Redactor: – Am așteptat să treacă o perioadă, după plecarea Dv., pentru a avea răgazul necesar atenuării impactului provocat de tragedia care a avut loc în ziua de 26 ianuarie. Am discutat în cele câteva zile pe care le-ați petrecut în București și am stabilit să ne povestiți mai multe despre Yuguo după revenirea Dv. în țară. Mai întâi, cunoașteți ce anume a determinat pasiunea fiului Dv. pentru România?
Dna Cai Qing: – De la vârsta de 10 ani a avut un interes deosebit pentru țările Europei de Est. A citit multe cărți din literatura acestor țări: Polonia, Ungaria, Cehia, România. În China este un redactor și autor totodată, domnul Gao Xing (n. trad.: Gao Xing este un renumit românolog chinez, redactor-șef al revistei „Literatura universală”). El a scris o serie de volume sub titlul „Cartea albastră a Europei de Est”. În această lucrare amplă sunt și o serie de cărți românești. I-am spus băiatului că în timpul copilăriei mele mi-au plăcut foarte mult filmele românești: „Trandafirul galben”, „Zile fierbinți”, „Explozia” etc. Am văzut foarte multe filme şi i-am spus că am apreciat subiectele, peisajele, dar și arta cinematografică. Apoi trebuie să-ți transmit că avem o emisiune foarte populară în China, iar realizatoarea ei a petrecut 16 zile în România. La întoarcerea în țară, oamenii au întrebat-o de ce a stat atât de mult timp în România, iar ea a răspuns: „Am pentru această țară un sentiment deosebit. Sunt mândră că am fost în România. Această țară înțelege și apreciază foarte bine literatura şi are o cultură foarte bogată. Românii sunt foarte ospitalieri și iubesc cultura, îndeosebi literatura”. Băiatul meu a început anul trecut să scrie o serie de articole, unele având ca subiect România, precum „Cele trei culori ale României”. În camera lui de-acasă a așezat drapelul României, iar în timp ce își făcea temele cânta, deseori, muzica imnului României. Și eu am învățat-o, ascultați… (Cântă prima strofă.) Încă de la 14 ani asculta imnul României. Avea o caracteristică: odată ce iubea ceva, transforma acel ceva în pasiune elaborată. În ziua în care v-am expediat fotografii din telefonul său, am descoperit una în care se observa drapelul României în camera sa de cămin. Am pus acest drapel, în aceeași poziție, în camera lui de acasă. El a pus drapele ale României, de diferite dimensiuni, atât în cameră, cât și în exterior. Și acasă avea 3-4 steaguri. Dragostea lui era mai mare chiar decât mi-am imaginat. Inima lui, cred eu, căuta inima de român.
Redactor: – El și-a dorit foarte mult să ajungă în România înainte de data de 1 Decembrie. A aplicat pentru câteva universități din România, iar din Bacău a primit răspunsul că poate veni în lunile octombrie-noiembrie.
Dna Cai Qing: – Așa este, iar noi l-am aprobat în totalitate. Am dorit ceea ce și-a dorit el. Cu toate acestea, nu știam dacă va putea pleca în 2018. Dar încă din luna ianuarie a făcut un desen, o schiță: „România – 100 de ani”, pe care a așezat-o în camera lui și spunea că dorința fierbinte este de a ajunge la timp în România pentru a participa la istoricul eveniment al sărbătoririi Centenarului. Și tot de atunci a început să-și pregătească plecarea. A găsit un volum cu poezii scrise de Eminescu, publicat în anii ʼ80, și, după ce l-a citit, a fost fascinat de acesta; îl categorisea ca fiind Li Bai al românilor, o personalitate extraordinară. El chiar considera că se aseamănă cu Eminescu. I-a scris domnului Constantin Lupeanu, directorul Centrului Cultural Român din Beijing, că dorește să traducă, din limba engleză în chineză, gratuit, poeziile lui Eminescu, pentru ca tot mai mulți chinezi să le poată citi.
Redactor: – A fost martor al activităților organizate la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie. V-a vorbit despre acestea? Care au fost impresiile sale?
Dna Cai Qing: – Noi am vorbit permanent cu el în toată perioada petrecută în România, ne trimitea fotografii. Înainte de a pleca la Alba Iulia ne-a spus că este foarte emoționat, nici nu putea dormi. Ne-a spus că este fericit că, în cele din urmă, a reușit să fie prezent la acest moment excepțional. Ne-a spus că pe tot drumul până la Alba Iulia, în tren (n. red.: 30 noiembrie), a cântat imnul României. A vorbit cu veterani, cu oameni veniți din diferite zone, și toți l-au primit cu brațele deschise, a fost foarte bine-venit. Când a ajuns la Alba Iulia, a mers împreună cu noile sale cunoștințe în centrul orașului, iar seara, împreună cu noi prieteni din Constanța, a servit masa, a băut vin fiert și a cântat. Mi-a spus că în acea noapte a dormit numai două ore; au discutat despre tot felul de subiecte, despre istoria României; a fost foarte emoționat. În acele două ore mi-a dat telefon și mi-a spus: „Mama, eu voi participa la marea paradă. Ei (n. red.: prietenii din Constanța) sunt de acord să mergem împreună. Voi fi cu ei, în mijlocul mulțimii”.
Redactor: – În scurtul timp petrecut în România a învățat foarte multe. Nu s-a ferit să vorbească cu oameni din Bacău, chiar dacă abia începuse să învețe limba română.
