„În urmă cu un an vă adresam o întrebare: Când va fi modernizat drumul Tg. Ocna – Mânăstirea Măgura? Spuneați atunci că în anul Centenarului, cu siguranță, va fi. Acum revin cu această problemă. Când va fi reabilitat?” a întrebat Floarea Ivanof, PNL, în ultima ședință a Consiliului Județean.

I-a răspuns președintele Sorin Brașoveanu, căci el era cel interpelat: „Deja se întâmplă. Am încercat să identificăm o sursă de finanțare externă județului, nu am găsit, așa încât am decis să realizăm această investiție din bugetul propriu.”

Pe DJ 116 Tg. Ocna-Mânăstirea Măgura Ocnei s-a făcut decopertarea, dar din cauza inundațiilor au fost întrerupte lucrările, apoi au fost reluate. Floarea Ivanof a cerut informații și cu privire la Drumul Național Tg. Ocna-Slănic Moldova. „În aprilie, cred, ne-ați arătat o poză frumoasă în care utilajele erau la fața locului.

Acele utilaje nu au mai apărut nici în ziua de astăzi deși drumul este impracticabil. Având în vedere că s-au alocat sume pentru situații de urgență, întrebarea e dacă v-ați gândit și la această soluție”, a vrut să știe consilierul PNL, adăugând că nu a văzut niciun utilaj acolo, deși s-a spus că se lucrează. Sorin Brașoveanu a explicat că nu se poate începe direct cu asfaltarea și că există niște etape care trebuie respectate.

„Se lucrează, astăzi, la consolidarea malurilor râului și afluenților pentru că aceasta a fost cauza inundațiilor, lipsa zidurilor de sprijin. Dacă s-ar asfalta fără să se facă ziduri de sprijin, la prima inundație drumul ar fi distrus din nou. Săptămâna trecută, a fost finalizată asfaltarea variantei ocolitoare”, a spus Sorin Brașoveanu, adăugând că pentru DN 12B sunt fonduri alocate, că acolo chiar se lucrează și că CJ Bacău monitorizează obiectivul.

Muzica pe ritmurile fanfarei Zece Prăjini „Privighetoarea”, câtecele și dansurile populare, țuica de Turț sau Vorona și vinul din podgoriile Vrancei, dar mai ales feluritele plăcinte și preparate de patiserie au făcut deliciul participanților la a XIV-a ediție a Festivalului plăcintelor organizat duminică, 2 septembrie, în satul Hârja (Oituz). Manifestarea a avut ca amfitrioni Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) – Filiala Bacău, Așezământul Social-Filantropic „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” și Primăria comunei Oituz și a fost dublată și de Sărbătoarea câmpenească a satului Hârja, aflată la a doua ediție. Ca în fiecare an, sufletul manifestării a fost președinta Filialei Bacău a ANTREC, Beatrix Grigoraș, iar evenimentul a fost dedicat Centenarului Marii Uniri.

Cum se cuvine la asemenea manifestări, programul festivalului a început pe bătăi de toacă și cu o slujbă religioasă de binecuvântare susținută de preoții Bisericii ortodoxe din sat, sub îndrumarea preotului Ilarion Mâță, președintele Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare”. Iar discursul de deschidere a manifestării a fost rostit de primarul Gheorghe Bodea.

„Tonul face muzica!”

Cum se spune pe la noi în orice împrejurare, „Tonul face muzica!”, iar Fanfara Zece Prăjini „Privighetoarea” s-a conformat imediat și a dat tonul petrecerii. Astfel, în curtea Așezământului din Hârja au răsunat cunoscutele acorduri ale sârbelor moldovenești, care au animat subit asistența și au dat startul propriu-zis al sărbătorii. „Suntem șase-șapte fanfare zece prăjini – ne-a spus șeful formației, trompetistul Constantin Trifan. Umblăm prin toată țara cu muzica noastră și am venit cu mare drag și la Hârja”.
Pe scena festivalului au urcat, însă, și formațiile Asociației „Copiii în sânul familiei”, din Hârja, Ansamblul de dansuri populare al Comunei Poduri, soliștii de la Școala din Negoiești și Ansamblul Agoria al Comunității elene din Onești. Între soliștii de muzică populară s-au remarcat Larisa Lupu, Andrada Barote cu Ideal Band și Florina Botezatu.

