În prima miercuri din lună, între orele 10.00 şi 11.00, sună sirenele de alarmare. Așa cum a fost și ieri. De ce sună şi ce ar trebui să facă autorităţile şi populaţia? La nivelul municipiului Bacău există un plan riguros, funcţional, de alarmare, coordonare şi gestionare a a unei asemenea situaţii. În caz de pericol, populaţia are la dispoziţie mai multe adăposturi de protecţie civilă. În tot judeţul Bacău sunt peste 200 de asemenea adăposturi, de protecţie în caz de atac aerian. Multe dintre acestea sunt însă într-o stare deplorabilă, pentru că nu mai îndeplinesc nici măcar condiţiile minime de funcţionare. În ultimii ani s-a investit foarte puţin în întreţinerea şi dotarea corespunzătoare a acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Responsabilitatea păstrării adăposturilor în stare de funcţionare revine administraţiilor locale, asociaţiilor de proprietari, dar şi populaţiei.
România stă bine la exerciţiile de simulare a calamităţilor, se afirmă oficial. Realitatea este însă alta: suntem o naţie care nu este pregatită pentru cutremur sau raiduri aeriene. Românii sunt astăzi mai vulnerabili decât oricând în cazul unui dezastru, fie că s-ar produce din cauze naturale, fie ca urmare a unui atac aerian. Pe motiv că este improbabil să fim ameninţaţi de un asemenea atac (suntem membru NATO), multe adăposturi civile au fost lăsate de izbelişte. Majoritatea sunt la subsolurile blocurilor şi nimeni nu s-a mai ocupat de soarta lor.
Aflate într-o stare avansată de degradare, întreţinerea şi igienizarea au fost uitate. Prea puţine sunt administrate şi dotate corespunzator, iar numărul persoanelor care ar putea beneficia de un refugiu este foarte mic.
„Miercurea alarmelor”
Din luna aprilie a anului trecut, în tot judeţul Bacău, se tot testează sistemul de alarmare şi avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Este vorba despre acele sirene, montate pe blocuri sau alte clădiri înalte, şi pe care ne-am obişnuit să le auzim cel puţin o dată pe lună. Primul exerciţiu important, PROCIV 2017, a avut loc în perioada 18-21 aprilie anul trecut, când Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a declanșat, mecanismul de înștiințare a autorităților privind iminența producerii unor evenimente deosebite și au fost acționate atunci 7.713 sirene existente în ţară.
Rezultatele acestei testări au arătat că ţara noastră are nevoie de un sistem de alarmare îmbunătăţit şi integrat, dar şi că aceste testări trebuie să continue. Din august 2017, în prima zi de miercuri din fiecare lună, sirenele sunt activate, pentru ca autorităţile să-şi îmbunătăţească timpul de reacţie în situaţii speciale de urgenţă.
„Această acţiune este denumită simbolic «Miercurea Alarmelor» şi are ca scop verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică, antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, pregătirea populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare. În cadrul acestui exerciţiu/antrenament pentru transmiterea mesajelor de înştiinţare/prealarmare, sirenele emit semnalul «ALARMĂ AERIANĂ», care are rolul de prevenire a populaţiei civile asupra apariţiei pericolului. Acest semnal este unul distinct, având cel mai mare timp sonor comparativ cu celelalte”
mr. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.
Să nu păţim ca în „Petrică şi lupu”
În municipiul Bacău, construirea şi amenajarea unor adăposturi de protecţie civilă a început după anul 1970 şi a continuat până prin anii ’80, când a aceste investiţii au fost sistate. Astfel, până în acel an au fost amenajate 83 de asemenea adăposturi, dotate cu tot ceea ce presupune supravieţuirea o perioadă de timp. S-a schimbat legislaţia şi, din 2003, a reînceput construirea de adăposturi la subsolurile unor imobile.
La ora când redactăm acest material, în Bacău, populaţia are la dispoziţie 118 adăposturi, cele mai noi fiind amenajate în blocurile ANL, fiind astfel funcţionale. În afară de adăposturile amenajate la diferiţi agenţi economici, celelalte sunt administrate şi întreţinute de Primăria Bacău, prin Compartimentul de Protecţie Civilă, care are, în prezent, doar 4 (patru) salariaţi, faţă de 17 când funcţiona ca inspectorat.
