La data de 20 ianuarie a.c., polițiști din cadrul Postului de Poliţie Zemeş au prins în flagrant un tânăr de 24 de ani, din localitate, bănuit de comiterea infracţiunilor de tăiere ilegală şi furt de arbori.
Tânărul ar fi tăiat ilegal şi sustras un număr de 6 arbori, speciile fag şi brad din pădurea Ocolului Silvic Moineşti.
Poliţiştii au recuperat 2,4 m.c. material lemnos pe care l-au predat reprezentanţilor Ocolului Silvic Moineşti.
În cauză s-a întocmit dosar penal şi se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăiere ilegală şi furt de arbori.

La aceeaşi dată, poliţişti din cadrul Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştefan cel Mare au depistat în flagrant, un bărbat de 34 de ani, din localitate, în timp ce sustrăgea arbori din curtea unui localnic de 76 de ani.
Poliţiştii au stabilit din cercetări că bărbatul ar fi tăiat şi sustras 5 arbori, esenţă cireş şi prun, în valoare de 250 de lei.
Materialul lemnos a fost restituit păgubitului, prejudiciul fiind recuperat.
Bărbatul este cercetat de poliţişti pentru săvârşirea infracţiunilor de furt şi distrugere.

Tot la data de 20 ianuarie a.c., polițiștii din Mărgineni, împreună cu reprezentanţi ai Ocolului Silvic Fântînele şi jandarmi, au prins în flagrant doi tineri, unul de 14 şi celălalt de 15 ani, ambii din localitate, care transportau material lemnos fără documente.
Tinerii ar fi tăiat ilegal un număr de 19 arbori din zona împădurită a satului Poiana pe care urmau să îi transporte la domiciliul unuia dintre minori, în vederea valorificării acestora.
Poliţiştii au recuperat 1,406 m.c. material lemnos pentru care au luat măsura confiscării.
Totodată, aceştia au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 4000 de lei.

La data de 20 ianuarie a.c., în jurul orei 16.00, polițiștii au desfășurat activități de cercetare cu privire la un accident rutier cu victime, produs în comuna Târgu Trotuş.

Din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că o femeie de 39 de ani, din localitate care conducea o bicicletă pe drumul comunal s-a dezechilibrat şi a căzut pe carosabil.

În urma evenimentului rutier, biciclistul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, necesitând internarea.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Conducătorii de vehicule pe două roți (bicicliști, mopediști și motociliști) trebuie să conștientizeze riscul pe care îl presupune deplasarea în condiții de iarnă, având în vedere vizibilitatea scăzută și carosabilul alunecos. În acest sens, recomandăm evitarea deplasărilor în asemenea condiții.

La data de 20 ianuarie a.c., în timp ce desfăşurau activităţi de supraveghere şi control trafic rutier, poliţiştii din Târgu Ocna au depistat un bărbat de 47 de ani, din Oneşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Costache Negri din localitate.
În urma testării cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Oneşti pentru recoltarea mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

La data de 21 ianuarie a.c., în jurul orei 02.30, poliţişti din cadrul Poliţiei municipiului Bacău au depistat un bărbat de 30 de ani, din comuna Sascut, în timp ce conducea un autoturism în localitate.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,83mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

La aceeaşi dată, în jurul orei 14.30, poliţiştii din Târgu Ocna au depistat un bărbat de 52 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,63mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

Polițiștii Serviciului Rutier Bacău au confiscat aproape 16.000 de țigarete de contrabandă de la un prahovean de 36 de ani, depistat în trafic pe Dn 2. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore.

La data de 20 ianuarie a.c., în jurul orei 20.30, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au depistat şi identificat un bărbat de36 de ani, din județul Prahova, care transporta cu un autoturism aproximativ 16.000 de ţigarete netimbrate.

Țigaretele au fost ridicate în vederea confiscării, precum şi suma de 50 de euro şi 4594 de lei, identificată asupra bărbatului.
Față de bărbatul de 36 de ani poliţiştii de investigare a criminalităţii economice au luat măsura reținerii, iar ulterior va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri legale.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete.

Poliţiştii din Moineşti au identificat un bărbat de 36 de ani, din comuna Ardeoani, bănuit de comiterea infracţiunii de furt calificat.

La data de 19 ianuarie a.c., polițiștii au fost sesizaţi de către un bărbat de 54 de ani, din Moineşti, cu privire la faptul că persoane necunoscute au sustras bunuri în valoare de 1000 lei, din beciul locuinţei aflată în comuna Ardeoani.

În urma activităţilor specifice efectuate, polițiștii au reușit depistarea și identificarea unui bărbat de 36 de ani, din comuna Ardeoani, bănuit de comiterea faptei. Bunurile sustrase, respectiv o motocositoare, două butoaie de vin a câte 50 litri şi alte unelte gospodăreşti au fost predate părții vătămate, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

În cauză, cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

O pisică a fost salvată dintr-un incendiu izbucnit într-un bloc din Bacău, pe strada Nordului, la etajul patru al unui imobil.

La fața locului s-au deplasat 2 autospeciale cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare, o autospecială de lucru și salvare de la înălțime și un echipaj SMURD.

Nu s-au înregistrat victime și nu a fost necesară evacuarea locatarilor din imobil.

În urma incendiului, ce a avut drept cauza probabilă jocul copiilor cu focul, au ars materiale textile dintr-o camera.

Conform procedurilor, pompierii au căutat în apartamentul în care izbucnise incendiul eventuale persoane care să fi rămas blocate. Nu au găsit, însă, decât o pisica destul de confuză care s-a lăsat salvată de pompieri.

Iarna pare că și-a intrat din nou în drepturi. În Bacău se circulă în condiții de iarnă. La momentul acesta nu s-au mai raportat școli închise din cauza vremii, iar la spital încă nu s-au înregistrat cazuri de adresări legate de patologia specifică.

În municipiul Bacău arterele principale au fost deszăpezite, pe șosele s-a împrăștiat antiderapant, pe trotuare se circulă mai greu, dar lucrătorii de la Serviciul public de salubritate sunt deja la curățăt, mai ales în zona centrală. Se așteaptă și o comunicare din partea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

Conform informațiilor primite de la prefectul Maricica Luminița Coșa, care este și președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la ora 9,30 nu erau probleme.