La plăcinte înainte!

Nu a fost nevoie să se pronunțe celebrul îndemn românesc „La plăcinte înainte!” că pe acompaniamentul formațiilor muzicale vizitatorii au și luat cu asalt standurile cu plăcinte. Am făcut și noi un tur al standurilor, la care expozanții erau îmbrăcați în superbe costume populare. Am stat de vorbă acolo cu Emil Anton Coșa, președintele ANTREC Alba și al Transylvania Lands Cluster, dar și vicepreședinte al ANTREC România, cu poetul Ioan Belbe – consilier județean în Satu Mare, fost primar în comuna Turț, de unde a adus și celebra țuică Turț, cu Vasile Boștiog și cu inginerul Alexandru Cotea, președinte, respectiv vicepreședinte ANTREC Vrancea, și cu Tatiana Furdui, președinta ANTREC Botoșani. Am remarcat-o și pe frumoasa oșancă Mirela Filimon, secretar de redacție la un ziar din Satu Mare, dar și copiii și nepoțeii unor expozanți, costumați, de asemenea, în portul nostru popular.
„Reprezentăm – ne-a spus Emil Anton Coșa – Clusterul Transilvania Land, al proprietarilor de pensiuni și producătorilor tradiționali. Am venit cu preparate tradiționale, inclusiv cu «Plăcinta școlarului», care a câștigat premiul festivalului anul trecut, dar și cu o pâine a Centenarului Marii Uniri, care întruchipează harta României. Avem și «Pita cetății», produsul tradițional al anului 2017, și produsele «Cetatea Alba Carolina» sau rețetele medievale din Bucătăria lui Me Me și vin de Jidvei”.
Alături, în standul oșenilor, botezat „Dor de Oaș”, Ioan Belbe ne-a prezentat bunătățile culinare (pogăcele oșenești, ciurigăi, plăcinte cu brânză), dar și țuica de Turț. Apoi ne-a recitat îndelung din propria creație, din a doua sa carte, „Cărări spre casă”.

Premiile festivalului

După raidul făcut de membrii juriului festivalului pe la standurile concurenților au fost decernate și premiile acestuia.
Premiul pentru cea mai specială plăcintă a revenit Angelei Ciubotaru, din Oituz. Pentru cele mai multe specialități prezentate a fost premiată filiala ANTREC Alba, iar Premiul special pentru plăcinta cea mai originală a ajuns la filiala ANTREC Sud-Est. Pentru Cea mai mică plăcintă a fost distinsă Maria Toma, din Hârja, Premiul pentru plăcinta tradițională a fost dat, pentru Cozonacul secuiesc (kürtőskalács), grupului Kolping, iar Premiul pentru prima participare la festival Asociației „Dor de Oaș”, din comuna Turț, Satu Mare, creată pe 3 august 2018 și condusă de poetul Ioan Belbe.
Premiul pentru cea mai gustoasă plăcintă l-au luat Geta și Carmen Văcaru, din Oituz, Premiul pentru cea mai mare plăcintă Centrul de zi pentru copii din Hârja, iar pentru Cea mai frumoasă plăcintă a fost premiată filiala ANTREC Bacău.
La final, pentru Cea mai simpatică plăcintă a fost premiată filiala ANTREC Botoșani, iar Premiul cel mare a revenit filialei ANTREC Alba.

