Punând în valoare întregul potenţial artistic, uman şi discografic, talentul şi măiestria tuturor membrilor, Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, continuând şi frumoasa colaborare cu actorii Teatrului Municipal „Bacovia” şi Filarmonica „Mihail Jora”, a oferit miercuri, 24 ianuarie, la Sala Ateneu, un superb spectacol omagial, dedicat Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859.
Cei peste 400 de spectatori, iubitori de frumos, de artă, de folclor, au avut ocazia să participe la un regal artistic, în care şi-au dat întâlnire istoria, teatrul, poezia, muzica populară, dansurile şi nu în ultimul rând portul popular autentic.
Scenariul, regia şi coregrafia, ca de fiecare dată, au aparţinut maestrului Petrică Vlase, cel mai longeviv şi apreciat director al unui ansamblu folcloric din România. Cu sala în picioare, Grupul folcloric de fete al Ansamblului „Busuiocul” a deschis spectacolul cu celebra melodie „Hora Unirii”, îndrăgită de toți românii. După aceea prezentatoarea Daniela Vrânceanu a invitat în scenă cunoscuţii solişti instrumentişti Marius Botea, cu „Doina”, la trompetă, Ionuţ Coman, cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu, la vioară, melodii care merg la sufletul şi inima românilor de pretutindeni.
N-a lipsit celebrul dialog dintre Mihail Kogălniceanu (Viorel Baltag) şi noul domn al Moldovei, dintre Moş Ioan Roată (Ştefan Alexiu) şi Al.I. Cuza (Bogdan Matei). Formaţia de dansuri populare, una dintre cele mai apreciate la evoluţiile ei pe scenele din ţară şi străinătate, a încântat publicul cu dansuri din Moldova, Muntenia şi Ardeal, iar solistele Georgiana Păduraru, Georgiana Tănase, Zinaida Bolboceanu, cât şi preoţii Ionuţ Avram şi Ciprian Ignat au încântat publicul cu melodii din folclorul moldovenesc. Întâlnirea publicului cu folclorul, cu poezia şi teatrul s-a încheiat cu Imnul României şi, din nou, cu Hora Unirii.
„Spectacolul de astăzi este omagiul nostru adus înaintaşilor, celor care, prin voinţă politică, dăruire, dragoste de neam şi de ţară au făcut un prim pas, poate cel mai important – Unirea Moldovei cu Ţara Românească, act ce va fi temelia Marii Uniri de la 1918. Prin muzică, dans, poezie, băcăuanii au trăit, împreună cu noi, cele mai importante momente din perioada unionistă şi le mulţumesc că au venit în aşa număr mare.”
Petre Vlase, director al Ansamblului Folcloric Profesionist „Busuiocul”
În 25 martie se vor împlini 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului impresionist Claude Debussy. Unul dintre apreciaţii muzicieni francezi, Alain Pâris – dirijor şi muzicolog – va dirija un program, despre care afirmă că este singurul dedicat la noi centenarului morţii lui Debussy.
Alain Pâris a dirijat peste 70 de orchestre în ţările lumii. Discipol al unor cunoscuţi maeştri, precum: Pierre Dervaux ori Georg Solti, Paris a câştigat în 1968 Premiul I la Concursul Internaţional de la Besançon. Dinu Lipatti a susţinut la Besançon ultimul său recital de pian. Am făcut această conexiune, cu gândul la Debussy şi la nenumăratele pagini pe care le-a dedicat pianului, multe dintre ele fiind transpuse ulterior pentru orchestră: Berceuse héroïque, Petite Suite sau Images – lucrare pe care o veţi asculta în această seară, concepută iniţial pentru două piane.
Cu primele două Nocturnes: Nuages şi Fêtes, inspirate de tablourile pictoruluii englez Whistler, pe care muzicianul îl admira, se deschide simfonicul de la Sala “Ateneu”. Urmează o pagină cunoscută şi cântată aici de mai multe ori, poemul simfonic Prélude à l’après-midi d’un faune, ilustrare sugestivă a poemului lui Mallarmé.
În continuare, două lucrări, de asemeni, orchestrate după crearea lor: Rapsodia nr.1 pentru clarinet şi orchestră – menită ca piesă de concurs pentru Conservatorul din Paris, în anul 1910, interpretată de Emil Vişenescu, instrumentist al Filarmonicii “George Enescu” şi profesor la U.N.M.B, membru al Trio-ului “Mozaic”şi Rapsodia pentru saxofon alto şi orchestră, în versiunea lui Silvio Rossomando, muzician italian cu notabilă activitate solistică.
Programul se încheie cu a doua suită Images, Ibéria, o muzică cu ritmuri spaniole şi tablouri sonore delicate, din: Par les rues et les chemins, Les parfum de la nuit şi Rondes de printemps.
Sala Mare a Consiliului Județean Bacău a devenit arhiplină pe 24 ianuarie, în zi nelucrătoare pentru funcționarii statului. În timp ce aceștia s-au bucurat din plin de ziua liberă, Palatul Administrativ a fost gazda unor evenimente organizate de Ziua Unirii. Unul dintre ele a fost lansarea „Monografiei comunei Săucești de pe Siretul Mijlociu”, scrisă de prof. Ion Ungureanu.
Evenimentul a fost ales de organizatori să aibă loc în Anul comemorativ – 100 de ani de la Marea Unire, moment cu aleasă semnificație istorică. La invitația lui Valentin Manea, primarul comunei Săucești, au răspuns oameni importanți ai comunității care au rădăcini importante în istoria satului. Manifestarea a debutat miercuri la ora 10.30, iar alături de gazdă au venit și oaspeți de seamă. Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, Ionel Floroiu, deputat PSD, preotul Ion Vadana, parohul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Săucești și reprezentanții unor familii de bază au vorbit despre importanța istoriei unei localități.
O carte pentru comunitate
În prefața cărții care a văzut recent lumina tiparului, Vilică Munteanu, fostul director al Arhivelor Naționale spune că o monografie este o mică istorie din marea istorie a neamului, una sau mai multe picături din lacul ce este format din trecutul nostru, alimentat de izvoarele și izvorașele care ne argumentează existența, continuitatea, aspirațiile, dezvoltarea, realizările, dar și neîmplinirile. Ideea scrierii unei monografii a comunei Săucești este mai veche și a început să prindă contur în urmă cu cinci ani, când inginerul Gigi Manea, a reușit să-i mobilizeze pe soții Ioan și Elena Ungureanu.
„Bogăția documentară ce prezintă multiplele aspecte ale vieții social-economice locale ne-a determinat să le comentăm și să le prezentăm pe larg, înainte de a fi prea târziu. Îndemnul ce ni l-am asumat a pornit și din convingerea că satul românesc patriarhal rămâne cheia de boltă care a susținut și sedimentat spiritul acestui neam, făuritor al unei culturi și civilizații originale”, declară Ioan Ungureanu, autorul monografiei
Cartea, o dată luată în mână, îndeamnă la lectură, fiecare pagină trimițându-te fie la farmecul locurilor, fie la parfumul epocilor istorice, fie la nostalgia anilor trecuți, fie reînvie dorința de a te rifica la nivelul înaintașilor.
„Prin realizarea acestei monografii marcăm istoria locului. Știm cu toții că pentru a scrie o monografie este nevoie de timp și aici vorbim de ani de documentări. Este o carte importantă pentru comunitatea săuceșteană în care oamenii locului se vor regăsi în diferite situații”, declară Valentin Manea, primarul comunei Săucești
În finalul manifestării, primarul Valentin Manea le-a înmânat familiilor Ioan Ungureanu și Ion Roșu, titlul post-mortem de cetățean de onoare Elenei Ungureanu, coautoare a monografiei, cadru didactic și fost inspector școlar și lui Ion Roșu, poet și publicist. La finalul manifestării, invitații au asistat la slujba de Te Deum organizată de Protoieria Bacău cu ocazia sărbătoririi a 159 de ani de la Unirea Principatelor.