„Pe drumurile din județul Bacău se circulă normal, în condiții de iarnă. Nu suntem sub avertizarea niciunui cod și sperăm să nu fim. Aceasta este situația în acest moment. Dacă apăr modificări vom lua măsurile necesare și îi vom ține la curent pe cetățeni”, a declarat prefectul județului.

“…Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit”.

acad. Florin Constantiniu

Realizarea unităţii naţionale a reprezentat un deziderat major al românilor în epoca secolelor XIX-XX. Momentul 1918, prin cele trei adunări plebiscitare din 27 martie – Chişinău, 28 noiembrie – Cernăuţi şi Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie, nu a reprezentat decât o încununare a eforturilor românilor din Vechiul Regat şi teritoriile aflate vremelnic sub ocupaţia marilor puteri vecine – Imperiul ţarist şi cel austro-ungar. În epoca modernă au fost făcuţi paşii necesari pentru realizarea unităţii naţionale a tuturor românilor, paşi sintetizaţi în mod extraordinar de Mihail Kogălniceanu în programele revoluţiei de la 1848: unire, prinţ străin, independenţă şi progresul societăţii româneşti, ajungându-se în cele din urmă la realizarea statului unitar român, acea „Românie dodoloaţă” cum o numea Alexandru Vlahuţă.

Marea Unire nu ar fi fost posibilă însă, pe lângă un context internaţional favorabil, fără un efort politic, militar şi material deosebit, fără suferinţele îndurate de către toţi românii pentru realizarea acestui vis naţional. Acad. Florin Constantiniu sintetiza în câteva fraze acest fapt: “…Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional”.

La arme!

Intrarea României în Primul Război Mondial şi acţiunile desfăşurate de cele patru armate române la începutul campaniei din 1916 au fost întâmpinate cu entuziasm în întreaga ţară, inclusiv în judeţul Bacău. În documentele vremii această stare de spirit a populaţiei este foarte clar prezentată. Astfel, Vasile Th. Cancicov, memorialist şi om politic originar din Bacău, afirma că „Soldaţii sunt entuziasmaţi, îmbrăcaţi în flori, cântă în cor, împreună cu publicul de pe peron «La arme!»”. În această atmosferă entuziastă, armata română va înainta rapid în Transilvania, nu fără jertfele inerente războiului. Astfel, în curtea Bisericii „Eroii Neamului” din Poiana Sărată se află mormântul eroului locotenent Nicolae Macarie, căzut în primele momente ale participării României la primul conflict mondial. În mod simbolic, soclul mormântului este realizat din piatra de hotar ce despărţea până atunci pe românii transilvăneni de fraţii lor. Iar pe aceasta se află inscripţia „Piatră, fostă de hotar, monument locotenentului Nicolae Macarie, din Reg. 13 «Ştefan cel Mare» Iaşi, primul erou rănit şi mort când s-a trecut graniţa la Poiana Sărată, pentru reîntregirea neamului, în noaptea de 14/15 august 1916”.

Evoluţia confruntărilor militare nu a fost însă favorabilă armatei române. Lipsite de un sprijin susţinut şi eficient din partea aliaţilor, care nu au respectat promisiunile făcute românilor înainte de intrarea României în conflict, slab dotate şi pregătite, forţele române vor fi nevoite să se retragă spre Moldova, nu fără a opune rezistenţă inamicului pe Jiu, pe Argeş, în bătălia pentru Bucureşti. Frontul va fi stabilizat pe Siret iar „armata română, deşi bătută, n-a putut fi învinsă”, după cum afirma generalul Erich Ludendorff.

În condiţiile participării României la război, Bacăul va căpăta un rol strategic primordial, mai ales după retragerea în Moldova. Deşi Iaşiul devine în această perioadă capitala ţării, aici aflându-se în refugiu regele şi principalele instituţii ale ţării, Bacăul devine cel mai important centru militar. De aceea a şi fost numit, în mod plastic, „capitala rezistenţei şi victoriilor întregirii naţionale”.

După cum se ştie, la Bacău s-a aflat, încă de la începutul războiului, comandamentul Armatei de Nord, aflată sub conducerea generalului Constantin Prezan. De aici Prezan a condus operaţiunile din timpul campaniei anului 1916. Ulterior aici a fost stabilit comandamentul Armatei a doua. Generalul Averescu va coordona glorioasele lupte din anul 1917 de aici, inclusiv rezistenţa de pe linia Oituzului. O mărturie peste timp a poziţiei Bacăului o reprezintă şi una dintre clădirile monument istoric păstrate în oraşul nostru şi anume Casa Anania (str. George Bacovia” 49), unde a fost Comandamentul Armatei a II-a.

Datorită apropierii de linia frontului, în Bacău şi în regiunile înconjurătoare erau masate unităţile de rezervă, depozitele armatei, numeroase spitale militare, dar şi comandamente ale unor mari unităţi ruse care luptau alături de armata română. De asemeni, tot în această zonă îşi va desfăşura o mare parte din activitate Misiunea Militară Franceză.

Încă de la intrarea României în război, la lupte au participat şi unităţile militare care îşi aveau garnizoana la Bacău. Este vorba de regimentele 27 Infanterie, Regimentul 67 Infanterie (constituit la 14 august 1916), Regimentul 12 Artilerie şi 17 Artilerie (ultimele două formând Brigada 8 Artilerie). Toate aceste unităţi au participat activ la lupte, dând dovadă de eroism şi spirit de sacrificiu. Astfel, Regimentul 27 Infanterie a fost una dintre unităţile militare care s-au remarcat în mod deosebit în timpul luptelor din Primul Război Mondial, fapt pentru care drapelul regimentului a fost decorat, prin Înaltul Decret Regal nr. 4315 din 22 octombrie 1920 cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a. Eroismul acestui regiment este şi astăzi evocat de numeroase monumente care amintesc de jertfele soldaţilor şi ofiţerilor, morţi sau răniţi, în luptele din Ardeal de pe Jiu, din Carpaţi etc.