„În acest an, în contextul Centenarului Marii Uniri, mai mult ca oricând se discută și de zona Oituz, în care s-au scris pagini glorioase ale istoriei neamului nostru. Dar, Oituz este și o zonă minunată, cu multe tradiții, care merită promovată și cunoscută. La ediția 2018 a Festivalului plăcintelor au venit mai mulți participanți, și cu plăcinte minunate, dar și cu alte produse, precum vinurile din Vrancea, produsele spirtoase din Vorona (Botoșani), produse din Neamț. O prezență remarcabilă a avut-o ANTREC Alba. ANTREC promovează și pensiunile turistice și gastronomia locală, dar și tradițiile românești. Iată, și la Hârja am avut ocazia să vedem minunate dansuri populare și să ascultăm cântece din folclorul local.”
Dr. Maria Stoian, președinta de onoare a Asociației ANTREC

1 de 34

Consilierul local social – democrat Ilie Ionel a fost cel ce a avut misiunea de a conduce o ședință importantă la Consiliul Local Târgu Ocna, la care a fost ales noul viceprimar al orașului.

Această situație a fost posibilă după ce lui Neculai Drăgănuță i s-a retras sprijinul politic al partidului (ALDE) , el îndeplinind funcția de viceprimar până în luna iulie.

Este de notat faptul că la această ședință au fost prezenți toți consilierii locali.

Pentru început Comisia de validare din cadrul Consiliului Local Târgu Ocna și-a dat avizul pentru ca Lucian Mihai Mitrofan să – și exercite atribuțiile de consilier local al ALDE.

La momentul în care secretarul orașului Târgu Ocna, Corina Văsoiu a anunțat dezbaterea proiectului de hotărâre privind alegerea noului viceprimar au fost făcute două propuneri: Costache Nuțu (din partea Alianței PSD – ALDE) și Mihai Rusu (din partea PNL).

Inedit a fost faptul că în pauza de pregătire a buletinelor de vot pentru consilierii locali o venerabilă profesoară din orașul Târgu Ocna (Mariana Dinulescu, mândră de faptul că ”nu a așteptat Revoluția din 1989 pentru a spune ce crede”), a adresat un îndemn consilierilor locali: ”să nu fiți manipulați, să dovediți mai mult respect!”

Votul consilierilor locali ai orașului Târgu Ocna pentru alegerea noului viceprimar s-a îndreptat către Costache Nuțu (ce a obținut 10 voturi), liberalul Mihai Rusu având doar șase voturi, (înregistrându-se și un vot nul).

”Nu vreau să fac promisiuni ci să vă asigur că voi da dovadă de o bună colaborare cu executivul, cu toți colegii”, a menționat Costache Nuțu (în foto), noul viceprimar al orașului Târgu Ocna, mulțumind celor care i-au acordat votul.

În anul școlar 2017-2018, în Școala Gimnazială Luizi-Călugăra a fost implementat proiectul „Școala mea-Școală pentru toți”, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Obiectivele proiectului au fost: creșterea calității învățământului furnizat elevilor prin sprijinirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice; creșterea calității predării, formării și activității prin prin utilizarea activă a TIC și a competențelor sociale mass-media în activitatea educațională; îmbunătățirea competențelor și abilităților cheie ale cadrelor didactice din perspectiva educației incluzive, abordarea nevoilor elevilor defavorizați și altele.

În cadrul mobilităților, șase cadre didactice au dobândit competențe de combatere a fenomenului de părăsire timpurie a școlii prin aplicarea unor strategii de lucru incluzive cu elevii care prezintă acest risc. Cursurile au fost susținute în cadrul a două mobilități care au avut loc în Turcia (septembrie 2017) și Italia (octombrie 2017).

În urma participării la aceste cursuri de formare profesională, în școală au fost derulate activități de predare-învățare în care au fost utilizate competențe social-media. Cadrele didactice au realizat diverse materiale didactice, au participat la proiecte internaționale pe platforma e-Twinning, au înscris elevii pe platforma educațională Edmodo, au realizat și editat împreună cu elevii povești digitale, fotografii și filme, au utilizat instrumente social-media la clasă, etc.