Pentru a afla care este situaţia, starea şi măsurile ce trebuie luate pentru ca toate aceste adăposturi să devină funcţionale, am solicitat opinia viceprimarului Constantin Scripăţ.
„S-a stabilit încă de anul trecut un sistem şi o perioadă de verificare a funcţionării acestor alarme, după un cod stabilit la nivel naţional. Sistemul este pus la punct, toate cele 36 de alarme electrice au fost reparate şi funcţionează, iar audibilitatea acoperă tot municipiul Bacău. Tot băcăuanul ştie că în prima miercuri din lună, alarmele sună. Este lege şi nu se discută. În opinia mea, însă, şi îmi asum ceea ce spun, această verificare lunară nu este cea mai bună variantă. Sunt prea dese, şi este posibil ca populaţia să se obişnuiască cu ele şi, într-o situaţie reală, să nu mai reacţioneze. Sigur că sunt şi alte modalităţi de alarmare, însă sirenele sunt cele din prima linie”
Constantin Scripăţ, viceprimar al municipiului Bacău
Această opinie a fost exprimată şi de o parte dintre cetăţenii pe care i-am întâlnit la unele adăposturi din Bacău: „De ce sună alarmele în condiţiile în care adăposturile nu sunt funcţionale, nu sunt dotate cu tot ce trebuie?”, s-a întrebat vicepreşedintele Asociaţiei de locatari nr. 159, de pe str. Mărăşeşti.
Cât priveşte situaţia adăposturilor, Bacăul stă mai bine faţă de alte localităţi. Sunt verificate anual, se întocmesc documente privind starea lor, se încearcă îmbunătăţirea stării şi a dotării, din cauză că, în ultimul timp, s-a investit foarte puţin în acest sector, cu toate că, anual, se solicită buget pentru asemenea lucrări.
„Sunt convins, însă, că legislativul municipal va analiza cu răspundere propunerile venite de la conducerea compartimentului. Situaţia nu este roză, sunt multe de făcut şi nu am vrea să fim prinşi descoperiţi în caz de alarmare reală”, ne-a mai declarat Constantin Scripăţ.
La alarmare stăm bine
Aşadar, în tot acest timp, în judeţul Bacău, au fost alarmate municipiile Bacău, Moineşti şi Oneşti, oraşele Comăneşti, Buhuşi, Tg. Ocna, Slănic Moldova, Dărmăneşti şi 85 de comune. În total sunt 208 sirene electrice (61 în municipii, 27 în oraşe, 84 în comune, 36 la operatorii economici) şi 56 de sirene electronice, dintre care 51 sunt la operatori economici.
Sunt necesari bani, foarte mulţi bani pentru realizarea proiectului tehnic privind amplasarea de Sirene electronice, care nu sunt dependente de energia electrică, astfel comanda de alarmare se face prin radio, având posibilitatea ca semnalul acustic să fie dublat şi de unul vocal.
Tipuri de semnale
– semnalul „Alarmă la dezastre” se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
– semnalul „Prealarmă aeriană” este compus din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
– semnalul „Alarmă aeriană” se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
– semnalul „Încetare alarmă” este compus dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.
Cad bombele, ce facem?
În cazul unui atac aerian, populaţia va fi avertizată prin aceste sisteme de alarmare care pot transmite semnale sonore, iar unele şi vocale, pentru ca fiecare să ştie ce trebuie să facă într-o astfel de situaţie, adăposturile de protecţie civilă fiind locurile în care să se refugieze.
Potrivit ISU Bacău, fondul de adăpostire al județului Bacău cuprinde un număr total de 223 adăposturi de protecție civilă, dintre care doar 114 sunt operative, restul de 109 sunt nefuncţionale. Dintre acestea, 158 sunt adăposturi publice de protecție civilă, iar diferența de 65 o reprezintă adăposturile private de protecție civilă, din administrarea operatorilor economici.