Erou pe front – primar al Bacăului

Dintre eroii acestui regiment băcăuan amintim doar doi ofiţeri, ambii decoraţi, pentru fapte deosebite de arme, cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a: sublocotenentul Iosif. C. Ciobanu şi pe locotenentul (pe atunci) Mihail Văgăunescu. Cel din urmă, după război, se afirmă în viaţa comunităţii băcăuane, ocupând diverse funcţii şi demnităţi: prefect, deputat, primar. O lungă perioadă de timp a fost preşedintele Societăţii Mutilaţilor de Război, iar ca primar s-a preocupat de memoria camarazilor săi prin amenajarea Cimitirului Eroilor de pe strada Constanţei.
Mulţi băcăuani au luptat în alte unităţi militare.

Un exemplu elocvent de eroism îl oferă sergentul Gheorghe Donici. Erou al Războiului de independenţă, se înrolează voluntar şi în Primul Război Mondial, la vârsta de 67 de ani, căzând eroic împreună cu Escadronul 3 al Regimentului 9 Roşiori în şarja de la Robăneşti.

Mai amintim pe colonelul Procopie Strat din Regimentul 16 Infanterie „Suceava” sau pe sublocotenentul Gheorghe Glod din Regimentul din Regimentul 24 Infanterie Tecuci. Ambii eroi originari din judeţul Bacău au fost decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” pentru faptele de arme din Primul Război Mondial (două străzi din Bacău poartă numele aceastor doi eroi). Numărul băcăuanilor căzuţi în Războiul pentru Reîntregirea ţării este unul foarte mare, practic neexistând localitate care să nu-şi fi adus obolul de sânge pentru realizarea dezideratului naţional.

Populaţia a sprijinit necondiţionat fronturile de luptă

Pe lângă efoturile militare, Bacăul a ocupat un loc important şi în ceea ce priveşte asistenţa medicală necesară pentru mulţimea de răniţi de pe front. Apropierea de linia frontului a necesitat creşterea numărului de localuri pentru spitale. Astfel, pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”, în perioada războiului au funţionat numeroase alte spitale aflate sub autoritatea Serviciului Medical al Armatei sau a Crucii Roşii. Practic, toate localurile disponibile, şi în special cele ale instituţiilor de învăţământ, au fost transformate în spitale.

Eforturile armatei române pe fronturile din război, şi mai ales rezistenţa eroică din „Triunghiul de foc al Moldovei” în vara anului 1917, ar fi fost imposibile însă fără aportul populaţiei civile. În condiţiile retragerii trupelor în Moldova, a prezenţei aici a unui mare număr de refugiaţi civili, problemele ridicate de aprovizionarea frontului cu bunurile necesare erau deosebite. Poulaţia, deşi trăia în condiţii dificile, a trebuit să facă faţă restriştilor şi bolilor („tifosul exantematic ne-a costat mai mult decât zece bătălii” scria un ziar din epocă), a înţeles şi a sprijinit constant efortul de război.

Rechiziţiile, dar şi donaţiile făcute de populaţie, asigurau aprovizionarea trupelor, iar judeţul Bacău, aflat în prima linie a frontului, era printre cele mai încercate, asigurând mari cantităţi de bunuri agricole, dar şi industriale. În condiţiile pierderii resurselor din teritoriile ocupate, activitatea extractivă se intensifică în bazinul Trotuşului, de exemplu, pentru a acoperi, chiar şi parţial, necesarul de materii prime. De asemenea o mare parte din necesităţile de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte materiale necesare, precum şi de transport pentru armată vor fi asigurate de către băcăuani.

Trebuie menţionat şi faptul că factorii politici şi administrativi ai vremii au înţeles necesitatea ca populaţia să fie şi ea protejată, astfel că s-au luat măsuri pentru împiedicarea abuzurilor, dar şi de raţionalizare a bunurilor. Rechiziţiile erau realizate contra cost, chiar dacă uneori valoarea plătită era sub cea normală. De asemeni, ca urmare a faptului că populaţia majoritară trăia în mediul rural în condiţii dificile, datorate lipsei pământului, factorii politici vor ajunge la conştientizarea necesităţii realizării unei profunde reforme agrare.

Nu întâmplător regele Ferdinand I promite în primăvara anului 1917, la Răcăciuni: „Ostaşi, vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul şi cu pieptul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului întreg, aţi câştigat totodată dreptul la a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pentru care v-aţi luptat. Vi se va da pământ! Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pildă, vi se va da şi o largă participare la treburile statului”.

Unirea a fost celebrată cu entuziasm în toată ţara, dar momentul 1918 era doar începutul unei noi etape în evoluţia istorică a poporului român. A urmat apărarea şi consolidarea noului statut al României – cel de stat naţional unitar. Băcăuanii s-au numărat şi ei printre cei ce au făcut eforturile pentru reconstrucţia ţării distrusă de război şi consoldarea unităţii statale. (Dr. Marius Istina)

Bacău – Blaj, zborul Marii Uniri

Locotenentul aviator Vasile Niculescu a efectuat, în data de 23 noiembrie 1918, un zbor de o însemnătate uriașă, pentru România. Însoțit de căpitanul Victor Precup, s-a deplasat, pe calea aerului, în condiții foarte grele, cu un avion fragil, de la Bacău până la Blaj, pentru a duce corespondenţa dintre Guvernul României (aflat la Iași) și Consiliul Național Român Central (din Transilvania). Pe parcursul zborului, piloţii au avut de îndurat, la altitudine, temperaturi extreme, de până la -40 de grade Celsius. Zborul dintre Bacău și Blaj a durat două ore și un sfert, la o altitudine de 2600 de metri.

Aparatul de zbor Ferman F40 a aterizat la Blaj, nu departe de Câmpia Libertății, după care cei doi aviatori au pornit către Palatul Mitropolitan, pentru a preda documentele. Acolo, Consiliul Național Român s-a întrunit și a decis ca la Alba Iulia să fie convocată Marea Adunare Națională, la 1 decembrie 1918, pentru înfăptuirea minunatului act al Unirii Transilvaniei cu România, încununarea unui vis de veacuri al românilor!