Băcăuanii care au avut curajul să înfrunte gerul aspru ce a pus stăpânire pe oraş au putut participa la slujba de Te Deum organizată de Protoieria Bacău cu ocazia sărbătoririi a 159 de ani de la Unirea Principatelor.
Astfel, miercuri, 24 ianuarie, sub razele unui soare cu mulţi dinţi, preoţii băcăuani, în frunte cu ierarhul locului, ÎPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, au venit în procesiune spre Piaţa Tricolorului.
Prin aceasta, ei au reeditat acţiunile care, de peste o sută de ani, marchează acest important eveniment naţional. Având în frunte muzica militară a Garnizoanei Bacău şi purtând în mâini steaguri tricolore, procesiunea s-a oprit pe treptele Palatului Administrativ unde, în prezenţa autorităţilor locale şi a băcăuanilor adunaţi cu această ocazie, s-a oficiat ritualul religios.
Despre însemnătatea acestei zile au vorbit ÎPS arhiepiscop Ioachim, Maricica Coşa, prefectul de Bacău, şi Constantin Scripăţ, viceprimarul municipiului Bacău. „Dincolo de opţiunea politică, de crezul religios, de statutul social, să nu trecem sub tăcere, în uitare, istoria acestui neam şi faptele uimitoare pe care înaintaşii noştri cu arma, cu crucea sau cuvântul le-au aşezat la edificiul său spiritual”, a subliniat ÎPS Ioachim în cuvântul său.
1 de 31
La final, Corala „Episcop Melchisedec” a preoţilor băcăuani şi fanfara militară condusă de lt. Valeriu Bălan au intonat „Hora Unirii” şi alte cântece patriotice.
Aflat în Bacău, de marți seara, pentru o întâlnire de lucru cu inspectorii școlari și directorii de unități de învătământ, ministrul Educației, Liviu Pop, a răspuns încă o dată, într-o conferință de presă care a avut loc astăzi, 24 ianuarie, de la ora 10.00, la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, acuzațiilor venite din partea deputatului PNL de Alba, Florin Roman, care anunța în spațiul public că 1.000 de școli din România vor fi închise.
„Eu îi rog pe cei care fac afirmații publice că se închid 1.000 de școli, de ieri până astăzi se închid numai 500, să îmi dea și mie acea listă cu 500.
Am postat public aseară rețeaua școlară în sistemul SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România), la care are acces inlusiv Serviciul Român de Informații.
Este rețeaua școlară oficială și evoluția ei în ultimii cinci ani. Tocmai s-a punctat, la această conferință, că în județul Bacău nu se închide nicio școală cu personalitate juridică și că rețeaua școlară este aceeași ca anul trecut. La fel se întâmplă și în alte județe din țară.
Este doar o minciună venită din partea unui parlamentar aflat în criză de idei, care vrea doar să se bage în seamnă. Am văzut că îi ține isonul și un fost secretar de stat care e primăriță în județul domniei sale.
Îi transmit acestei doamne primărițe că una dintre grădinițele care se vor construi cu bani de la Ministerul Educației este chiar în municipiul Aiud, cu 4 săli de clase, pentru 100 de copii, așa că nu închidem unități școlare, ci facem unități școlare.
Am prezentat public că sunt 21 de unități școlare care au fost reorganizate din punct de vedere a rețelei școlare, iar atributul acesta este exclusiv al administrației locale.
Rețeaua școlară este atributul primăriei locale și dacă astăzi îmi prezintă cineva lista cu cele 500 de școli care se închid eu îmi dau demisia din toate funcțiile publice.
Toate aceste dezinformări publice ar trebui totuși să înceteze.”
Fost primar al Bacăului (între 1889 -1890 și, respectiv, 1894-1895), Costache Radu este cunoscut pentru prima lucrare monografică a orașului. La un moment-dat, povestește o întâmplare din vremea pregătirilor pentru Unirea de la 1859.
«Dorinţa românilor, fiind unirea cu domn pământean, la mulţi boieri le veniră pofta de domnie, dar acei ce s-au arătat pe faţă erau: Mihail Sturza care fusese domn până la 1848, şi fiul său, beizadea Grigore Sturza, care era şi mai pofticios de tronul domniei.
Odata ce pretendenţii se ştiură agenţii lor umplură oraşele din Moldova, lucrând pe capete spre a căpăta partizani. Unii din agenţi erau cunoscuţi, iar alţii lucrau pe sub ascuns, şi bani mulţi aveau cu ei. La noi venise boierul Şapte-Sate, om deştept şi cu pricepere care lucra din răsputeri. Ispravnicul era pus la poruncile lui, şi amândoi lucrau neadormiţi.
În întâiul loc, după cum am mai spus, ţinta lor era să înăbuşe mişcarea, să potolească focul orăşenilor.
„Tândală şi Păcală”
Un afiş al teatrului anunţase unele piese, între care şi noua piesa „Tândală şi Păcală”, jucată de Alecu Vilner şi Costache Bârzu.
Ispravnicul [care] ştia că la urma acestei piese trebuie să se cânte şi să se joace Hora Unirii, a chemat pe şeful orchestrei de la teatru, pe Lemeş, căruia îi porunci că dacă va cânta Hora Unirii, a doua zi el şi cu toată familia lui va fi scoasă din oraş.
Lemeş se înfricoşă şi spuse celor de la teatru ce i-a spus ispravnicul, ca el e om nevoiaş, îi e frică şi că n-are să cânte. Nu-i zise nimeni nimic.
Hora Unirii
Cele petrecute se răspândiră în tot oraşul şi în seara de reprezentaţie nu mai încăpea lumea în teatru, stătea şi prin coridoare şi pe scări. Se jucară piesele celelalte şi la urmă se ridică perdeaua, începând piesa „Tândală şi Păcală”.
Lemeş se coboară de pe scaun, luându-şi şi scripca. Lumea era curioasă să vadă ce are să se întâmple.
Când ajunse la sfârşitul piesei şi Păcală zicea: „Acum frate Tândală să-i tragem Hora Unirii…”, iute sări din stal Iancu Gheorghiu Budu, şi scoţând scripca de sub surtuc, începu să cânte Hora Unirii.
Şapte-Sate a intrat în gaura de şarpe
Nu se mai ştia ce era în teatru: toată lumea s-a sculat în picioare, strigând ura, bătând din palme şi făcând un zgomot asurzitor.
Cucoanele şi toate femeile de prin loji smulseră lumânările aprinse din trichelele de pe pereţi, strigând să iasă cu toţii pe străzi. Bărbaţii entuziasmaţi pâna la lacrimi urmară pe femei, şi luând şi muzica ieşiră în drum, cântând din gură Hora Unirii.
Dupa o jumătate de ceas erau sute de oameni care cântau şi jucau hora… Unii s-au dus la locuinţa lui Şapte-Sate ca să-l ia la joc, dar Şapte-Sate intrase în gaura de şarpe. Iute s-au adus trăsuri încărcate cu sticle de şampanie din care mai toţi au gustat. A fost o noapte de mare veselie».
De cum pășești în incinta Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” ești surprins de o paletă de emoții ce te transpun, asemeni unei mașini a timpului, în trecut, dar și în viitor, pentru că, înțelegând și vizualizând elementele de expoziție vie prezentate, ca rezultate materiale finale ale proiectelor desfășurate, aici poți anticipa destinul poporului român. Într-un adevărat muzeu. Un concept inedit, pentru un liceu de profil tehnic.
În interiorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”, din zona de sud a Bacăului, intri pe un traseu pe care fiecare vizitator îl parcurge în două planuri: cel vizual, obiectiv, în care conștientizează și confirmă elementele realității personale, și cel spiritual, introspectiv, în care asocierile depășesc granițele timpului, subconștientul călătorind involuntar, spre iernile cu zăpezi apocaliptice în care nepoții ședeau tupilați la poalele bunicii privind-o fascinați de magia cu care torcea lâna sau învârtea fusul, ori ascultau poveștile bunicului despre război și vremea foametei, sau încercau neputincioși să înțeleagă forța zeului care stăpânea focul din foale pentru a modela potcoave, caiele, roți de căruțe și topoare.