După Revoluţia din 1989, apartamentele din blocurile unde sunt amenajate asemenea adăposturi au devenit proprietate privată, fiind administrate în mare parte de asociaţiile de proprietari, însă adăposturile de protecţie civilă sunt în administrarea autorităţilor locale. Cu toate acestea, mulţi locatari au pus stăpânire pe acele spaţii, amenajându-şi, cu de la ei putere, boxe, beciuri, magazii, au distrus instalaţiile de aerisire şi protecţie. Majoritatea sunt insalubre şi nu au apă, electricitate sau grupuri sanitare. Uşile s-au degradat, sunt ruginite şi fie nu se mai închid, fie sunt blocate, iar instalaţiile de ventilaţie s-au stricat de mult, ca să nu mai vorbim de materialele necesare unei adăpostiri temporare. Practic, sunt inutilizabile.
„În fiecare an facem controale, stabilim măsuri, procedăm, cu banii alocaţi, foarte puţini faţă de necesar, la igenizări şi reparţii curente. Mai mult nu putem face. Avem o situaţie exactă a adăposturilor, a stării acestora. Am încredinţat cheile de la unele adăposturi şefilor de scară sau de bloc, la altele, deoarece locatarii au refuzat să-şi asume răspunderea, sunt la noi. Avem şi situaţii în care asemenea adăposturi au fost date în custodie unor locatari, care le întreţin, pot să mai depoziteze unele lucruri, însă în caz de necesitate, în cel mai scurt timp le eliberează. Lucrez de mulţi ani la acest compartiment, la început a fost cu rang de inspectorat, eram 17 salariaţi. Este un volum extraordinar de mare, dublat de o răspundere şi mai mare, dacă avem în vedere natura dezastrelor care ne ameninţă sau a potenţialelor dezastre naturale sau de natură armată”,
ne spune Sandu Creţu, consilier în Compartimentul de Protecţie Civilă al Primăriei Bacău.
Şi cetăţenii au obligaţii
Una dintre măsuri, care se află acum pe masa consilierilor, se referă la trecerea compartimentului la rang de serviciu şi completarea organigramei cu încă patru posturi, absolut necesare, dacă realizăm importanţa şi atribuţiile lui, în conformitatea cu noua legislaţie, modificată şi îmbunătăţită, însă foarte stufoasă. Am încercat să fac un inventar al corpului de legi, decrete, ordonanţe, hotărâri, ordine şi dispoziţii, interne şi europene, care reglementează această activitate, însă după ce am numărat până la 50, m-am lăsat păgubaş. Din cele 118 adăposturi doar 25 la sută sunt funcţionale, în condiţiile în care populaţia municipiuluii este de peste 180.000 de persoane, iar capacitatea unui adăpost este în medie de 60-70 de persoane.
„Şi mai este un aspect foarte imporant, continuă şeful Compartimentului de Protecţie Civilă, avem o bună colaborare cu ISU, cu alte instituţii care au atribuţii în domeniu, avem şi sprijinul primăriei şi a consiliului local, a primarului municipiului Cosmin Necula, însă fără ajutorul populaţiei, fără înţelegerea din partea cetăţenilor a rolului şi rostului acestor adăposturi, nu vom reuşi să le menţimem sau să le aducem la starea iniţială.”
Şi bune, şi rele
Un adăpost de protecţie civilă am văzut pe str. Făgăraş, nr. 8, sc. B. Relativ nou, adăpostul este funcţional, doar că, din cauza precipitaţiilor din ultima perioadă, a fost inundat, apa inflirtându-se prin fundaţie. Un altul, amenajat pe str. Mărăşeşti, blc. 159, este unul dintre cele care pot asigura o protecţie suficientă. Toate instalaţiile funcţionează, aerisire, lumină, grup social mobil.
„Noi îl întreţinem, tot noi l-am mobilat, facem curăţenie. Am opus rezistenţă atunci când tot felul de oameni doreau să ocupe acest spaţiu pentru a-şi amenaja beciuri, magazii. Din păcate avem mucegai, de la infiltraţii. Chiar astăzi am verificat instalaţia de ventilaţie şi am constatat că funcţionează”, ne-a spus Maria Bârgu, preşedinte al Asociaţiei 158.