În dimineața zilei de 24 noiembrie 1918, la decolarea aparatului de zbor care urma să facă drumul de întoarcere, către Moldova, locotenentul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup au transportat acte oficiale de mare importanță pentru înfăptuirea actului Unirii, care trebuiau să ajungă la Iaşi, unde Guvernul şi Regele aşteptau vestea mult dorită: hotărârea entuziastă de unire a Transilvaniei cu România… O unire pentru totdeauna!

Pământ pentru sângele vărsat

În acei ani, populaţia majoritară trăia în mediul rural în condiţii dificile, datorate lipsei pământului. Nu întâmplător regele Ferdinand I, aflat în inspecţie pe frontul din Moldova, la Răcăciuni, promite în primăvara anului 1917, două lucruri importante: pământ şi o mai largă participare la treburile obştei:

„Ostaşi, vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul şi cu pieptul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului întreg, aţi câştigat totodată dreptul la a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pentru care v-aţi luptat. Vi se va da pământ! Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pildă, vi se va da şi o largă participare la treburile statului”.

Astfel, că, după război, mii de soldaţi, urmaşii celor căzuţi pe front, au primit pământ. Un exemplu este satul Nicolae Bălcescu (numit la început Satu Nou, apoi Ferdinand, după aceea Chivu Stoica), format atunci, după împroprietărire.

Traiască România Mare!

În colecţia de documente a Muzeului de Etnografie din Bacău se păstrează un pachet de fotografii de la părintele Guţa Gheoldum, paroh la Râpile, azi Gura Văii, pe malul Trotuşului. Câteva, datate 29 septembrie 1919, înfăţişează momentul sfinţirii Monumentului Eroilor din Pătrăşcani, la o răscruce aproape de seculara ctitorie a Ruseteştilor, primul monument construit în judeţul Bacău după războiul din 1916-1919. Se vede că a fost o zi caldă, protipendada s-a adăpostit sub un umbrar făcut din crengi, preoţii au slujit, politicienii au ţinut discursuri, pânza albă a fost trasă jos de pe obelisc.

Mai după amiază (umbrele sunt lungi) s-au făcut iar poze. Un veteran de la Războiul de Independenţă din 1877, în rândul din faţă, are pieptul plin de decoraţii primite în Bulgaria. Trei stau la un loc, au cămăşile înflorate, trebuie că sunt fruntaşi. E sărbătoare, toţi şi-au tras ciubotele. Au pălăriile în mână. Câtorva le ştim numele din Anuarul Socec, morarii Ilie Verdeş şi Ion Buftea, Cepoiu cojocarul, cismarii Miaună şi Popa, învăţătorul, notarul şi primarul. În mijloc, pe scaune, se vede părintele Gheoldum, obosit după toată emoţia zilei.

Lângă el, stă un ofiţer cu casca strălucitoare la subţioară. Jos, la picioarele lor, sunt doi cobzari şi doi scripcari cu arcuşurile pregătite, foarte probabil chemaţi din deal, de la Rădoaia. Asta însemna că ziua s-a terminat cu dans, cu horă. De pe umbrar privesc regii României, nu sunt Maria şi Ferdinand, ci mai bătrânii Elisabeta (d.1916) și Carol (d.1914), dar nimeni nu bagă de seamă, ”Trăiască România Mare”. (Iulian Bucur)

Artişti pe frontul Marii Uniri

Pictorul Aurel Băeșu este născut la Fălticeni, dar și-a petrecut ultimii ani ai vieții în actualul județ Neamţ. La sfârşitul anilor 50, când s-a înfiinţat Muzeul din Bacău, deci și secția de artă, Neamțul aparținea de regiunea Bacău.

Așa se face că Muzeul de Artă din Bacău are o colecție bogată de lucrări (peste 100) semnate de Băeşu, cu diverse temetici, din care aproximativ 30 au ca tematică primul război mondial, înfățisând soldați, ofițeri, cu titluri precum: Elev militar, Militar păzind, Alianța 1917, o pictură intitulată Portret de combatant.

Aurel Băeșu a fost mobilizat în septembrie 1916, iar în noiembrie a aceluiaşi an a fost admis ca elev plutonier la Școala Militară. În vara anului 1917 era concentrat la Iași, împreună cu alți 35 de artiști aflați sub arme, pentru a participa la proiectul Muzeul Militar Național, în a cărui colecție erau prevăzute lucrări de artă inspirate din Războiul de Reîntregire. (Marcela Gavrilă, muzeograf)

Omagiu Eroilor, omagiu Marii Uniri

Dintre toate evenimentele trăite de locuitorii judeţului Bacău, meleag de jertfă şi victorii, se evidenţiază, la loc de cinste, bătăliile purtate între anii 1916-1918. Aceste locuri au fost martore încleştărilor din prima şi până în ultima zi a Războiului de eliberare şi întregire naţională, aici, pe Văile Oituzului, Slănicului, Caşinului, Uzului şi Trotuşului, practic în toate localităţile din partea de nord şi de sud ale Bacăului, s-au dat lungi şi crâncene lupte, care au precedat Ziua cea Mare a Unirii de la 1 Decembrie 1918. Pentru a marca şi sărbători acest mare eveniment, cât şi pentru a comemora eroismul ostaşilor români, pe parcursul întregului an se vor organiza numeroase activităţi şi acţiuni, coordonate de Consiliul Judeţean.

„Încă din partea a doua a anului 2017, Consiliul Judeţean a constituit un comitet de coordonare a acestor activităţi, condus de un vicepreşedinte, respectiv Silviu Pravăţ. Consiliul Judeţean, primăriile, instituţiile de cultură şi de învăţământ, asociaţiile şi ONG-urile au depus 93 de proiecte, care au fost înaintate la guvern, cu tot cu notele de fundamentare, fiind integrate în Programul ACCES Centenar – 2018. Până acum au fost aprobate 65, dintre care 32 vor fi bugetate integral. Amintesc acum doar câteva, Ridicarea Monumentului Eroilor (Bacăul nu are niciun monument dedicat eroilor), care va fi amplasat în Parcul Catedralei, proiectul este gata, Reeditarea Zborului Marii Uniri Bacău – Blaj, Realizarea la Monetăria Statului a unei Medalii jubiliare, ridicarea edificiului „Columna Biruinţei Neamului Românesc” şi Amenajarea unui parc istoric la Oituz, Reabilitarea Monumentului”Tip Verdum”, de la Mănăstirea Caşin, organizarea Simpozionului Naţional „Bacăul – capitala rezistenţei şi victoriilor întregirii naţionale” şi a unei mari expoziţii în Bacău, editarea şi reeditarea unor volume de istorie militară şi multe, multe alte activităţi, despre care vom mai vorbi şi la care băcăuanii vor avea ocazia să participe”, ne-a declarat Sorin Braşoveanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău.