1 de 10
Expoziția reunește oale de lut, piuă, costume populare, obiecte folosite în gospodăriile țărănești de altădată, covoare, carpete, icoane și fotografii care te transpun în casa bunicilor. Tablourile vechi, fotografiile de familie, ținute la mare cinste pe perete în multe dintre casele din satele noastre, sunt expuse și ele pe holurile liceului. Frumoasă este și colecția de bancnote și monede vechi, unelete din gospodărie, războiul de țesut, blidarele, fiare de călcat turnate în fontă, lăzile de zestre, mese de bucătărie, dar și bănci școlare. Fiecare exponat își spune propria poveste, veche și emoționantă.
Omul care a sfințit locul
Toată această frumoasă inițiativă a început, acum mai bine de patru ani, prin activitățile finanțate de Consiliul Județean Bacău (ca urmare a aprobării proiectelor de finanțare nerambursabilă depuse în baza Legii 350/2002), de către managerul colegiului, prof. Iulia Ecaterina Corlade, activități devenite deja o tradiție și care urmăresc promovarea obiceiurilor locale și elementelor de etnografie și folclor în rândul elevilor și cadrelor didactice ale liceului, devenind o formă de recunoaștere și de punere în valoare a specificului național ce validează apartenența, în timp și spațiu, la spiritualitatea românească, încununată prin actul Unirii.
Confirmând proverbul Omul sfințește locul, directorul Iulia Corlade, împreună cu profesorii colegiului și-au armonizat eforturile în încercarea de a-și lăsa amprenta nu doar asupra perceperii vizuale a instituției pe care o reprezintă, ci, mai ales, asupra sufletelor elevilor. Asemeni unor meșteșugari, aceștia și-au asumat rolul modelării lor spirituale, elevii experimentând interdisciplinar, dincolo de conținuturile programei școlare, realități care conchid spre identificarea elementelor de specific național ce converg și validează Unirea, nu doar prin etnografie, folclor, tradiții, obiceiuri, legende, balade, pictură, modelaj (de altfel, elemente primordiale în definirea spirituală a unui popor), ci și prin cultură, după cum au intuit și sugerat, de-a lungul timpului, personalități ca Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu etc – în literatură, oralitate, arhitectură, valorificarea frumuseților naturii, interpretări lingvistice, scriere de texte, revalorificarea registrelor populare și arhaice.
Prin activitățile reunite în toate aceste proiecte, elevii au reușit să promoveze și să aprecieze moștenirea culturală, să cunoască obiceiurile şi tradiţiile populare, ca atitudine socială şi morală orientată spre valorificarea şi promovarea acestora în creaţiile proprii, să-și stimuleze spiritul de iniţiativă prin asumarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare ca elemente de identitate naţională, să cunoască principalele tipuri de meşteşuguri populare tradiţionale practicate în decursul timpului.
„Toate aceste activități, aceste idei, au pornit din nevoia de frumos, pentru a lumina și însufleți inima, sufletul și ochiul celor care ne trec pragul. Totul a început undeva în 2013, când am derulat un prim proiect în școală, apoi am reușit să accesăm fonduri, în fiecare an, de la Consiliul Județean. Bineînțeles că toate proiectele au avut un punct de plecare trecutul nostru. Pasiunea mea pentru tot acest frumos o moștenesc de la bunicii mei, Iftimie și Elena Negoiță, care au fost învățători în Sascut Sat. Obiectele de suflet din această expoziție de pe holurile liceului sunt de la bunica mea. Este aici și Abecedarul de pe care a învățat, care ocupă un loc important în acest mic muzeu, am și scrisorile ei, scrise către bunicul meu, în timpul războiului. O parte dintre obiecte sunt și de la bunica soțului meu, Eduard Corlade, care este din Poiana Negri, și el cadru didactic în acest colegiu, de la Pâncești, de la doamna profesoară Ioana Vornicu, ce ne-a ajutat foarte mult, fiind membră în proiectele noastre, de la prof. Mihai Gurămultă, fost director adjunct aici, acum profesor, alte obiecte le-am cumpărat de la Răcăciuni, de la bătrânii satului, altele sunt aduse de la prieteni, de la Luizi Călugăra, Cleja, Sascut. Am implicat în toate aceste activități elevii, dar și o echipă de șase persoane din școală, fiecare cu activități diverse de coordonare, respectiv informaticianul Andreea Codreanu și profesorii Teodora Gaman, Mihaela Neacșu, Ioana Ana Vornicu, Eduard Corlade și Marius Dragomir. Am plecat de la o idee mică, pe care cu timpul am dezvoltat-o și care va fi în continuare dezvoltată, pentru că nu mă opresc aici. Mai am multe, foarte multe de făcut.” prof. Iulia Corlade, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău
Proiectele care însuflețesc liceul
Anul 2014 a fost debutul acestor proiecte culturale cu „Satul băcăuanului. Tradiții. Secularitate. Continuitate.” Un proiect cultural cu trei secțiuni de concurs pentru elevi: prezentarea satului natal (atestarea istorică, legendară); prezentarea satului din perspectiva istorică şi etnografică din literatură; prezentarea straielor satului (prezentarea portului național).
În anul 2015 s-a aprobat al doilea proiect cultural, Promovarea valorilor culturale băcăuane în rândul tinerilor, care a vizat prezentarea instituțiilor culturale și impactul lor asupra timpului, Bacăul de altădată, picturi de icoane pe sticlă, sculpturi în lemn, confecționarea de podoabe, realizare de măști etc.
În anul 2016 s-a primit finanțare pentru al treilea proiect cultural Tradiții băcăuane, dincolo de timp și spațiu cu implicarea directă a elevilor şi cadrelor didactice în dezbateri, evaluări, care și-a propus cultivarea şi valorificarea potenţialului creator al elevilor, promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, a valorilor culturale materiale şi spirituale ale popoarelor.
Anul trecut, în 2017, a urmat al patrulea proiect cultural – Bacău, izvor de identitate culturală – prin care s-au derulat activități ce au constat în culegerea de informaţii privind folosirea motivelor tradiționale în portul național, studierea etimologiei proverbelor și modul în care acestea sunt reactualizate, surprinse în opere ale scriitorilor băcăuani, valorificarea prin sesiuni de referate și concursuri a informațiilor obținute, expoziţii, excursie, pictură pe pereții școlii. Proiectul s-a finalizat cu un spectacol, un bal al bobocilor cu tematică folclorică, unic în Bacău, și cu o excursie tematică pe Valea Bistriței.
„Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Câți dintre tinerii de azi cunosc valoarea unor obiecte, de o rară frumusețe, pe care le privesc cu dispreț, spunând că sunt de când era bunica fată? E vina lor că nu pot selecta din tot ce li se oferă, lucruri de calitate, valoroase din punct de vedere cultural și spiritual, sau este vina noastră, a dascălilor că, mânați de dorința de a le preda cât mai multe cunoștințe din diferite domenii, am uitat să punem accent tocmai pe ceea ce este mai important: lucrurile ce ne definesc pe noi, românii?
Tinerii sunt cele mai sensibile ființe, dornice să învețe, să înțeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj, căci lucrăm cu niște minți și suflete ce încă își pot schimba mentalitatea. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula elevilor dragostea și respectul pentru tradițiile, obiceiurile și folclorul românesc.” prof. Iulia Corlade, director
Istoria colegiului și identitatea „Mangeron”
Sunt proiecte frumoase, asumate, ce au în spate numeroase ore de muncă și efort, care, prin lucrările realizate, au dat viață pereților liceului, vor dăinui în timp și vor încânta sufletul și inima oricui. Însă, chiar dacă vizitatorul este surprins și îmbrățișat spiritual de elementele culturale transpuse prin avizierele colegiului dedicate etnografiei și folclorului, cultura își prelungește faldurile și în interiorul sălilor de clasă, cabinetelor și al laboratoarelor, incinta liceului confirmând, prin echipamentele și dotările specifice, impuse de calificările și specializările pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal zi și seral, profesional și postliceal, identitatea „Mangeron” și preocuparea continuă a cadrelor didactice de a adapta permanent conținuturile formale și nonformale cerințelor de transdisciplinaritate și interdisciplinaritate în scopul armonizării actului educativ.