Împreună cu Adrian Tătaru, consilier tot în Compartimentul pentru Protecţie Civilă, am ajuns pe str. Neptun 12.
Acolo, ni s-a spus, este un adăpost aproape nefuncţional, însă la faţa locului aveam să constatăm că, de la ultimul control, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Adăpostul, în oglindă, la care au acces locatarii de pe două scări, a fost luat în custodie de Mihai Filip, care locuieşte la parter şi, după o muncă titanică, a reuşit să-l igienizeze. „Este mult mai bine acum, însă nu avem lumină, am tras eu din apartament”, ne spune responsabilul adăpostului.
„În caz de dezastru, de atac aerian, aceste adăposturi pot salva vieţi, vieţile lor, ale copiilor. De aceea, este timpul ca fiecare să realizeze că nu putem merge aşa în continuare, este timpul să punem mai presus interesul general. Este adevărat, avem nevoie de bani, de foarte mulţi bani, numai pentru un adăpost, pentru a-l face funcţional, ar fi necesari pe puţin 100.000 de lei”
Sandu Creţu, consilier, Departamentul de protecţie Civilă.
Controale fără finalitate
Inspectorii de la ISU Bacău, de la Compartimentul de specialitate al Primăriei Bacău au efectuat în ultimii ani mai multe controale, care au scos la iveală la fel de multe nereguli. Neregulile sunt consemante în documente oficiale, sunt aduse la cunoştinţa Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, însă măsurile concrete se lasă aşteptate.
„
În concluzie, acele adăposturi de protecţie civilă care nu corespund cerinţelor de proiectare şi executare nu oferă o protecție maximă populației, acestea fiind doar niște spaţii goale ce pot fi amenajate în cazul unui eventual conflict armat”
mr. Andrei Grecu, purtător de cuvânt ISU Bacău
Cele mai noi adăposturi sunt cele de la blocurile ANL şi sociale şi sunt marcate la intrarea în scară cu semnul distinctiv, respectiv un triunchi de culoare albastră încadrat într-un pătrat de culoare portocalie.
În prezent, pentru construcţiile nou ridicate şi care au subsol, statul obligă să se realizeze adăposturi de protecţie civilă, dacă aria desfăşurată este egală sau mai mare de 600 mp, cum este cazul Bisericii „Înălţarea Domnului”.
Situaţia internaţională, inclusiv la graniţele României, cunoaşte o gravă deteriorare, ceea ce ne poate îndreptăţi să ne gândim serios la asigurarea unei minime protecţii a populaţiei.
Situaţia adăposturilor publice de protecție civilă la nivelul localităţilor
Municipiul Bacău: 118 adăposturi (la blocurile ANL şi sociale din străzile Bucegi, Letea, Făgăraş, Depoului, Teiului, dar sunt şi la blocurile din străzile: Aviatori 14 A, Neptun 12 A, Gării 60 C, 70 A/C, Narciselor 9, 6, 13, Republicii 7, 46 şi 58, G. Bacovia 45, Mărărşeşti 80, 90, 94, 159, Alecu Russo 51, Milcov 63, 136, Mioriţei 38, 40, 84 A, P. Aman 8 C/D, Garofiţei 11, Letea 2, Bicaz 130, 146, 148, 154, 166, Electricienilor 2 D, Slănicului 2 A, Proiectantului 4, 6, 8, 9 Mai 25 A/F, Neagoe Vodă 12 A, 22 Decembrie 3 A, Logofăt Tăutu 8 A/D, Prieteniei 3 A/D, Ion Luca 7 B, Tipografilor 12 A, Bradului 56 B)
În municipiul Oneşti sunt 11 adăposturi, în Moineşti 11, în Tg. Ocna 5, Comăneşti 4, Dărmăneşti 2, Buhuşiul şi Slănic Moldova nu au adăposturi. De asemenea, 10 adăposturi sunt şi în mediul rural.