Cadrele didactice care au participat la mobilități au împărtășit cunoștințele dobândite cu celelalte cadre ale școlii, dar și cu cadre didactice din alte școli prin intermediul unor workshop-uri, a activităților de cerc pedagogic, dar și în cadrul unor simpozioane și conferințe. Rezultatele proiectui s-au concretizat în perfecționarea didactică a 12 cadre și valorificarea în practica școlară a competențelor dobândite la cursuri, introducerea în CDȘ-ul școlii a unui opțional TIC la clasele I-IV, elaborarea unui Ghid de intervenție în cazul elevilor cu risc PTS, creșterea motivației pentru învățare a elevilor, reducerea cu 30% a numărului de absențe și cu 50% a cazurilor de risc de părăsire timpurie a școlii.

La data de 31august a.c., o patrulă de poliție din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Traian, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe DJ 241 A au depistat, un bărbat de 51 de ani, din comuna Izvoru-Berheciului, la volanul unui autoturism, având o concentraţie de 1,23 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
În cauză s-a întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe şi fără permis de conducere.

La aceeaşi dată, în jurul orei 17.30, un echipaj de poliţie rutieră din Bacău a depistat în trafic un bărbat de 42 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism pe strada Letea, sub influenţa alcoolului.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Poliţiştii au întocmit dosar penal în care efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului.

Sâmbătă, 1 septembrie, la Casa memorială a medicului preot Martin Benedict, din satul Galbeni (comuna Nicolae Bălcescu), a fost inaugurat Fondul de carte „Prof. Eugen Budău”.

În complexul memorial din Galbeni a fost deschisă, astfel, o mică dar impresionantă sală de bibliotecă, dotată cu câteva mii de volume care au aparținut profesorului, istoricului și criticului literar, publicistului și animatorului cultural băcăuan Eugen Budău (1951 – 2006), originar din această localitate. Aici pot fi văzute, de acum, și câteva dintre obiectele care au aparținut profesorului, fiind reconstituite, practic, camera și biroul său de lucru, dar și un mic fragment din uriașa sa bibliotecă.

Evenimentul a avut loc prin grija Provinciei „Sf. Iosif” a Fraților Minori Conventuali din România, reprezentată de preotul franciscan Eusebio Bejan, a Revistei de cultură Ateneu și prin contribuția familiei regretatului profesor Eugen Budău. La manifestare au fost prezenți Eugenia Budău, soția profesorului Eugen Budău, fiica acestuia, psihologa și actrița dr. Ozana Tunyagi și ginerele profesorului, Arthur Tunyagi (veniți din județul Cluj).

La ceremonialul de inaugurare, oficiat de Ozana Tunyagi și de Eusebio Bejan, care au și dezvelit pentru vizitatori ușa bibliotecii pe care stă scris „Fondul de carte Eugen Budău”, au mai fost prezenți și au vorbit prof. Ioan Dănilă (moderator al sesiunii de discursuri care au urmat), prof. dr. Doina Marinov, directoarea Colegiului Național „Gh. Vrănceanu ”, criticul și istoricul literar Petre Isachi și poetul și publicistul Constantin Juncu. A fost prezent, de asemenea, preotul paroh al Bisericii romano-catolice „Sf. Iosif Muncitorul” din Galbeni, Adrian Chili.

Cei prezenți la eveniment au putut vedea sau revedea o parte dintre obiectele de care Eugen Budău practic nu se despărțea niciodată: geanta diplomat plină permanent cu cărți, mașinile de scris, lampa de birou, caietele și cărțile folosite mereu la documentare și creație etc.
Manifestarea a fost precedată de proiecția unui film documentar despre viața și patimile medicului preot Martin Benedict, prilej cu care a fost evocată personalitatea sa.

Vorbitorii au evocat, apoi, semnificația operei de profesor, de istoric și critic literar, de publicist și de animator cultural a lui Eugen Budău. Au fost amintite modelul său profesional, caratele care au dat sens vieții sale și cum a încărcat el cu suflet meseria de profesor.

„Se încărca el însuși intelectual la masa de lucru – a remarcat Doina Marinov. A fost sensibil și atent cu lumea din jur, dar și elegant în limbaj și în comportament”.