Fosta platformă industrială – din partea de vest a orașului – capătă zi de zi altă înfățișare. Împreună cu inginerul Jănică Axente, batem la ușa actualei conduceri a S.C. Vinalcool S.A. Bacău. Intenție anunțată, provocare de a stârni o călătorie în timp, cât mai veridică privind prelucrarea industrială a vinului, în ultimele 5-6 decenii. Ce mai e de ascuns?
Între vechi și nou.
Clădirea de birouri, construită înainte de 1990, îmbină ușile cu geam termopan cu cele capitonate, din piele maronie. O alternanță de stiluri, într-o atmosferă caldă, puțin austeră. Pe biroul Directorului General Dan Mandrea, rămas neschimbat, un album mare cu fotografii – de pe la începuturile activității – abia așteaptă să fie răsfoit. Doar o mică înlocuire, undeva sus. Pe peretele lambrisat, în locul portretului „tovarășului” Nicolae Ceaușescu (ar fi împlinit zilele acestea 100 de ani), stă sigla Vinalcool.
Este reprezentată prin secțiunea unui butoi văzut din față, fără canea și multe doage pe circumferință, cu doi lei care țin în gheare litera M, de la Mărgineni cred. Au deasupra o coroană regală, reprezentând numeroasele medalii de aur primite de vinurile produse aici. Economistul Lucian Manuel Ciubotaru, acționarul majoritar al societății, după ce îmi face un tur de orientare prin clădire (n-am mai călcat pe aici din toamna lui 1990, când eram novice pe lângă reporterul Eugen Verman), ne invită pe toți în biroul lui.
Larg luminat și ancorat în realitatea electronică. Pasionat de fotografie și istorie, are pe perete o icoană și un tablou mare, care îl înfățișează pe Dimitrie Cantemir. Domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711), autor al ”Descripțio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 – 1716). Ceva din stema Moldovei de atunci, parcă se regăsește… și pe butoiul secționat, din celălalt cabinet. Discuțiile la o cafea – în cești cu ceai – se leagă mai mult… diplomatic.
Însă odată aflați în fața albumului, realizat cu mulți ani în urmă de Dumitru Erimicioiu, inginerul care a fost la conducerea acestei întreprinderi aproape 30 de ani, amintirile devin punctuale. Nasc nostalgii. Întâmplările uitate devin subiect de știri actuale.
Portretele din grupuri, identificate cu degetul, mă duc cu gândul la crucile aliniate și salvele de onoare, pe care le merită toți cei care au pus umărul, la ceva. Albumul a fost recuperat recent prin amabilitatea fiului acestuia, Dan Mircea Erimicioiu, tot inginer, dar la o altă întreprindere de prestigiu din Bacău. De ce nu? Atâta istorie adunată în acel perimetru măsurat în hectare, merită o cameră care să fie amenajată ca muzeu. Așa promit interlocutorii. Privesc în perspectivă!
Ce făcea Vinalcool?
Nu stai să te gândești, în momentul când ciocnești un pahar cu vin, câtă strategie, muncă, stă în conținutul acelei licori care-ți gâdilă papilele gustative. Erau mai multe secții de preparare a băuturilor alcoolice, în această zonă, într-o înlănțuire firească.
Cetățeanul consumator ca să nu-și bată capul, știa: la Bere se făcea bere; la Spirt se făcea spirt; la Lichior se făcea lichior. Se mai știa că vinul vine din struguri, și se mai face încă.
Nu vine de pe „streașină”, speranța vocalistului din cântec, chiar dacă la prețul de desfacere la peturi, unii spun că e cam făcut, acum… din „scândurică”.
Mă lămurește ce-i cu procesul tehnologic și ce presupune acesta, horticultorul devenit bunic, care îmi spune „tinere”. Inginerul Dan Mandrea. Simt în tonul autoritar acea concesie făcută unui novice în domeniu, care se străduie să poarte, între ciocan și nicovală, o informație pertinentă, mai departe. Reticent în a da amănunte, mai în vârstă cu câteva luni decât Jănică Axinte, vorbește punctual:
„Am venit aici în 1971. Am terminat Horticultura la Iași. Am fost numit tehnolog, la rachiuri. Tot ce însemna băutură tare. O perioadă de vreo câțiva ani buni. Din 1978 am devenit tehnolog la vinuri. Aici era o răspundere mult mai mare. Pentru a aprecia calitatea vinurilor care ieșeau pe piață, trebuia să fii un bun meseriaș.
La vinurile de export era o tehnologie cu totul aparte. Răspunderea era foarte mare. Ce era pe intern – vinul era bun – se consuma în două zile, nu existau dificultăți. Erau probleme în a face față cererii externe.
La export aveam pe primul loc rușii, apoi polonezii, cehii, nemții din RDG. Ultimul export pe care l-am făcut noi a fost în Japonia. În 1988.
Ce răspundere! Ne-au trimis containere din inox, sterilizate, sigilate. Le-am expediat vinul pe care l-au ales. A trecut o lună, două, trei! N-am avut nicio confirmare. Intrasem în panică. Și am primit de la ambasadă că vinul a fost foarte bun și mai vor. S-a rupt firul în 1989”.
Nu continui acum povestea cu ce s-a întâmplat după acel an. Încerc să înțeleg procesul tehnologic.
Bentonita, o argilă
În cele 12 unități existente în județ, se făcea vinificația primară. Vinul brut putea fi transportat sub formă de must sau ca vin fermentat. Era trimis la Bacău.
„De aici începe tehnologia de vinificație proprie. Se face cupajul. Afli tăria, aciditatea, zahărul. După aceea se intră în procesele de limpezire, filtrare, stabilitate, învechire. Prin metode fizice sau, metode chimice.
Se poate folosi limpezirea prin centrifugare sau reacția chimică, prin adaos de bentonită. O argilă care în contact cu vinul, dă naștere unui precipitat. Acesta se depune. După stabilizare, vinul ajungea la îmbuteliere”.
Pare simplu, complicat sau puțin alambicat!?! O tehnologie explicată așa, în mare, vă determină să deveniți inovatori, dacă extrageți inima vinului, când vă îngheață peste iarnă și țineți butoiul în boxă sau cămară. Nici n-am pomenit de metabisulfit.
Directorul mare și directorul mic
Cine a fost Dumitru Eremicioiu? Nu au fost abordări, indiferent de domeniul de activitate fără să nu se facă o referire, la acest Om. Iată cum vorbesc doi directori despre alt director, înaintaș, care le-a fost exemplu.
Domnul Jănică: Înaintea lui a fost unul Rotman, milițian. El a devenit Băcăuan în 1959, când a fost numit inginer șef aici. În 1966-1967, s-a specializat în Franța. Din punct de vedere fizic era o mare diferență, ca înălțime, între noi. Se vede și în fotografii. Când se afla în teritoriu că vin controale de la Centru, întrebarea era: care director vine? Cel mare, sau cel mic? Eu eram poate… mai blând?!”
Domnul Dan: „Un spirit inventiv. În perioada cât a fost director (1971 -1988) au fost construite în județ 12 uzine de vinificație a strugurilor și 4 distilerii dotate cu utilaje moderne. Un Combinat de depozitare-condiționare a vinurilor, rachiurilor naturale și băuturilor din spirt. Cea mai făcut?… Zi-i tu Jănică!”
Întorc privirea. „A introdus soiuri noi…” Pentru că se completau reciproc, fac un rezumat care sună ca un afiș de la Panoul de Onoare. Și ce era rău în asta: A organizat acțiunea de plantare a 800 ha teren cu viță de vie, din sortimente de soiuri pure Fetească și Riesling. Astfel, sortimentele de vinuri din Podgoria Podu Turcului au ajuns să fie apreciate cu medalii la concursurile internaționale.