Municipiul Bacău a depus 49 de proiecte, Oituz 11, Filipeni 7, Moineşti 2, iar alte 12 UAT-uri câte unul, solicitând finanţare de la Guvern, la care se adaugă alte proiecte cu finanţare locală. Multe proiecte au ca obiect consolidarea unor biserici şi monumente istorice, ridicare unor monumente ale eroilor ăn diferite localităţi, expoziţii şi albume filatelice, de pictură şi fotografii, simpozioane (200 de ani de la naşterea poetului Vasile Alecsandri, autorul poeziei „Hora unirii”), conferinţe, spectacole teatrale, competiţii sportive, volume de versuri etc.
Programul complet va fi comunicat în următoarele zile de Ministerul Culturii, cu precizarea că, în luna februarie va mai fi organizată o nouă sesiune de depunere de proiecte.

Unirea a fost celebrată cu entuziasm în toată ţara, dar momentul 1918 era doar începutul unei noi etape în evoluţia istorică a poporului român. A urmat apărarea şi consolidarea noului statut al României – cel de stat naţional unitar. Băcăuanii s-au numărat şi ei printre cei ce au făcut eforturile pentru reconstrucţia ţării distrusă de război şi consolidarea unităţii statale.

– 48 de camere de supraveghere sunt montate în toată comuna – cu ajutorul imaginilor stocate, polițiștii locali i-au identificat pe autorii mai multor infracțiuni – autoritățile locale spun că de când au implementat acest sistem de supraveghere a scăzut infracționalitatea cu 40 la sută

Dacă nu aș fi văzut cu ochii mei, nu aș fi crezut niciodată că într-o comună băcăuană poate funcționa atât de bine un sistem de supraveghere. Cine nu știe despre el aproape că nici nu observă camerele video.

Mai mult, cei care nu cred în astfel de sisteme de supraveghere și în utilitatea lor spun că aparatele video sunt false, fiind montate la înălțime doar ca să sperie oamenii. Viziunea ți se schimbă radical, iar lucrurile capătă un alt înțeles în momentul în care ajungi la centrul de comandă.

Acesta funcționează în clădirea Poliției Locale Sascut și are un regim special. În camera de comandă, pe trei monitoare de dimensiuni considerabile vezi tot ce mișcă prin comună. E drept că vizita noastră a avut loc înainte de prima ninsoare, iar detaliile așezării erau mult mai vizibile, însă, reperele rămân aceleași și pe zăpadă.

Ghid de prezentare ne-a fost Nicolae Luca, administrator public al comunei Sascut, iar rolul de gazdă l-a avut agentul Geo Stanciu, de la Poliția Locală. Ambii au lăudat rezultatele notabile ale sistemului de supraveghere.

“Imaginile surprinse de camerele de supraveghere ne-au ajutat anul trecut la identificarea mai multor autori care au comis fapte penale. Când spun asta mă refer la agresori, la furturi de animale, furturi din locuințe sau accidente. Văzând rezultatele, localnicii au căpătat mai multă siguranță”, declară Nicolae Luca, administrator public al comunei Sascut.

“Camerele funcționează în permanență, iar imaginile sunt stocate timp de o lună. De nenumărate ori le-am fost de ajutor polițiștilor la identificarea autorilor unor violuri, la prinderea hoților și la stabilirea cu exactitate a cauzelor care au dus la producerea unor accidente de circulație. Sistemul de supraveghere a fost montat cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, în puncte strategice din comună”, declară agentul Geo Stanciu, de la Poliția Locală.

– parcarea autoturismelor în locuri nepermise a determinat anul trecut autoritățile locale să dispună montarea unor separatoare de sens pe scuarul din imediata vecinătate a statuii lui Ștefan cel Mare – o vreme, măsura a dat rezultate fluidizând traficul, însă, o dată cu ninsorile balizele respective au devenit incomode pentru utilajele de deszăpezire

Municipalitatea băcăuană a decis în urma discuțiilor purtate cu operatorii care fac deszăpezirea în acest an, să elimine pe durata sezonului rece balizele. Decizia a venit după ce s-a constatat că balizele respective stânjeneau trecerea utilajelor care se ocupă cu îndepărtarea zăpezii și împrăștierea materialului antiderapant. Primele balize eliminate au fost cele din zona cunoscută de băcăuani sub numele de „La ciupercuțe”.

La scurt timp, autoritățile locale au dat dispoziție să fie ridicate și delimitatoarele de pe strada Nicolae Bălcescu, din același motiv.

Reamintim că separatoarele de sens au fost montate în această zonă în toamna anului trecut. Șoferii care aveau de rezolvat diferite probleme fie la birourile din clădirea Buena Vista sau la Catedrala „ Înălțarea Domnului”, obișnuiau să-și lase mașinile pe scuarul hașurat aflat în mijlocul intersecției, loc în care parcarea este interzisă.

În ciuda imobilizării roților și a amenzilor practicate de agenții Poliției Locale, conducătorii auto parcau în continuare mașinile în locul amintit. În urma consultării factorilor decizionali, primăria a dispus montarea separatoarelor de sens.

Traficul a fost fluidizat, șoferii comozi și-au păstrat banii în buzunar, iar circulația a căpătat un alt sens în intersecția de la statuia lui Ștefan cel Mare. În ceea ce privește balizele de „La ciupercuțe”, încă de la montarea lor, au existat destule voci care le-au contestat utilitatea în zona respectivă.

„Balizele respective au fost înlăturate temporar, după consultarea cu operatorii. Aceștia au spus că ar fi bine ca în sezonul rece să nu fie amplasate balizele, deoarece încurcă procesul de deszăpezire. După această perioadă, cel mai probabil, vor fi reamplasate în aceleași zone” – a declarat Dragoș Ștefan, viceprimar municipiul Bacău.

