte, foarte mult. În Iași, în București e doi lei pe oră, în parcări amenajate, etajate, cu toate dotările. La noi, cine nu plătește se trezește cu roțile mașinii blocate. Au luat o mașină a primăriei, o Nubira, i-au pus numere roșii de Iași și au parcat-o lângă parc, cu roțile blocate în week-end. Chipurile, ca exemplu pentru cetățeni. Culmea e că acolo, la parc, parcarea este a Drumurilor Naționale nu a primăriei”.
Mihai Crețu, proprietarul Vilei Moldavia Best

„Primarul știe totul, nu are nevoie de părerea nimănui, face ce vrea. În campanie, la alegeri, m-a întrebat ce așteptări am de la viitorul primar. Am răspuns că îmi doresc un lider cu o echipă de strategie, nu un vătaf. După ce am pornit strângerea de semnături pentru referendum, toți agenții economici și oamenii lor au primit telefoane de amenințare, că nu le mai dă autorizații, că îi închide, că le trimite controale. Lumea e timorată, îi este frică. Primarul nu are o relație bună cu agenții economici, cu care trebuia de fapt să înceapă dialogul. În primărie amenință funcționarii că dacă au semnat pentru referendum vor fi dați afară”.
Valentin Bucur, administratorul Restaurantului Crama Domnească

„Vrem să facem cât putem ca Slănicul să nu moară. Dacă mergem pe viziunea unora care își subevaluează clădirile (un hotel cu 24 de camere a venit cu o evaluare de numai circa 30.000 de euro și este o clădire modernizată!). Nu vrem să mai fim păcăliți de niște oameni care sunt șmecheri. De aceea, cât voi fi eu aici primar vreau să fie corectitudine, disciplină. Dacă nu, îmi voi depune mandatul. Eu am venit aici să fac lucruri sănătoase. Da, avem conturile blocate și pot arăta oricui că ne-am înscris la arierate și am făcut solicitări la primul ministru, la miniștrii Finanțelor și Dezvoltării să ni se acorde un suport financiar, un ajutor de stat chiar și rambursabil, să primim oxigen pentru dezvoltarea proiectelor noastre”.
Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

E primăvară, vremea e tot mai frumoasă și îmbie nu doar la relaxare, dar și la curățenie generală în locuințe. Mai ales curățenie generală, care se lasă de multe ori cu zugrăveli, modificări interioare, care produc multe deșeuri. Și aici nu discutăm despre gunoaie pur și simplu, ci despre moloz, tocuri de uși, uneori mobilier vechi. Și unde se poate scăpa de astfel de deșeuri, care sunt tratate altfel decât banalul gunoi? Asta este o problemă care indică multă lipsă de civilizație din partea multor băcăuani, precum și multe bătăi de cap pentru autorități.

Molozul are un regim special. Pentru a scăpa de el este nevoie uneori chiar de autorizații și avize de depozitare și transport, dar poate fi cerut și sprijinul societății SOMA, operatorul băcăuan de salubritate. Iar dacă nu se respectă regulile, amenzile sunt usturătoare. Însă respectarea legii, inclusiv în acest domeniu, pare facultativă. Autoritățile spun că este un fenomen de amploare, un fel de “sport național”.

Autoritățile

Principala atribuțiune în ridicarea molozului, dacă acesta este depozitat corespunzător, în punctele de colectare, revine societății SOMA. „Firma noastră, prin contractul de salubritate, efectuează operațiunea aceasta, de ridicare a deșeurilor. În momentul în care generatorul de deșeuri de construcții ne anunță, punem la dispoziție un container pentru materiale de construcții. Avem solicitări și de la instituții, și de la cetățeni și oricând suntem în măsură să punem la dispoziție containere de 7 mc sau de 10 mc, mașină specială, avem toată dotarea necesară. Dar evident că sunt și cetățeni care duc molozul la platforma de gunoi, îl lasă acolo și pe aici ți-e drumul. Noi acționăm și în aceste cazuri, dar trebuie știut că oricine are nevoie să ducă molozul ne poate apela”, a declarat Gheorghe Maftei, director în cadrul societății SOMA.

În problemă este implicată și Direcția de Salubritate din cadrul Primăriei, mai ales că multe deșeuri din construcții sunt abandonate pe spațiul public al orașului.