Profesorul Isachi a remarcat că Eugen Budău iubea cartea și elevii, iar prezentarea fondului de carte chiar în complexul memorial Martin Benedict este o apropiere a două modele exemplare de viață, într-un spațiu remarcabil tocmai prin simplitate.

Și Ioan Dănilă a remarcat că Eugen Budău „s-a jertfit pe sine pentru ceilalți”, iar Constantin Juncu a citit un eseu despre semnificația prezentului în care noi îl evocăm acum pe Eugen Budău.

Complexul muzeal „Martin Benedict” poate fi oricând, pentru oricine, o oază de documentare și de reflecție personală. Îndemnul înscris pe o placă de la intrare este: „Pace și bine!”, pe care Ioan Dănilă l-a remarcat și l-a evocat la final.

Manifestarea s-a încheiat cu un scurt program artistic surpriză, prezentat de „Teatrul din clopotniță Bacău”, în care regizorul Ion Coșa și actorii Nina și Ștefan Ionescu au recitat poezii inedite scrise chiar de Eugen Budău.

„Cărțile sunt o călătorie spre alte lumi, iar evenimentul de astăzi, de la Galbeni, ar putea reprezenta finalul unei asemenea călătorii pentru tatăl meu, dar poate fi un început de călătorie pentru cei care doresc să citească aceste cărți, din bibliotecă.”
Ozana Tunyagi, fiica profesorului Eugen Budău

1 de 11

Foarte mulţi condamnaţi la închisoare cu executare au ales să fugă din ţară cu puţin timp înainte ca instanţa să se pronunţe definitiv. În mod inconştient şi-au agravat situaţia sau la mijloc a fost o strategie de a scăpa de pedeapsă? Majoritatea s-au oprit în Anglia, iar unii nici acum, după ani buni de la condamnarea lor definitivă, nu au fost aduşi în ţară pentru executarea pedepselor. Sunt liberi şi postează pe Facebook poze din vacanţa prelungită, sfidând autorităţile şi eforturile lor de a-i prinde.

Fuga condamnaţilor are la bază, după cum s-a dovedit, un plan inteligent, cel puţin în unele cazuri. Iar acest plan este strâns legat de condiţiile inumane din penitenciare şi de încălcarea drepturilor deţinuţilor. În aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acordat României un termen de şase luni pentru a oferi un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor privind remedierea condiţiilor de detenţie. Acest termen a expirat demult, iar condiţiile din închisorile din România continuă să încalce legile europene privind drepturile omului.

Drept consecinţă, CEDO a condamnat ţara noastră prin numeroase hotărâri care acordă despăgubiri deţinuţilor. Plângerile lor au vizat supraaglomerarea, condiţiile de igienă scăzute (prezenţa şobolanilor, mucegaiul pe pereţi etc.), accesul necorespunzător la duşuri şi toalete, lipsa luminii naturale, ventilaţia slabă şi calitatea proastă a alimentelor furnizate în penitenciare. Însă, tot ca o consecinţă a acestei situaţii, mai multe persoane condamnate definitiv nu au putut fi extrădate în România. Şi asta pentru că instanţele din mai multe ţări europene (Marea Britanie, Italia, Franţa şi Spania) au apreciat că există un risc major de încălcare a Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în cazul predării către autorităţile române.

Astfel, cererile de punere în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor condamnaţi români au fost respinse de autorităţile din Marea Britanie, Italia, Franţa şi Spania. Avocaţii europeni din ţările respective au cerut suspendarea procedurilor de extrădare, dar şi garanţii legate de modul în care persoanele încarcerate vor fi protejate în România de condiţiile improprii din închisori.