Alcătuirea noului guvern al României, sub conducerea premierului desemnat Viorica Dăncilă și posibila înlocuire a ministrului Transporturilor, Felix Stroe, pune din nou în discuție proiectul Autostrăzii Iași – Bacău – Brașov.

Prezent în Onești pe 6 ianuarie, Felix Stroe a dat din nou asigurări că autostrada va fi realizată, pentru că proiectul este prins în Memorandumul de Transport și pentru că finanțarea necesară a fost deja parafată cu instituții financiare internaționale. Dar, recent, la Iași, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor (MT) Cătălin Bălan a infirmat această variantă și a subliniat că Autostrada A8 – Iași – Târgu Mureș are toate șansele.

Felix Stroe se află, până marți, 23 ianuarie, într-un scurt concediu de o săptămână. Ministrul l-a susținut pe fostul premier, Mihai Tudose, iar acum se spune că se află pe lista miniştrilor pe care liderii PSD au luat-o în discuţie pentru plecarea lor din guvern.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat că fiecare ministru este atent analizat şi se va lua o decizie în partid. În luna decembrie, la o interpelare a deputatei de Iași, Cosette Chichirău, ministrul a făcut pentru prima dată precizarea clară că susține proiectul Autostrăzii spre Brașov.

„Facem autostradă Iaşi – Bacău – Oneşti – Valea Oituzului – Braşov. Este un traseu mult mai uşor de realizat” – a declarat Felix Stroe. Aceasta a stârnit protestele politicienilor ieșeni și nu doar ale acestora, iar Felix Stroe a fost imediat acuzat că apără interese proprii legate de prezența societății RAJA Constanța, pe care a condus-o 14 ani, în județele Bacău și Brașov, dar și alte șase județe din sud-estul țării, unde a preluat administrarea rețelelor de apă și canalizare.

Politicienii încep să aibă păreri contrare

La ultima vizită în Onești, de Bobotează, Felix Stroe a dat din nou asigurări președintelui Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, și primarului de Onești, Nicolae Gnatiuc, că autostrada va intra în lucru.

Și senatorul Dragoș Benea a făcut, în aceeași perioadă, declarații de susținere a proiectului autostrăzii prin Bacău și a punctat că autostrada prin Tg. Neamț – Tg. Mureș este mai scumpă, dar are și probleme cu avizele de mediu, întrucât aceasta ar traversa o rezervație naturală.

La recentul CPEx de la Iași, Cătălin Bălan, care coordonează departamentul Fonduri europene din MT a venit, cu un discurs bâlbâit și ușor incoerent, cu altfel de precizări. „Autostrada Iași -Târgu Mureș – a spus secretarul de stat – se face pe bani europeni, iar finanțarea autostrăzii Bacău – Brașov este încă în analiză. În Programul Operațional Regional Structură Mare se găsesc fondurile necesare.

În ceea ce privește autostrada prin Bacău, aceasta nu este în competiție cu A8, care are fonduri, ele fiind studiate în perspectiva unor finanțări cu instituții financiare internaționale sau cu parteneriatul public privat”.

Cum vedea până acum MT autostrăzile prin Moldova

Ministerul Transporturilor anunța, în luna decembrie, că a aprobat Memorandumul privind demararea pregătirii unui portofoliu de proiecte de transport care urmează a fi realizate în perioada 2018-2027, între care și Sectoarele de autostradă Brașov-Bacău și Pașcani-Iași-Ungheni. Proiectul este inițiat împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
Sectoarele de autostradă Brașov-Bacău și Pașcani-Iași-Ungheni (plus podul Ungheni) au o lungime totală de 336,5 km, iar proiectul aferent o valoare totală de 3,080 de milioane de euro.

„Memorandumul – spuneau cei din MT – este necesar pentru a oferi stabilitatea abordării strategice în ceea ce înseamnă pregătirea proiectelor de infrastructură de transport în perioada 2018-2027. Proiectele vor primi finanțare din fonduri europene, cât și din fonduri rambursabile de la instituțiile financiare internaționale precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

Obținerea unei stabilități în abordarea strategică garantează că proiectele odată lansate nu vor mai fi stopate creând premisele implementării rapide a proiectelor”. Valoarea totală a proiectelor prevăzute prin acest Memorandum se ridică la 12,190 de milioane de euro.

„A fost aprobat Memorandumul de Transport al României, după ce s-a asigurat finanțarea prin acorduri internaționale, iar tronsonul de autostradă către Transilvania și către Vest va fi pe coridorul Ungheni-Iași-Pașcani-Bacău-Onești-Brașov. L-am întâlnit pentru prima dată pe noul ministru al Transporturilor, la Onești, de la care am înțeles că în problema autostrăzii nu mai poate fi dat nimic înapoi, pentru că sunt semnate acordurile internaționale. Există sursa de finanțare și nimeni nu mai poate modifica ceva”.
Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău

Când apelăm la neurochirurg? Ce afecțiuni pot fi tratate la medicul specialist și ce presupune o intervenție neurochirurgicală? Ce patologie predomină în Compartimentul de Neurochirurgie din Spitalul Județean de Urgență Bacău? Despre toate acestea, am discutat cu dr. Vlad Buburuzan (foto), medic șef neurochirurg.

– Domnule doctor, Compartimentul de Neurochirurgie al Spitalului Județean de Urgență Bacău are cel mai mare indice de complexitate al cazurilor, peste 2, în condițiile în care la Chirurgie este de numai 1.7, iar pe total spital este de 1.2. Dacă e să vorbim tot despre anumiți indicatori, durata medie de spitalizare este de 4.2, sub media pe spital, care este de 5.9, ceea ce arată că și numărul internărilor este mare. În atare condiții, de ce nu putem vorbi de o Secție de Neurochirurgie, aici, în Bacău?