„În stilul caracteristic, unii dintre noi decid cu de la sine putere cum și când să își demoleze pereții și produc moloz pe care de obicei îl aruncă pe domeniul public, ceea ce este interzis. Ca să demolezi ceva îți trebuie însă autorizație, iar în autorizație există obligativitatea de a lua un aviz de salubritate. În avizul de salubritate, pe care îl emite SOMA, i se impune cetățeanului să aibă un contract de transport deșeuri. Așadar, totul s-ar reduce la respectarea și aplicarea legii. Din păcare, aruncarea molozului la întâmplare a devenit sport național, lucru dovedit de starea multor zone din oraș”, spune Daniel Roșu, șef servicii salubrizare în cadrul Primăriei Bacău.

Pe întuneric, la periferie

De identificarea și sancționarea celor care atuncă molozul „din mersul mașinii” se ocupă Poliția Locală, care pare să aibă mult de furcă. „Prin Ordonanța 195/2015 privind protecția mediului, amenda este de la 3000 la 6000 de lei, conform Legii 211/2011 amenda este de la 1000 la 2000 de lei, iar conform HCL 223/2001 amenda este de la 100 la 300 de lei. Cetățenii ar trebui să pună toate aceste deșeuri din construcții în saci, pe care să îi depoziteze în locurile speciale de colectare, iar operatorul de salubritate trebuie să îi ridice separat.

Noi am dat de foarte multe ori amenzi pentru aruncarea la întâmplare a deșeurilor din construcții, celor pe care i-am prins în flagrant. Problema este că mulți aruncă deșeurile noaptea, pe proprietăți private, la periferia orașului. Așadar, toți cei care sunt găsiți în fapt sunt sancționați fără discuție. Fenomenul este de amploare nu numai în Bacău”, spune Mihai Genes, din cadrul Poliției Locale Bacău.

În oraș abundă zonele care demonstrează că, într-adevăr, lipsa de civilizație a unor băcăuani ia aspect de „sport național” și este un fenomen de amploare. Pe lângă căile ferate, pe malurile luciurilor de apă, pe strada Nicu Enea, prin spatele Autogării și lista poate continua.

– proprietarul crede că sub locuinţa sa ar fi un izvor – problemele au apărut în urmă cu doi ani, dar după ploile din ultima perioadă situaţia s-a agravat şi de frică să nu se prăbuşească casa peste ei au plecat să doarmă la rude

Sorin Bâcu (36 ani), din satul Slobozia Nouă, comuna Stănişeşti, şi-a ridicat, împreună cu soţia sa, în urmă cu şapte ani, o casă modestă din chirpici, pe un teren din apropierea locuinţei mamei sale. Câţiva ani nu au avut niciun fel de probleme, însă în 2015 au constatat că, după fiecare ploaie, una dintre camere se tot inundă. Umezeala a tot avansat şi a ajuns şi în încăperea alăturată iar de câteva zile nu mai pot locui deloc în casă.

„Într-o dimineaţă când m-am trezit să ies afară să dau drumul la păsări am văzut că pe jos este apă. Nu ştiam ce s-a întâmplat. Am scos covoarele, le-am uscat, dar pământul de pe jos tot ud a rămas. A ajuns şi în camera cealaltă şi acum se mai poate sta doar în bucătărie, dar ne este frică să mai dormim noaptea aici că de la atâta umezeală poate să cadă peste noi. Am făcut casa asta ca să avem unde sta, să nu aşteptăm să ne dea altcineva ceva, dar apa iese înăutru tot timpul”, ne-a mărturisit Alina Bâcu, proprietara locuinţei.

Cei doi soţi au împreună patru copii de 4, 7, 8 şi 9 ani, iar ea este acum însărcinată în nouă luni cu al cincilea copil. De câteva seri dorm cu toţii la mama lui Sorin, dar ştiu că nu pot sta acolo la nesfârşit.