„Se refuză extrădarea pentru că noi nu avem condiţii de detenţie decente”

Fostul consilier judeţean din partea PRM, Codruţa Arvinte, este pe lista condamnaţilor fugari ai Bacăului. Ea a plecat din ţară încă din 2010. S-a vehiculat la acea vreme că datoriile enorme pe care le avea la bănci, cămătari şi prieteni au determinat-o să fugă în Anglia. Între timp, pe numele ei s-au emis şi hotărâri definitive de condamnare. Arvinte a fost cercetată în două dosare penale – unul de delapidare, altul de înşelăciune – şi a fost condamnată definitiv la 7 ani de închisoare. Pe rolul instanţei, Codruţa Arvinte mai are un dosar penal în care a fost trimisă în judecată tot pentru înşelăciune, parte vătămată fiind Banca Transilvania.

În urmă cu doi ani, apropiaţi ai Codruţei Arvinte vorbeau despre demersurile acesteia de a obţine, în instanţele din Anglia, suspendarea procedurii de extrădare, pe aceleaşi motive – condiţiile inumane de detenţie din România. Este foarte posibil să fi reuşit, la fel ca mulţi alţii.

„Sunt cazuri în care s-a refuzat extrădarea pe motivul acesta legat de condiţiile de detenţie, de exemplu în Marea Britanie. Există hotărâri definitive. S-a refuzat extrădarea şi omul rămâne în Marea Britanie până se rezolvă problemele din penitenciare, adică niciodată.

Se refuză extrădarea pentru România pentru că noi nu avem condiţii de detenţie decente. La noi, condiţiile sunt inumane. Lucrurile se întâmplă în felul următor: omul se plimbă liniştit, îl prinde poliţia dacă are mandat de arestare, ajunge în faţa unui judecător care decide dacă îl extrădează sau nu. Atunci, cel în cauză poate refuza invocând aceste motive. Unii depun şi documente care aduc dovezi în acest sens, aici depinde şi de avocat.

Sunt instanţe care ţin cont de aceste lucruri. Şi omul rămâne practic în libertate pentru că pe statul britanic, de exemplu, nu-l interesează condamnarea din România, pentru fapte făcute în România. Acuma, nu ştiu dacă este o practică generală, e mai mult la noroc, nu e o regulă. Dar sunt şi instanţe care iau în calcul aceste condiţii din penitenciare”, explică avocatul Vlad Fesan.

Centrul de Agrement de la Valea Budului a găzduit trei proiecte de tineret, care au reunit 60 de participanți din Bacău, Cleja, Comănești, Faraoani, Moinești, Oncești și Scorțeni. TinBlog-ul, ajuns acum la cea de a treia ediție, a fost unul dintre aceste proiecte, unde 20 de tineri au învățat să utilizeze eficient mecanismele din social-media și promovarea online, construindu-și mesajele prin metoda de comunicare „Storytelling”.

Tema acestei ediții fiind „Tinerii promovează buna înțelegere într-o Românie Seculară”, la finalul proiectului, participanții au pregătit o campanie video de promovare a Centenarului, care va fi pusă în operă după mijlocul lunii septembrie. Proiectul a fost organizat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bacău, în parteneriat cu Centrul European pentru Strategii Durabile.
Alți 20 de tineri au participat la ClubisArt, proiect de educație antreprenorială desfășurat de Centrul European pentru Strategii Durabile, și care vine în continuarea proiectelor Clubis 2014 și Clubis Junior.

Realizat finanțare de la DJST Bacău și cu sprijinul Companiei Barrier și a Asociației Generația Schimbării din Comănești, proiectul ClubisArt i-a ajutat pe tineri să identifice căi prin care se pot câștiga bani din actul artistic. Astfel, cei 20 de tineri participanți au aflat cum se poate prelucra artistic sticla, cum se realizează machiajul de teatru și film și au învățat să utilizeze instrumentul de management Business Canvas.

Al treilea proiect din tabără a fost „Folclorul – Punte între trecut și viitor”, proiect propriu al DJST Bacău, realizat cu sprijinul Asociației Vatra Satului și a Ansamblului Mugurașul Săuceștean. La acest proiect cei 20 de tineri participanți au conștientizat perenitatea tradițiilor românești și au experimentat nemijlocit magia dansului popular. (C.L)