– Da. Suntem cu un indice de complexitate al cazurilor foarte mare, dar pe o medie asemănătoare cu secțiile de Neurochirurgie din țară. De ce nu avem și noi, aici, o secție? Aș vrea să vă pot răspunde, dar nu știu ce să vă răspund. Am ridicat această problemă, anul trecut, pe vremea aceasta, când am preluat funcția de medic șef, iar răspunsul conducerii spitalului a fost că nu există spațiu fizic pentru așa ceva, pentru extindere. Suntem un compartiment cu numai 14 paturi de spitalizare continuă, care funcționează în doar trei saloane incluse în Secția de Chirurgie. Ca să fim și noi o secție, trebuie să avem 24 de paturi, cel puțin. Și nu avem unde să le punem. Singura noastră speranță pentru extindere este să se încheie odată povestea cu Spitalul Municipal și să ne mutăm acolo.

– Dată fiind cazuistica, înregistrați și peste 1.000 de externări pe an, aveți patologie complexă, peste 430 de operații pe an, numărul de adresări este în creștere, la fel și cel de consultări în policlinică. Aveți și un indice mare de ocupare a paturilor, rulajul pe pat, de 388.5, iar media pe spital este de 237.9. Nu este nevoie de această extindere?

– Sigur că ne-ar trebui un spațiu mai mare pentru a ne ocupa de toată lumea. Dar, la momentul acesta nu există o soluție. Poate că din acest motiv mulți pacienți pleacă spre alte centre din țară, la Iași, București, Tg. Mureș. Sigur că și la adresabilitatea pe care o înregistrăm aici, în spitalul din Bacău, este din ce în ce mai greu pentru noi, personalul medical, pentru că am ajuns să facem între 8 și 10 gărzi pe lună, iar volumul de muncă este foarte, foarte mare. Avem și deficit de personal, ne trebuie mult mai multe, și e clar că trebuie să ne extindem cumva. Facem externări, acolo unde starea pacientului ne permite, mai repede, la 4 zile după operație, tocmai pentru că avem foarte multe urgențe, și tocmai din restricțiile ce țin de spațiu. Fiind compartiment, nici nu avem posibilitatea spitalizărilor de zi, care ne-ar ajuta să internăm pacienți pentru controale și apoi să le dăm drumul acasă. Neavând spitalizare de zi, mergem tot pe spitalizare continuă. Suntem subdimensionați, aceasta este realitatea, iar deocamdată putem suporta volumul de muncă, însă dacă vor crește în același ritm, ca în ultimii ani, adresabilitatea și patologia, nu știu cum ne vom descurca.

– Cu ce se ocupă mai exact Neurochirurgia? Când apelăm la medicul neurochiurg și pentru ce patologie?

– Neurochirurgia este patologia chirurgicală a sistemului nervos și al învelișurilor, adică bolile chirurgicale ale creierului, măduvei spinării și nervilor periferici. Ce înseamnă Neurochirurgia în Bacău? Din păcate, noi nu ne putem ocupa de toată patologia specifică acesteia, din motive de lipsă de personal și dotare. La noi, predomină patologia de urgență, care în cea mai mare parte înseamnă urgențe traumatice. Dar avem și urgențe vasculare, și patologie degenerativă de coloană, cum sunt herniile de disc, stenoze spinale și altele. Însă Neurochirurgia evoluează foarte mult, în ultimii ani, fiind o specializare foarte tehnologizată. Din ce în ce mai puțini medici neurochirurgi se ocupă de neurochirurgie generalizată, adică să facă tot ce facem noi, aici, în Bacău, tot ce vine. Sunt neurochirurgi care s-au specializat pe anumite intervenții și fac doar asta. Din ce în ce mai mult se creează subspecializări pe Neurochirurgie, pe un anumit segment de patologie. E un fel de a te perfecționa, de a excela pe o anumită latură și să faci asta foarte bine. La noi, e doar neurochirurgie generală. Bacăul va rămâne pe neurochirurgie generală, chiar și dacă ne extindem, chiar și dacă devenim secție, dată fiind patologia care se adresează aici, în urgență sau în cabinetele din policlinică. Noi nu avem nici neurochirurgie pediatrică – aceste cazuri sunt trimise la Iași sau la București. De ce? Pentru că este foarte greu să îngrijești un copil. Gestul chirurgical e același, operația în sine e la fel, însă post-operator copilul are nevoie de o altfel de asistență și îngrijire medicală, mai complexă, care în Bacău nu există, din păcate. Operăm și copii, numai că acei copii în stare gravă, de urgență majoră, care nu pot fi transportați și care rămân în Bacău, cu tratament aplicat, în Secția de Chirurgie Pediatrică. Am avut și anul trecut cazuri de copii operați aici urmare a accidentelor rutiere, cele mai frecvente, dar și a altor traumatisme produse prin cădere sau agresiuni.

– De ce Neurochirurgia este o specialitate foarte importantă într-un spital de urgență?

– Principala cauză de mortalitate a tinerilor sub 45 de ani sunt traumatismele cranio-cerebrale, care țin strict de Neurochirurgie. Foarte importantă este educația neurochirurgicală. Ne confruntăm de foarte multe ori cu o patologie complexă atunci când sunt trimiși la noi pacienți cărora nu li s-a depistat la timp simptomatologia specifică sau, dimpotrivă, pe de altă parte, este o explozie de trimiteri către Neurochirurgie pentru pacienți care nu au o indicație neurochirurgicală. O doua mare problemă pentru care este importantă Neurochirugia este cea care ține de durerile de spate, de discopatii, de patologia degenerativă de coloană. Noțiunile sunt foarte simple, foarte clare, când trebuie să ajungă un pacient la operație pentru o durere de spate și când nu. Tratamentul chirurgical pentru patologia degenerativă de coloană este, în general, ultimul tratament, când nimic altceva nu mai merge. O durere de spate instalată în urmă cu 24 de ore nu ține de Neurochirurgie! Sunt câteva criterii, indicații foarte stricte pentru tratamentul chirurgical: durerea de tip sciatic care nu cedează la tratamentul conservator clasic (medicamente, kinetoterapie, fizioterapie etc), apoi sunt deficitele neurologice instalate deja de tip pareză sau paralizie, care sunt specifice pentru fiecare tip de hernie, sau sindromul de coadă de cal – o formă de hernie paralitică. Acestea impun intervenții chirurgicale de urgență. Dar trebuie să fie progresive și recent instalate, pentru a nu fi compromis nervul.