A conceput și aplicat linii de vinificație cu inovații care s-au extins și la alte întreprinderi din țară. În Întreprinderea viei și vinului – mă documentez și din fotografii – prin aplicarea inovației „Erdu 100”, a crescut productivitatea, calitatea, reducându-se în același timp consumul de energie electrică.
Că și-a pus inițialele pe brevet și a ridicat cu sută la sută procente eficiența, vorbim de competență sau de modestie? A experimentat cu succes o nouă tehnologie, de izolare interioară a cisternelor care cărau vinul vrac, construite din oțel laminat – table care rugineau – și afectau calitatea mustului sau a vinului abia fermentat. Și încă multe altele.
La cerințele actuale, când totul este sterilizat, ne mirăm cum s-a putut bea până atunci, din așa ceva. Cantitatea și calitatea, au propriile piețe de desfacere. E drept, majoritatea consumatorilor din acea vreme, ori țin acum dietă, ori sunt țărână. Urmașii deja imunizați, nu comentează. Pentru obrazul subțire, un vin bun nu costă. Nu se bea! Este privit în lumină. Păstrat de colecție. Lăsat moștenire. Nu-i scoți dopul, să-i subjuge altcineva duhul. Durere de pivnicier, azi somelier, când ajunge în cupa unuia cu bani, care plescăie încântat de dop și etichetă.
Iesirea la pensie, Dumitru Eremicioiu, 15 martie 1988
Dumitru Eremicioiu s-a născut la 26 octombrie 1925, în Cetatea Albă din Basarabia. A absolvit Institutul Agronomic București. Cea mai mare parte din viață și-a dedicat-o viei și vinului băcăuan. A făcut-o și după ieșirea la pensie, în 1988. Trupește, a plecat dintre noi în ianuarie 2010, pe data de 25.
Se vede că munca lui a rămas impregnată în doagele butoaielor și parfumul vinurilor de colecție, păstrate încă la „rece”. Predecesorii îi aduc, după atâția ani, un sincer omagiu. Următorul popas… la Gherăiești, după aromele de „vin pelin”. Mai am de umblat până să vedeți, împreună cu mine, sticlele de colecție, cu pânze de păianjen.
Mladost Zagreb- Azerrail Baku. La cum se așezaseră lucrurile, una dintre optimile de finală ale Cupei Challenge la volei feminin părea să fie acesta. Mladost se impusese în prima manșă a „șaisprezecimilor” cu 3-1 pe terenul elvețiencelor de la Sm’Aesch. Iar Azerrail remontase înfrângerea din tur, de la Bacău, contra Științei.
În jocul retur de la Baku, azerele s-au impus cu 3-0, ducând calificarea în prelungiri, la „setul de aur”. Adică acolo unde au condus cu 10-5 înainte de a ajunge la 12-8. Numai că…Numai că și în volei se întâmplă minuni.
Iar vice-campioana Elveției a câștigat cu 3-0 returul din Croația. Bașca „setul de aur” cu 15-10. Astfel, Sm’Aesch Pfeffingen a ajuns în „optimi”, acolo unde dă peste Știința. Da, da, Știința, care a reușit un come-back fantastic în „setul de aur” de la Baku pe care și l-a adjudecat cu 15-13.
Așadar, în loc de Mladost- Azerrail, avem Sm’Aesch- Știința. „Și noi, și elvețiencele ne-am calificat după meciuri retur care ar trebui să poarte mențiunea «Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional»”, a declarat, mai în glumă, mai în serios, antrenorul Științei, Florin Grapă, înaintea primei manșe a „optimilor” programată în această seară, de la ora 19.00 (o oră mai târziu în România) în sala „MZH Lohrenacker” din Aesch.
Spre deosebire de studente, care mizează în Challenge Cup doar pe jucătoare autohtone (noua achiziție, sârboaica Duric nu are drept de joc în cupele europene), Sm’Aesch este o multi-națională. Gruparea antrenată de germanul Andi Vollmer include cinci straniere: Ennok (Estonia), libero-ul Poganny (Germania), von Piekartz (Olanda), Walch (SUA) și White (Canada).
Lotul este completat de elvețiencele Visentin, Matter, Storck, Werfeli și Zaugg. Gazdele din această seară se prezintă în fața Științei cu un moral ridicat; duminică au învins-o pe Voleo Zurich cu 3-1. „E clar că întâlnim o echipă cu potențial, dar avem și noi atuurile noastre. Cel mai important avantaj este că returul, cel care decide calificarea, se joacă în Bacău, pe 7 februarie. Ne dorim însă foarte mult un rezultat bun și în manșa de miercuri, din Elveția”, a spus Florin Grapă.
Formații probabile:
Sm’Aesch: von Piekartz, Ennok, Walsch, White, Werfeli, Storck, Pogany (libero).
Știința: Kapelovies, Lupa, Cazacu, Faleș, Sipoș, Rogojinaru, Albu (libero).
Arbitri: Angel Romero Martinez (Spania) și Martin Yanakiev (Bulgaria).
Divizionara A de handbal feminin a Bacăului, Știința își face azi debutul intern în 2018. Învinsă în prima etapă a returului la Iași, gruparea băcăuană speră să ia toate punctele în jocul programat în această după-amiază, de la ora 14.00, în Sala Sporturilor, contra antepenultimei clasate, Danubius Călărași.
Runda a 17-a a fost deschisă de meciul de duminică Spartac București- HCF Piatra Neamț, în care oaspetele s-au impus cu 31-16 (15-10). Celelalte jocuri aflate în program azi: Steaua- Neptun Constanța, Dinamo București- CNOT Iași, CSU Târgoviște- CSȘ Tulcea, Știința București- CSM București II. ACS Șc. 181 SSP București stă, în timp ce jocul Gloria Buzău- Activ Plopeni urma să aibă loc aseară.
Din această lună, angajatele din front office ale Poștei Române Bacău au fost echipate cu o ținută nouă. Asta după ce, la finalul anului trecut, administrația companiei a achiziționat peste 4.500 de articole vestimentare pentru angajaţii aflați în contact direct cu clienții. Valoarea totală a achiziţiei este de aproximativ 27.500 de euro.
„Încă de la începutul anului, de Sf. Ion, am îmbrăcat oficiantele de la ghișeele din municipiul Bacău. Deocamdată. E vorba de 35 de angajate. Urmează și restul oficiantelor – peste 120 – din front office de la oficiile urbane din restul județului, inclusiv din mediul rural”, a declarat Liviu Ciumeti, directorul Oficiului Poștal Bacău.
Măsura face parte din obiectivul noii conduceri a companiei de a proiecta o imagine nouă Poştei Române, atât în rândul clienţilor şi partenerilor săi, cât şi în rândul angajaţilor. „Această achiziţie de uniforme se alătură eforturilor noastre de a îmbunătăţi felul în care este percepută Poşta Română.
Angajaţii companiei care au contact direct şi constant cu clienţii sunt importanţi pentru noi, întrucât, inclusiv prin intermediul acestora se întreţine imaginea Poştei Române”, au transmis reprezentanții Poştei Române. Compania Naţională Poşta Română are cei mai mulţi angajaţi din România, în contact direct cu clienţii.
Recenta Hotărâre a Curții de Apel Bacău prin care ecologizarea haldei de fosfogips de la Amurco rămâne în sarcina combinatului chimic și nu a Primăriei pare greu de aplicat în condițiile în care societatea aflată în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae se află în lichidare judiciară.
Curtea de Apel a casat o sentință a Tribunalului Bacău, prin care de ecologizare urma să se ocupe primăria, în condițiile în care aceasta ar fi preluat o suprafață de teren din zona haldei, conform unei înțelegeri cu proprietarul Amurco. Halda de fosfogips este în continuare un focar de poluare a mediului, drept pentru care la sentința Tribunalului a făcut recurs Agenția pentru Protecția Mediului Bacău și a câștigat.
Instituția încă nu a oferit detalii cu privire la noua situație creată, dar un factor important al problemei este societatea care se ocupă de lichidarea judiciară a combinatului, Sierra Quadrant.