Lista completă cu adăposturile din judeţul Bacău este publicată pe site-ul IGSU şi pentru fiecare adresă sunt trecute şi coordonatele GPS, dar pot fi identificate şi în aplicaţia de mobil DSU (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă) la Info Utile – categoria Adăposturi de Protecţie Civilă.
În acelaşi timp, Compartimentul de Protecţie Civilă desfăşoară o intensă muncă de informare a populaţiei cu tot ceea ce înseamnă măsuri de protecţie, publicate pe site-ul primăriei, cât şi în broşuri speciale, difuzate prin asociaţii, în şcoli, prin cutiile poştale, prin presă. Important este să le citim, nu să le aruncăm la coş sau, şi mai grav să gândim că pe noi nu ne paşte vreun pericol. De altfel, cum românul este pus mereu pe glume, un cetăţean de pe Logofăt Tăutu mi-a tăiat-o scurt: „Fugi, domnule, cine mai umblă cu bombe clasice. Acum dă cu atomica.”
Atunci să construim adăposturi antiatomice. Dar nu pentru murături.
„Aud mereu alarmele. Fac exerciții și sper că sunt utile, ca oamenii să înțeleagă ce se petrece. În caz de alarmă reală ar trebui să ne adăpostim, dar chiar nu știu unde. Am auzit că ar fi niște locuri de acest gen la blocurile civile, dar nu cunosc detalii.”
Valentin Solomon
„Am auzit mereu alarmele. Nu mi-e teamă și nici nu mă deranjează, chiar m-am obișnuit. În caz că ar fi alarmă adevărată știu că ar trebui să mergem undeva, la adăpost. Dar unde o fi…!?! Nu știu. Poate o fi și la mine la bloc. La subsol? Poate o fi, dar eu nu prea cobor la subsol.”
Maria Luca
„Eu zic că alarmele sunt utile, pentru că, în primul rând, populația trebuie să fie educată și în acest sens. Să fie pregătită pentru orice eventualitate. Mai sunt adăposturi ALA? Unde sunt? Mai există un strict necesar într-un adăpost ALA? Ar trebui să fie apă și niște mâncare neperisabilă…este?”
Gelu Agrigoroaie
Geta Panaite
Gheorghe Bălţătescu
Florin Ștefănescu
Foto: Liviu Maftei
„Noi, cumva, am previzionat lucrurile astea. Acum doi ani, am făcut o documentație în ceea ce privește suplimentarea rezervei de apă a spitalului și constituirea unei noi surse alternative, proprii. Lucrarea este destul de amplă. A fost aprobată de către Consiliul Județean Bacău și finanțarea este asigurată tot de către acesta. Nu include doar o rezervă suplimentară de apă, ci și forarea a două puțuri de mare adâncime, de peste 130 de metri, pentru asigurarea sursei suplimentare și proprii de apă, include o parte de canalizare de la pavilionul medico-chirurgical și de la Pediatrie, o stație de epurare, o stație de tratare a apei, deci, practic, un ansamblu care să asigure și intrarea apei în rezervoare, dar și ieșirea acesteia în canalizare, conform prevederilor legale”, a explicat Adrian George Popa, managerul SJU Bacău.
Șantierul a fost deschis în parcarea pavilionului medico-chirurgical, unde medicii își lăsau autoturismele, dar a fost închisă și o bandă de circulație astfel că, pe poarta dinspre Poliție, mai au acces doar ambulanțele. Pe de altă parte, și în parcarea din fața Spitalului Municipal, din Calea Mărășești, mai pot intra cu mașinile doar angajații. Contractul de proiectare și execuție a acestor ample lucrări a fost atribuit, în urma unei licitații, către SC Capital Invest SRL din Moinești, cu suma de 6,1 milioane de lei fără TVA, iar termenul de execuție este de 18 luni, potrivit conducerii spitalului, dintre care două luni, cele de proiectare, s-au scurs deja. Un alt șantier se va deschide, cel mai probabil în toamnă, la clădirea Secției de Pediatrie, care va intra într-o reabilitare totală, dar și la clădirea spitalului vechi, care este în procedură de atribuire la Compania Națională de Investiții.