„Ne este teamă să nu se prăbuşească noaptea şi să cadă aici peste noi. De doi ani ne chinuim aşa. Am fost la primărie şi am cerut ajutor şi abia acum a trimis un excavator, a făcut nişte şanţuri în jurul casei şi cică o să pună nişte furturnuri de dren. Dar cine ştie dacă o să funcţioneze. Eu cred că aici dedesubt este un izvor, că e prea multă apă. Acum mă tem să nu se dărâme casa”, ne-a spus Sorin Bâcu. „Este foarte greu. Eu îi ajut cu ce pot, dar şi noi suntem mulţi şi ei sunt şase persoane şi nu prea avem loc. Nu pot să-i dau nici afară. Au copii mici şi în casa lor este apă. Se supără că sunt în situaţia asta şi mă tem peste băiatul meu că este şi bolnav cu inima”, spunea şi Maria Bâcu, mama proprietarului. Autorităţile locale au trimis la locuinţa lor un utilaj, care a început să sape un şanţ prin care să se scurgă apa ce ar urma să se dreneze prin furtunurile ce vor fi amplasate în subsolul casei. În prezent, într-una din camere, unde proprietarul a sapat şi el un şanţ adânc de 20 -30 de centimetri, apa este foarte sus, şi practic poate fi scoasă cu găleata. „Apa este în casă, aşa cum se vede. Să vedem dacă o să meargă cu furtunul sau ce vor să facă aici”, mai spunea Sorin.

Potrivit primarului, probleme similare ar mai fi la câteva locuinţe din comună, dar în toate cazurile ar fi vorba de nivelul pânzei freatice, care creşte atunci când sunt precipitaţii însemnate.

Elevii de clasa a XII-a, de la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău au susținut luni seara, pe scena Teatrului Municipal „Bacovia”, examenul de atestat de la secția Coregrafie. Un atestat – spectacol, un bal solemn, dedicat tuturor celor prezenți – părinți, profesori, colegi, prieteni care au fost, sunt și le vor fi alături în cariera lor.

„Anii s-au scurs prea repede ca să ne dăm seama când am început împreună să ne dedicăm acestei arte, în clasa a V-a sau a IX-a? Iată-ne acum alături de o promoție de elită a colegiului nostru. O promoție care a adus an de an premii în Bacău, cu care am realizat spectacole, am reprezentat cu mândrie orașul în București, Cluj, Galați, Brașov, Timișoara, Constanța, Mangalia, Iași, dar și în Croația, Germania, Italia. An de an am descoperit în această specialitate un limbaj inedit prin care ne-am putut exprima sentimentele, visele, trăirile, întruchipând personaje pe care le-am creionat cu multă migală pe scenă în momente de dans clasic, contemporan, caracter, popular”, s-a adresat publicului prof. Simona Baicu, cea care le-a îndrumat an de an pașii acestor artiști.

Au susținut probele de atestat elevii Elena Boboc, Severin Brunhuber, Andreea Burghelea, Cristian Crețu, Radu Munteanu, Alexandru Radu, Georgiana Silitră și Raluca Spita.

Spectacolul a cuprins și alte momente oferite de elevii colegiului: baletul Giselle, un pas de trois din Spărgătorul de nuci de Ceaikovski, Esmeralda din baletul cu același nume de Cezar Pugni, după romanul Cocoșatul de la Notre Dame de V. Hugo, a fost și Jerome din Flăcările Parisului, și Franz – Coppelia, L. Delibes, și pasărea albastră din Frumoasa din pădurea adormită, prințul Siegfried din Lacul lebedelor, Baletul Raymonda, muzica de Minkus, ce a propus o altă frumoasă poveste de dragoste, un charleston celebru, pe muzica de Louis Armstrong, Gopak – Soloviev, Visul unei nopți de vară, dans contemporan, La vie en rose, Edith Piaf, Ginger bread, Experience, Blestem – Celebra M. Tănase, o suită ardelenească, iar în final un Vals Prokofiev. Un spectacol plin, frumos, elegant. Și o seară de neuitat, pentru mulți dintre noi.

Triumf românesc la Festivalul San Remo Junior! Țara noastră a fost laureată la „Festivalul Internationale Della Musica Scolastica” San Remo Junior 2017 din Italia, competiție în care s-au luptat pentru marele premiu nu mai putin de 33 de școli din întreaga lume.

După un concurs extrem de strâns, după cum scrie și presa națională, Școala de Canto VIVOX, condusă de prof. coordonator Viorel Gavrilă, sub coregrafia Paulei Mittru, a câștigat aprecierea juriului, dar și inimile publicului, cu spectacolul intitulat „Diventare Stelle (Stele în devenire)” și a obținut la final „Trofeul GEF – SanRemo Junior 2017” la secțiunea dedicată școlilor de muzică de profil.