„Prin calculele noastre – ne-a declarat administratorul de la Sierra Quadrant, Florin Dragomir – , după rezultatele evaluărilor, întreg patrimoniul Amurco nu face cât obligațiile deduse pentru ecologizare.
Noi suntem acum în legătură cu autoritățile naționale în această problemă, dar probabil că va trebui să luăm de la capăt totul. Încă nu știu ce vom face. Noi suntem doar un simplu mandatar judiciar. Resursele societății Amurco sunt mici, mai ales acum, în lichidarea ei, când e și puțin atractivă pentru investitori. Și fără obligațiile de mediu nu ar fi atractivă societatea”.
Florin Dragomir a apreciat că intenția autorității locale de a prelua problema ecologizării haldei de fosfogips a fost foarte bună la vremea ei. „Dacă acolo au existat unele dedesubturi, cum se spune, e treaba altora! Puteau fi valorificate fonduri europene în acest caz, dar iată că noi nu putem profita de această oportunitate.
În prezent, România și așa este dată în judecată în procedura de infringement în cazul gropilor de gunoi. Noi încă nu am primit motivarea instanței, dar o vom primi și vom vedea cum am putea proceda în continuare”. (Petru Done)
Problema haldei de fosfogips a cunoscut o turnură ciudată după ce municipalitatea băcăuană a acceptat-o ca donație în urmă cu câțiva ani.
Atunci era vorba unui proiect integrat care urma să acopere halda cu nămolul rezultat în urma operațiunilor de decolmatare a Lacului Bacău, din jurul Insulei de Agrement. Problema a intrat în impas și s-a spus că, acceptând donația, Primăria Bacău ar fi trebuit să plătească pentru ecologizarea haldei.
Afacerea a ajuns problemă de dezbatere electorală, cel mai afectat fiind actualul lider al organizației municipale Bacău a PNL, Dragoș Luchian.
„Au trecut doi ani de când s-a început o campanie mediatică împotriva mea cu privire la obligațiile de mediu ale societății Amurco. Curtea de Apel Bacău a dat o decizie definitivă prin care arată clar că obligațiile de mediu aparțin societății Amurco și nu Primăriei Bacău, asta deși municipalitatea a acceptat actul de donație al terenului.
Numele meu a fost târât pe nedrept în acest scandal, în special în campania electorală! Așa cum am susținut și atunci, intenția noastră a fost de a duce la bun sfârșit două proiecte utile Bacăului, decolmatarea lacului din jurul Insulei de Agrement și ecologizarea haldei de fosfogips. Din păcate, ambele par în impas în acest moment”, a comentat Dragoș Luchian. (R.B.)
Este interesantă maniera în care o seamă de cetățeni extrem de nervoși cer arderea pe rug în piața publică a jandarmului care a reacționat atunci când un protestatar a încercat să spargă cordonul forțelor de ordine.
Nu vorbesc doar de faptul că acei cetățeni care au încercat să treacă de cordonul jandarmilor se aflau în ilegalitate, participând la un protest neanunțat oficial și neautorizat.
Vorbesc de dublul standard care este impus de acești cetățeni, care, atunci când un protestatar a lovit cu boxul un bătrân în față, au făcut zid virtual în jurul său, apărându-l pe motiv că „a fost provocat”.
Desigur, o mare parte din vină pentru situație aparține Jandarmeriei care, de o bună bucată de vreme, a devenit o domnișoară de pension.
Păi, să ne amintim, pe vremuri, ce campionate de maraton făceau jandarmii cu protestatarii la Pungești! Cum au impus starea de asediu într-o localitate și cum amendau cetățenii care ieșeau din case ca să meargă la buda din curte pe motiv că au ieșit din casă după ce s-a dat „Stingerea”.
Să ne amintim și de negocierile cu protestatarii din iarna lui 2012, când, cel puțin în Bacău, li se amintea în permanență că mitingul nu este autorizat și că se încalcă legea.
Încă de la #Colectiv, Jandarmeria a uitat că are datoria să impună legea. A permis manifestații neautorizate, a permis blocarea străzilor. Era de așteptat să se ajungă la momentul în care unii protestari să ștergă pe jos cu jandarmii.
A protesta este un drept constituțional. Că-mi place sau nu-mi place tema protestului, nu am dreptul să cer interzicerea acestuia. Ca să fie clar! Oricine are dreptul să iasă la miting pe ce temă vrea mușchii săi. Dar cu niște condiții.
Condiții care sunt scrise în lege. Să nu blocheze drumurile, de exemplu. Să anunțe oficial autoritatea locală de desfășurarea mitingului și cine îl organizează.
Pentru că un miting nu se organizează oricum, are nevoie, de exemplu, de oameni de ordine care să împiedice degenerarea manifestării, să scoată provocatorii, să nu permită încălcarea legii.
Și să nu-mi spuneți acum că aceste mitinguri au fost „spontane”, și, prin urmare nu trebuiau autorizate. Că un miting „spontan” nu se anunță pe Facebook cu săptămâni înainte.
Vineri, 26 ianuarie se va vota noul Guvern, în fruntea căruia a fost numită Viorica Dancilă, viitor prim-ministru.
Conform declarațiilor făcute în presa națională de către reprezentanții PSD, o treime din miniștri vor fi înlocuiți, însă se va păstra aceeași structură de 28 de portofolii. Sunt numeroși miniștri care își vor păstra funcțiile în noul cabinet, dar sunt și miniștri care au demisionat de vineri, printre care ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.
Alți miniștri care nu vor face parte din guvern sunt Marcel Ciolacu, dar și Felix Stroe de la Ministerul Transporturilor.
Dintre miniştrii social-democraţi vor rămâne în Guvern: Paul Stănescu (ministru al Dezvoltării şi vicepremier), Lucian Georgescu (ministrul Cercetării), Carmen Dan (ministru de Interne), Olguţa Vasilescu (ministrul Muncii), Mihai Fifor (ministrul Apărării), Petre Daea (ministrul Agriculturii), Tudorel Toader (ministrul Justiţiei), Victor Negrescu (ministru pentru Afaceri Europene), Andreea Păstârnac (ministru pentru Românii de pretutindeni), Gheorghe Şimon (ministrul Economiei), Ilan Laufer (ministru pentru Mediul de Afaceri), Lucian Şova (ministrul Comunicaţiilor).
Contactat de redactorii Deșteptării senatorul Dragoș Benea, președintele organizației județene PSD Bacău, a confirmat faptul că deputatul Lucian Șova va fi menținut în funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în noua echipă guvernamentală.
„Cu siguranță va continua pe acest portofoliu pentru că a avut o activitate apreciată și de președintele partidului, și de fostul premier, și de Comitetul Executiv. Cu siguranță, cel puțin acest portofoliu îl va avea”, a declarat președintele Dragoș Benea.
Totodată, ALDE îşi va păstra portofoliile, respectiv Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, precum şi pe actualii lor deţinători: Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie.
Mica Unire, pe care o sărbătorim în fiecare an pe 24 ianuarie, s-a săvârșit în vremuri frământate, în care românii erau sub tirania austriecilor, turcilor, rușilor, vremuri în care se cumpărau slujbe, influențe, în care săracii plăteau biruri, iar bogații beneficiau de scutiri. Ca și acum, veți spune.
Putem descoperi, totuși, niște diferențe. La 1859, existau câțiva politicieni și intelectuali însuflețiți de idealurile națiunii, arzând de dorința de a-i uni pe români și de credința că au o datorie față de țară.
Își riscau poziția, prieteniile, investeau timp și bani pentru reușita mișcării unioniste. În 2018, sursele de informare sunt mai numeroase, mai diverse, poporul e mai educat, dar „boierii” mai puțin patrioți.
Mai puțin sau deloc. Gândidu-mă la ce se întâmplă azi, mi-am imaginat o familie care a câștigat la loterie ori s-a trezit moștenitoarea unei rude bogate și în care a început lupta pentru împărțirea bunurilor.