– Se operează hernii de coloană și în Bacău?

– Sigur că da. Cam 200 de cazuri pe an. Deci jumătate dintre intervențiile chirurgicale înregistrate pe an. Hernia de disc este, în general, o boală a pacientului tânăr, între 20 și 45 de ani, puțin peste. Dar cel mai mult ne ajută când indicațiile de caz sunt foarte corecte. Și asta nu este neapărat vina medicului trimițător, pentru că vorbim de o patologie sensibilă, o patologie care ține de durere, iar aceasta poate fi estimată doar de pacient. Doar el știe cât de tare doare, cât de mult suportă. Durerea este un simptom pur subiectiv. Nimeni din afară nu știe cât de tare îl doare sau nu. Practic, el este cel care își pune indicația chirurgicală, în funcție de cât de tare suportă sau nu acea durere. De aceea spuneam și cât de importantă este educația neurochirurgicală.

– Accidentul vascular cerebral este la limita între Neurochirurgie și Neurologie? Intervine neurochirurgul și în astfel de cazuri?

– Accidentele vasculare cerebrale sunt de trei tipuri. Accidentele vasculare ischemice, respectiv blocarea unei artere nutritive și pierderea țesutului cerebral care se hrănea din acea arteră. Aceste cazuri, care sunt cele mai frecvente, nu au implicare neurochirurgicală, pentru că un creier odată pierdut nu se mai poate recupera chirurgical. Neurochiurgical se poate interveni, dar în prevenția acestor accidente ischemice, nu în tratarea lor. Dar aici este o altă discuție.
Apoi, sunt accidentele hemoragice, care înseamnă ruptura unui vas de sânge și formarea unui cheag de sânge în interiorul craniului, acele hematoame intracerebrale. Doar unele dintre aceste hematoame, cele urmare a unei hemoragii spontane, au și indicație neurochirurgicală, dar cele mai multe nu.
Al treilea tip de accidente vasculare sunt hemoragiile subarahnoidiene, care, în general, au indicație neurochirurgicală, pentru că aici vorbim de ruptura unei anomalii vasculare care se numește anevrism, iar anevrismul este o boală neurochirurgicală.
Însă, majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt de Neurologie și de recuperare neuromotorie, unde noi suntem foarte deficitari. Nu noi, în Bacău, neapărat, ci noi, toată țara; este o problemă la nivel național.

– Dotările existente? Sunt suficiente pentru patologia care se prezintă în Spitalul Județean de Urgență pe Neurochirurgie?

– La noi dotările țin strict de tehnologie. În saloanele de observație medicală vorbim doar de paturi și medicamente, dar restul ține de tot ce înseamnă radio-diagnostic, de imagistică, și de terapie intensivă, pentru că acestea sunt cele mai importante în Neurochiurgie. Iar cei care lucrează pe aceste secții ne ajută foarte mult. Fără ei, suntem cu mâinile legate. Dacă nu am un tomograf, pentru a stabili un diagnostic corect de intervenție chirurgicală, îmi este imposibil să intervin. Nu mai e admisibil să intervenim ca acum 50 de ani și să dăm găuri de trepane exploratorii, direct în sala de operație! Din fericire, spitalul este dotat cu un computer tomograf performant, de anul trecut avem și RMN, Terapia Intensivă are și ea aparatură foarte bună, iar echipele medicale sunt foarte competente. Avem și promisiuni de noi dotări în sala de operație, mă gândesc și la dotarea cu un endoscop, care ar fi un câștig pentru noi, dar, repet, pentru Neurochirurgie dotările Laboratorului de imagistică și a Terapiei Intensive sunt gura de aer de care are nevoie.

„Pacienții neurochirurgicali pot să vină cu încredere la noi, pentru a benefica de servicii medicale de calitate. Sigur că intervențiile pe care le putem face aici sunt limitate, e drept, din diverse motive, dar ceea ce putem realiza, facem cu toată onestitatea și implicarea. Important este să se știe că și în Bacău există Neurochirurgie și că… funcționează.”
dr. Vlad Buburuzan, medic șef Neurochirurgie Bacău

Medicii care lucrează în Compartimentul de Neurochirurgie al SJU Bacău:
dr. Vlad Buburuzan – medic primar (șef compartiment)
dr. Sebastian Hriban – medic primar
dr. Daniel Albu – medic specialist
dr. Dan Andronic – medic specialist

– omul ar fi fost bătut de un vecin, supărat că nu i-ar fi dat vin – cel bănuit de comiterea faptei a fost deja arestat în baza unui mandat emis de Judecătoria Bacău, pentru 30 de zile

Un bătrân, în vârstă de 75 de ani, din satul Bărtăşeşti, comuna Ungureni, a fost tâlhărit în propria casă, de un individ care îi este vecin şi pe care obişnuia să-l cheme să-i facă treburile prin gospodărie.

Este vorba de un bărbat de 37 de ani, care s-ar fi dus, într-una din serile trecute, la bătrân şi i-a cerut vin, dar, cum acesta l-ar fi refuzat, l-ar fi luat la bătaie. Ar fi intrat apoi în casă şi i-ar fi sustras vin şi suma de 105 lei.

Proprietarul a fost găsit de un vecin abia a doua zi dimineaţă. Era căzut în casă, cu semne vizibile de violenţă şi el a fost cel care i-a alertat imediat familia.

„Pe mine m-a sunat un vecin de acolo de la el şi mi-a zis să mă duc la vale că fratele meu este bătut, mort în casă. Când m-am dus, el era deja îmbrăcat şi pregătit să-l ducă la spital. Era lovit la faţă, dar cică şi pe corp”, spunea fratele victimei.

Bătrânul a fost dus la Spitalul Judeţean Bacău, unde a stat internat câteva zile. În acest timp a fost audiat de poliţişti, iar la sfârşitul săptămânii trecute cel bănuit de comiterea acestei faptei a fost încătuşat.

„Faţă de bărbatul de 37 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, poliţiştii au luat măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore şi ulterior a fost emis pe numele său mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”, a declarat agent şef adjunct Cătălina Creţu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău. Dacă va fi găsit vinovat, suspectul riscă să petreacă ani buni în închisoare.