Din acest grup de canto, format din 18 copii talentați din șapte județe ale țării, face parte și micuța băcăuancă Ștefania Iustina Custură, de numai 10 ani, din comuna Letea Veche, elevă a Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău, acum în clasa a III-a.

Ștefania Iustina Custură a participat și la alte festivaluri din țară și străinatate, obținând an de an, premii și trofee la competiții muzicale de valoare, printre care Festivalul Internațional „Ghiocelul de Argint”, Bârlad – premiul I ; Festivalul Spring Star, București, Festivalul „Tinere talente”, Bacău – premiul I; Festivalul „Ritmuri pe portativ”,Vaslui – premiul I; Festivalul „Florile copilăriei”, Festivalul „Best Romanian Singers”, București -premiul I; Festivalul internațional de la Galați – premiul III; Festivalul Star Melody, București – premiul I; Festivalul internațional „Crystal Star”, Iași – premiul III; Festivalul „Provocarea talentelor”, Bacău – premiul I; Festivalul „Constelația juniorilor”, Focșani, -premiul I etc, inclusiv la „Mamaia Copiilor”. Artista noastră face canto popular, este cântăreață și de muzică populară, iar muzica ușoară o studiază de trei ani.

Zilele trecute, la sediul Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare (SNPAP) din Tg. Ocna a avut loc o primă întâlnire cu reprezentanţii Norvegiei, pentru a se stabili colaborarea în cadrul proiectelor finanţate prin Mecanismul Financiar Norvegian, domeniile în care unitatea de învăţământ va fi direct implicată şi următorii paşi în realizare.

La această şcoală se doreşte construirea unui complex sportiv multifunţional, dar se vor aloca fonduri şi pentru formarea profesională modernă a personalului de aici.

În judeţul nostru, investiţii cu bani norvegieni s-au făcut şi la Penitenciarul Bacău unde un corp de clădire a fost modernizat complet şi adus la standarde europene.

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu (GNM) din toată țara intră miercuri, 10 mai, în grevă generală pe termen nelimitat – ne-a informat șeful Grupei sindicale a Comisariatului județean Bacău al acestei instituții, Ionuț Prisacariu. Ei își manifestă, astfel, „nemulţumirea şi indignarea pentru inechitatea salarială care există în domeniul protecţiei mediului”.

„Este de neînţeles discrepanţa între importanţa care se acordă la nivel global problemelor legate de protecţia mediului şi modul în care sunt trataţi în ţara noastră cei care veghează la păstrarea unui mediu sănătos – spune liderul Sindicatului Naţional al Gărzii de Mediu, Valentin Neagoe. Cu toate că protecţia mediului este un domeniu de importanţă strategică, reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naţionale de Apărare a ţării, angajaţii Gărzii Naţionale de Mediu nu au mai beneficiat de o creştere salarială din anul 2009, fiind remuneraţi în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar”.

Comisarii GNM au dat primele semne cu privire la nemulțumitile lor pe 26 aprilie, când au întrerupt programul de lucru pentru dpuă ore la nivel naţional, în vederea „aducerii în prim-plan a nemulţumirilor legitime privind alinierea salariilor personalului GNM la nivelul salariilor colegilor din instituţiile cu atribuţii similare, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Reprezentanţii Guvernului nu şi-au manifestat însă dorinţa de a soluţiona problemele grave existente în acest sistem instituţional.

„Pe întreaga perioadă a grevei generale nu se vor desfăşura activităţile specifice Gărzii Naţionale de Mediu şi nu se va lucra cu publicul în niciun comisariat din ţară, fapt pentru care ne cerem scuze cetăţenilor pentru această disfuncţionalitate” – a mai spus Valentin Neagoe.

Sâmbătă, 13 mai, încep în comuna Palanca manifestările dedicate centenarului comemorării eroului martir sublocotenent Emil Rebreanu, ofițer român din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români. Emil Rebreanu a fost fratele scriitorului Liviu Rebreanu, autorul romanului „Pădurea spânzuraților”, dedicat eroului.

În perioada 13-28 mai, la Palanca vor avea loc activități culturale sub titlul ”Calvarul unei granițe-ntre frați”. Pe 13 mai – ne-a informat primarul Adrian Paliștan -, de la ora 12,00 vor avea loc un ceremonial miliar, depunerea de coroane la monumentul eroului ridicat în comuna Palanca și un spectacol folcloric.