Dintr-o dată, părinții divorțează, frații se urăsc, verii stau pe margine și îi ațâță. Cam așa se întâmplă cu noi, în familia mare a României. Nemaifiind sub asuprirea străinilor, lipsurilor și războaielor, ne străduim să ne asuprim unii pe alții…
Toate relele sunt cauzate, însă, nu de faptul că „mai binele e dușmanul binelui”, ci de lipsa educației morale. Partidele nu fac politica națiunii sau politică pentru progresul națiunii, ci pentru progresul clanului. Din nefericire, și la nivelele inferioare se acționează astfel. Că există dezbinare nu e greu de demonstrat.
Cel mai la îndemână exemplu e încercarea parlamentarilor de Iași de a îngropa proiectul autostrăzii Bacău-Brașov. Politicienii din Moldova se luptă între ei, în loc să-și unească forțele și să promoveze ambele investiții, ceea ce ar fi simplu căci sursele de finanțare sunt diferite. De ce să apeși pe umerii celuilalt și să-l afunzi în noroi ca să pari mai înalt, mai bun, în loc să devii cu adevărat mai bun? De ce să nu-l iei de mână și să te ridici împreună cu el?
Energia consumată în intrigi ar putea fi investită în beneficiul comunității, iar când comunitatea, urmând exemplul „boierilor” săi, devine unită și prosperă, prosperitatea se autoalimentează, durează și se răsfrânge asupra fiecărui individ.
În anul în care împlineşte 125 de ani de existenţă, Biblioteca Judeţeană „Costache Strudza” şi-a înscris în seria de manifestări aniversare mai multe acţiuni printre care şi cele dedicate Unirii Principatelor Unite de la 1859 şi Marii Uniri de la 1918. Marţi, 23 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Multimedia, a avut loc manifestarea „Bacăul şi Unirea”, care a cuprins vernisajul unei expoziţii de documente şi cărţi rare (reproduceri şi originale), din care reies aspecte şi acţiuni ale instituţiilor şi personalităţilor băcăuane pentru pregătirea Unirii, cât şi postunioniste.
Organizată cu sprijinul Arhivelor Statului Bacău şi prezentată de Mihaela Chelaru, director al instituţiei şi Vilică Munteanu, fost director al Arhivelor, expoziţia a suscitat interesul celor prezenţi, mai ales că unele dintre fac parte din patrimoniul naţional şi au caracter de unicat, reprezentând, pe scurt, un lung drum prin istorie, aspect remarcat şi apreciat şi de Gheorghe Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii, care, într-o scurtă alocuţiune, a prezentat câteva dintre preocupările Guvernului pentru marcarea Centenarului Marii Uniri.
Nicoleta Zărnescu, prof.dr. la Colegiul Naţional „Ferdinand I”, a adus în faţa auditorului interesante informaţii din „culisele” Unirii de la 1859, „politica faptului împlinit”, cât şi contextul extern al Unirii Principatelor.
Ca de fiecare dată, colecţionarul Mihai Ceucă a făcut apel la arhive pentru a ne împrospăta memoria cu „Mărturii despre Unire păstrate în ilustratele de epocă”, subietul fiind câteva clădiri din Bacău care au avut un rol important în epocă, cum sunt Casa Rafailă, unde a poposit pentru o noapte Al.I. Cuza în drum spre Bucureşti, aflată acum într-o stare deplorabilă, Casa Cantili, general, participant la Războiul pentru Independenţă, retras în Bacău (fostul CENTROFARM), Casa Rosetti-Tescanu, Tescani, Casa Alecsandri, care nu mai are nevoie de explicaţii.
Cu acceaşi ocazie, a fost lansat şi volumul semnat de Ioan M. Grigoriu, „O istorie a orașului Bacău. Monografie – 1928 (Bacău, Editura „Babel”, 2017), despre care au vorbit conf. univ. Maria Grigoriu, criticul literar Constantin Călin și editorul Ionel Rusei, carte asupra căreia vom reveni în ediţiile următoare.
Inclusă încă din anul 2016 în lista zilelor libere, 24 ianuarie este marcată de numeroase instituții nationale, dar și locale.
Federația Tinerilor din Bacău și Protopopiatul Bacău, sunt doar două dintre organizațiile locale care au un program stabilit pentru astăzi.
Arhiepiscopia Romanului și a Bacăului, prin Protopopiatul Bacău, organizează o serie de manifestări prilejuite de serbarea Unirii Principatelor Române. Acestea fac parte din Proiectul Național Bisericesc „2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam”.
Evenimentul începe la ora 8.00, la Catedrala „Înălțarea Domnului”, cu întâlnirea preoților din cadrul Protopopiatului Bacău cu ÎPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului. În jurul orei 11.30, în fața Hotelului Decebal, Muzica Militară și Corala „Episcop Melchisedec” a vor primi fețele bisericești, iar coloana oficială se va deplasa spre sediul Prefecturii Bacău.
În prezența autorităților se va intona Imnul Național al României, apoi se ține un Te Deum. De la ora 12.40, în Piața Tricolorului este programat un scurt moment artistic susținut de Fanfara Militară și Corala „Episcop Melchisedec” din cadrul Protopiatului Bacău.
Pe durata manifestărilor, traficul rutier va fi restricționat Calea Mărășești, între Hotelul Decebal și Primăria Băcău.
Pentru a face față gerului, participanții vor primi câte un ceai cald oferit de voluntarii Federației Tinerilor din Bacău.
Membrii federației organizează la rândul lor o serie de activități specifice vârstei lor, în intervalul orar 14.00 – 17.00.
N-a fost numai o lansare de carte, eveniment la care au fost prezenţi, în premieră în Bacău, scriitori consacraţi, membri ai USR, Filiala Bacău, cât şi gazetari, membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti, Filiala Bacău, recent înfiinţată, a fost şi o întâlnire de suflet, un elogiu adus prieteniei, celor care, cu dăruire, talent şi sacrificiu au slujit ani în şir clipa şi cuvântul, din care au făcut evenimente de presă.
Cum graniţa dintre literatură şi gazetărie este astăzi insesizabilă, ziaristica fiind considerată „literatură pe colţul mesei”, mulţi gazetari şi-au pus semnătura pe creaţii literare de excepţie, intrând definitiv în istoria literaturii. Lansarea noului volum, al optulea semnat de gazetarul şi scriitorul Mihai Buznea, „Instant story” (Editura Ateneul Scriitorilor 2017, director Ion Prăjişteanu), nu a diferit mult de o şedinţă de redacţie de la începutul anilor 90, când Mihai Buznea, primul director al ziarului Deşteptarea, stabilea sumarul, genul publicistic al fiecărui material, cu menţiunea, repetată în fiecare zi: vreau materiale tari, documentate şi scrise româneşte! Erau prezenţi atunci, ca şi acum la lansare, Eugen Verman („mă leagă de Mihai Buznea o prietenie de peste 50 de ani”), Ştefan Olteanu, tartorul rubricii Sport, Petre Done de la „economic”, Elena Ţintaru, şefa de la Social, mai tinerii în ale gazetăriei Silvia Pătrăşcanu, Gheorghe Bălţătescu etc. N-au lipsit Viorel Roman („secretarul” secretarilor de redacţie), Gheorghe Baltă, Ion Prăjişteanu, Dorin Dodiţă, Cosmin Buznea, prieteni ai scriitorului. Mulţi, din păcate, au lipsit „motivat”!
Întâlnirea de la SIF Moldova, locul unde scriitorii, artiştii plastici şi ziariştii se simt ca la ei acasă, poate fi considerată prima acţiune a noii filiale al UZPR, condusă de ziaristul Cornel Cepariu. Despre cartea celui care a fost numit „făcătorul de gazete” şi „făcătorul de ziarişti” (Cornel Cepariu n.m.), a vorbit Marius Manta, un alt cunoscut ziarist, critic literar la revista Ateneu, care, după o interesantă incursiune în „starea” gazetăriei şi a ziaristului de astăzi, a precizat: „Câți mai au priceperea să prezinte un subiect în termenii adecvați, folosind o limbă normată, eventual textele să aibă note distincte… Raportându-l la domeniul presei, rolul condeierului rămâne pe mai departe acela de a ieși în lume, de a-și căuta subiectele, de a incrimina impostura, de a aduce în prim plan ceea ce alții vor să facă uitat.(…) Lumea în care trăim nu poate rămâne un simplu melanj haotic. Ei bine, un apetit deosebit pentru faptul de viață dar mai ales un «chef de a pune lucrurile la punct» îl demonstrează noul volum al lui Mihai Buznea – „Instant stroy”. Gazetar cu state vechi, autorul ne încredinţează fast enough câteva texte undeva la graniţa dintre moment – schiță – poveste. Aflate între un comic sănătos și satiră virulentă, «împricinații» lui Mihai Buznea au câte ceva din Miticii lui Caragiale. (…) La fel, schițele însuflețite ale autorului par a fi în mod absurd în căutarea unei identități cu neputință de recuperat. Dar toate acestea se petrec din voia autorului, care ne încredințează din off că toate subiectele au avut drept punct de plecare realitatea, ceea ce este remarcabil”.
1 de 10
Cartea este structurată pe două capitole, „Miere şi fiere”, „Viaţa ca o tragicomedie”, cele 24 de povestiri sunt adevărate bijuterii „narative”, din care transpare plăcerea de a povesti/reda întâmplări reale, uneori neverosimile, cu este „Casa”, ultima din volum, te fac să zâmbeşti, să râzi, după care intervine acel gust amărui al imposibilităţii de a prevedea o speranţă. În fiecare povestire autorul foloseşte briciul în construirea frazelor, subiectul şi predicatul trăiesc împreună drama realităţii, care, de cele mai multe ori, nu are nimic cu poezia, cu literatura. Dar este cartea unui gazetar, „istoricul obiectiv al clipei”. Profesorul Grigore Codrescu, critic literar cu aplomb şi argumente la butonieră a apreciat „scriitura”, „verbul”, subiectele şi maniera în care Mihai Buznea a fotografiat (se vede că a lucrat în televiziune) fapte de viaţă.
Autorul a fost copleşit de eveniment şi, drept urmare, a invitat asistenţa la o cupă de şampanie şi o sesiune de autografe.
– o delegație impresionantă de la Ministerul Educației Naționale, condusă de ministrul Liviu Pop, a ajuns, marți, în Bacău, pentru o întâlnire de lucru cu directorii din învățământul preuniversitar
– am fost orașul care a găzduit această consfătuire și pentru inspectoratele școlare din toată zona Moldovei și nu numai, reprezentată de inspectorii școlari generali din 9 județe
Sala de conferințe a Hotelului Dumbrava a fost ieri neîncăpătoare pentru o întâlnire de lucru, în premieră, între o delegație de la Ministerul Educației, condusă personal de ministrul Liviu Pop, și directorii de unități de învățământ preuniversitar. Au participat inclusiv inspectorii școlari generali din toată zona Moldovei și nu numai, din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Vrancea, Brașov, Covasna și Harghita.
Din partea Ministerului Educației, pe lângă ministrul Liviu Pop, au fost prezenți Corina Marin, director general la Direcția Generală Management Preuniversitar, Valentin Popescu, director general la Direcția Management Strategic și Politici Publice, Laura Gunesch, consilier al Secretarului de Stat pentru Învățământul Preuniversitar, Maria Nistor, director general la Editura Didactică și Pedagogică. Întâlnirea a fost una programată, ce face parte dintr-un șir de dezbateri naționale pe care ministrul Pop și l-a stabilit în toată țara. A ajuns și în Bacău, după ce zilele trecute a fost la Constanța și Tg. Jiu, iar de aici va pleca la Cluj. Județul nostru a fost reprezentat la această reuniune de directori de școli, licee și colegii din municipiul Bacău, dar și din mediul rural și din alte orașe.
Despre ce s-a vorbit
Subiectele supuse dezbaterii, în cele trei ore de discuții, au vizat propunerile de planuri-cadru pentru învățământul liceal (filiera teoretică), care în prezent este în dezbatere publică pe trei variante, revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare pentru învățământul primar, metodologia de înscriere în învățământul primar, metodologia privind finanțarea per elev, modul de evaluare a inspectorilor școlari generali/adjuncți și a directorilor de școli (o discuție deschisă mai ales pe anumite anomalii de schimbare de lege privind unele incompatibilități pe funcție), constituirea pachetelor de resurse educaționale deschise și stimularea participării cadrelor didactice la elaborarea noilor manuale școlare.
ISJ Bacău, primul pe țară la constituirea pachetelor de resurse educaționale deschise
În ceea ce privește constituirea de pachete de resurse educaționale deschise, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Bacău a primit felicitările ministrului Liviu Pop pentru faptul că se situează pe primul loc în țară la numărul de pachete deja constituite, prezente pe site-ul instituției, cu criterii foarte bine stabilite de selecție în concordanță cu programa școlară și care deja sunt folosite de profesori la clasă. „Sunteți inspectoratul care are cele mai multe astfel de pachete. 1.200 de pachete abia dacă s-au propus la nivelul întregii țări, iar aici aveți deja 1.200 de pachete funcționale. Felicitări sincere pentru munca depusă!”, a declarat în fața întregii audiențe ministrul Liviu Pop, nu înainte de a verifica personal, prin sondaj, funcționalitatea acestor pachete pe site-ul ISJ Bacău.
Probleme ridicate de cei prezenți
Au profitat de prezența ministrului Educației în Bacău, iar cei prezenți au ridicat în discuție și mai multe probleme cu care se confruntă în activitatea didactică.
Au vorbit directori de colegii tehnice, de școli din mediul rural, de licee postliceale, dar și din școli gimnaziale despre statutul elevilor, abia implementat, despre înscrierile la examanele naționale, costul standard per elev care ar trebui diferențiat pe anumite criterii, modul de acordare a gradațiilor de merit, plata concediilor medicale care dezechilibrează bugetul stabilit la început de an calendaristic în finanțare, comasarea de clase, școlarizarea elevilor pe diferite calificări și specializări în aceeași clasă, programa școlară de la clasele primare, siguranța în școli (lipsa paznicilor și autorizările impuse de legislația Inspectoratului pentru Situații de Urgență), lipsa asistenților medicali școlari, schimbarea calendarului de înscriere la clasa pregătitoare în perioada în care se lucrează la rețeaua școlară și la planurile de școlarizare, programe pentru specializările din liceele vocaționale, încadrarea în grilele de salarizare, modificarea sporului de izolare (de rural), plata dobânzilor la hotărârile judecătorești câștigate în instanță și altele, probleme asupra cărora vom reveni în edițiile noastre viitoare.
„În cele 6-7 luni de mandat, am reușit să aduc școala mai aproape de Ministerul Educației, plecând de la realitățile din teren. Iar aceste întâlniri au tocmai acest scop, pentru a căuta soluții la problemele din sistemul de învățământ, mult mai aplicate, prin tehnologia pe care trebuie să o folosim cu toții, pentru o comunicare mult mai bună. Trebuie să limităm birocrația din sistem, să aducem mai aproape tehnica de calcul, să lucrăm împreună la programele de formare, la planurile cadru, la manualele școlare, vrem să introducem biblioteci virtuale, să schimbăm Legea Educației, să găsim soluții pentru a avea salarii diferențiate. În luna martie vor crește salariile cu 20 la sută, vor începe să se distribuie, tot în martie, și voucherele de vacanță, în decembrie va mai fi o nouă creștere de salarii de 10 la sută. Aveți curajul să conștientizați că fiecare dintre dumneavoastră este un ministru al Educației, așa că împreună putem găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din sistem.” Ministrul Educației Naționale, Liviu Pop
Astăzi, la ISJ Bacău, de la ora 10.00, aceeași delegație de la Ministerul Educației va participa, împreună cu parlamentarii băcăuani și mai mulți primari din județ, la semnarea unor contracte de finanțare pentru construirea a 6 unități de învățământ, noi proiecte pe care le vom prezenta în zilele următoare.