Pe 14 mai va fi lansată cartea „Născut în zodia morții”, de Ilderim Rebreanu, fiul fratelui mic al scriitorului, Tiberiu, iar pe 19 mai va fi organizată o seară literară, o întâlnire cu scriitori și poeți care au scris în operele lor despre comuna Palanca ori au activat în decursul timpului în această localitate. Pe 23 mai vor fi prezentate evenimentele din Primul Război Mondial reflectate în operele unor mari scriitori români și străini, iar pe 24 mai va fi proiectat filmul artistic „Pădurea spânzuraților”, cu scene filmate în comuna Palanca.

Seria evenimentelor se va încheia pe 28 mai, de Ziua Eroilor, când de la ora 13,00 vor avea loc, între altele, un ceremonial militar-religios închinat memoriei eroilor neamului și depunerea de coroane la monumentul lui Emil Rebreanu.

Studenţii de la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău au organizat, pe 8 mai, o expoziţie intitulată sugestiv „Fluxus 2017”.

Fluxus a fost o manifestare artistică a anilor 60-70, reprezentată prin artele vizuale, ulterior muzica şi literatura. Aceasta combinaţie dintre cele trei elemente, având la bază curentul literar „avangardismul”, a fost transpusă în operele studenţilor, care ulterior au mai intervenit cu elemente moderne.

Expoziția a fost coordonata de lector univ. dr. Violeta-Elena Popa. Din rândul participanţilor, cele mai multe lucrări poartă semnătura Amaliei Alban, studentă, anul III, precum şi a lui Sorin Cernat, care a expus fotografii pline de esenţă.

Decanul Facultăţii de Litere, conf. univ. dr. Brînduşa-Mariana Amălăncei, a oferit diplome studenţilor pentru implicarea lor în realizarea acestei expoziţii: Amalia Alban, F-R, III; Cristina Pașcanu, F-R, I; Andreea Antal, F-R I; Farttoosi K.M.F. Ali Kareem Meften, R-E, I; Constantin-Sorin Cernat, F-R, I; Brigitta Iștoc, R-E, I; Mădălina Șufariu, R-E, I; Maria-Alexandra Petrică, R-E, I; Victoria Gulica, E-F, I; Doina Căruță, R-E, I; Oana-Mădălina Burlă, F-R, III; Alina Cernacovschi, E-F, I; Viorica Barbaras, E-F, I; Maria Chelaru, E-F, I; Daniel Iștoc, R-E, II, Carolina Ignat, PIPP, II.

În cadrul manifestărilor desfășurate la Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău cu ocazia zilei de 9 Mai, elevii claselor a V-a B și a IX-a E, coordonați de prof. Nicoleta Nistor și prof. Mihaela Savin au aflat despre semnificația acestei zile.

Pe parcursul istoriei, data de 9 Mai a marcat evoluția României de trei ori, respectiv proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Atmosfera a fost una plăcută și activă, elevii s-au implicat și au prezentat proiecte, au cântat Imnul Europei, au făcut jocuri de rol.

De asemenea, elevii claselor a I-a B, a IV-a şi a VI-a A au aflat ȋn cadrul orelor de limba englezӑ informaţii despre ţӑrile membre din Uniunea Europeanӑ şi simbolurile lor.
La Biblioteca Colegiului, elevii clasei a VII-a coordonaţi de prof. Florina Opincariu şi bibl. Gabriela Saveluc au învăţat despre valorile fundamentale care sunt promovate în Uniunea Europeană.

Expoziţia de desene tematice realizată de elevii clasei a V- a B , coordonaţi de prof. Liliana Puiu poate fi admirată în holul central al colegiului.

Activitățile s-au desfășurat ȋn parteneriat cu Centrul de Informare „Europe Direct” Bacău, reprezentat de doamna Nadia-Nicoleta Morӑraşu, coordonator proiect.

1 de 9

La data de 08 mai a.c., în jurul orei 17.30, poliţişti din cadrul Biroului Rutier Bacău au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe raza localităţii.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un localnic de 60 ani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Bulevardul Unirii, nu a păstrat o distanţă de siguranţă şi a acroşat un autoturism condus regulamentar de un bărbat de 50 de ani, din Bacău.

În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a doi pasageri, respectiv, un bărbat de 31 de ani şi unul de 60 de ani, ambii din Bacău.
Cele două victime au fost transportate la Spitalul Judeţean Bacău, pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.