Dna Cai Qing: – Da. Mi-a spus că iubește oamenii de acolo, eu nu știam din ce motiv. Mi-a mărturisit că foarte devreme, acasă fiind, și-a ales un supranume, Dragonul Carpaților, și acum, în cele din urmă, a reușit să ajungă în zona Carpaților. A spus: „M-am întors acasă. Vorbesc cu elevi, cu studenți, cu toți oamenii din jurul meu, cu cerșetori, cu vânzătorii din piață. Toți sunt foarte buni cu mine. Mai ales profesorii mei. Nu știu cum, dar în fiecare zi simt bucurie. Vreau să scriu o carte despre Bacău, s-o scriu în chineză pentru ca și chinezii să afle despre acest oraș și despre oamenii lui”. Spunea că acel loc este casa lui. Chiar dacă era singur, în sufletul său se considera foarte împlinit. Un oraș atât de mic, dar plin de cultură, de activități culturale, cu acțiuni dedicate lui Eminescu. Mi-a spus că sunt foarte mulți oameni și situații interesante. Și nu numai: a fost singur la Brașov. Mi-a spus că și acolo sunt oameni deosebiți și foarte ospitalieri. „Eu cu adevărat sunt acasă”, așa mi-a vorbit.
Redactor: – A ajutat şi oameni săraci.
Dna Cai Qing: – Mi-a mai spus că mulți tineri au plecat din Bacău. „Și eu sunt tânăr. Mi-am făcut prieteni români. Ei mi-au spus să-i ajut, să facem ceva împreună. Aș fi foarte bucuros să putem realiza ceva. Mă pot angaja să fac unele lucruri pentru Bacău.” Mi-a spus că multe fabrici din Bacău au fost închise, mulți oameni au plecat, mulți sunt șomeri. El nu putea fi indiferent față de oamenii din jurul său. A văzut și oameni sărmani. El era elev, nu avea salariu, nici nu cheltuia prea mult, pentru că se gândea la noi; se temea că ne-ar putea crea greutăți. Cu toate acestea, într-o zi de luni, la prânz, a văzut un cerșetor, apoi încă unul care se afla într-o condiție destul de proastă. Împreună cu primul cerșetor a chemat o ambulanță pentru a-l trimite la spital pe cel de-al doilea. I s-a părut că primul cerșetor era un om bun și i-a dat 75 de lei. Mi-a spus că erau banii pentru mâncarea pe trei zile, dar a fost bucuros că a putut ajuta. Deseori întâlnea cerșetori, le dădea câte 2-3 lei, iar dacă nu avea bani la el, era mâhnit că nu putea ajuta. Într-o altă zi, în apropierea căminului său a întâlnit un părinte care i-a cerut 5 lei; familia sa locuia acolo. El nu avea bani, numai cardul, și a fost trist din acest motiv. Mi-a povestit acest lucru și mi-a spus că de Crăciun trebuie să viziteze acea familie. A cumpărat lapte, carne și pâine și în seara de Crăciun a mers în casa acelei familii. Chiar dacă nu avea prea mulți bani, dorea să-i ajute. Spunea că el poate să mănânce mai puțin și să le ofere lor ceva alimente. După acea vizită, unul dintre membrii familiei l-a întâlnit pe stradă şi i-a spus: „Îți mulțumim, chinezule! Îți mulțumim pentru ajutorul dat unor români!” Yuguo, în sinea lui, a gândit că a făcut o faptă foarte bună. Era hotărât să continue studiile la Bacău, inclusiv masteratul. Apoi, pentru doctorat, ar fi trebuit să meargă la Iași, Timișoara sau Cluj, dar mi-a spus că indiferent de orașul în care va ajunge, viitorul său este în România.
Redactor: – În foarte scurt timp a învățat limba română; desigur, în propoziții simple, dar se putea face înțeles. A dorit să învețe foarte repede și foarte bine limba pentru a înțelege cât mai mult România, în diverse domenii. A vizitat muzee, a participat la activități culturale.
Dna Cai Qing: – Yuguo a aflat că România are o istorie îndelungată, are foarte multe muzee. Despre Bacău mi-a vorbit încă din 6 decembrie: mi-a transmis că sunt trei muzee, două parcuri și urma să le viziteze. Apoi, în funcție de timp, urma să ajungă și în alte orașe. Dorea să viziteze multe muzee, să facă fotografii și să le posteze pe site-uri din China, să le prezinte chinezilor. În telefonul lui am descoperit foarte multe fotografii, din nefericire doar o mică parte din tot ceea ce ar fi dorit să facă….
Redactor: – În afară de studiu, ce planuri de viitor avea?
Dna Cai Qing: – Obiectivul său principal era studierea literaturii române. Doi mari poeți români erau din Bacău, iar poeziile acestora nu sunt traduse în limba chineză. După ce ar fi învățat foarte bine limba română, dorea să traducă, pe lângă poeziile lui Eminescu, operele acestor doi mari poeți: Bacovia și Alecsandri. Aceasta era prima, principala sa dorință. În al doilea rând, dorea să prezinte cât mai multor chinezi Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (n. trad.: în Bacău există încă o universitate, privată, cu numele lui George Bacovia), pentru ca tot mai mulți studenți chinezi să studieze aici. El dorea ca Universitatea lui să devină una de top, dorea să învețe foarte bine pentru ca Universitatea să fie mândră de Yuguo, și el, la rândul său, să fie mândru de această universitate. Era visul său. Următoarea sa dorință era în domeniul politicului. Ar fi dorit, de asemenea, să contribuie la armonizarea relațiilor dintre popoarele român și maghiar, să facă interviuri cu cetățeni români și maghiari, să scrie o carte. Mi-a spus că în Bacău este o comunitate mică de etnici maghiari, iar aceștia au relații foarte bune cu românii. El considera că trebuie depășite limitele impuse de granițe și de politic, să fie lăsați oamenii obișnuiți să se manifeste și să decidă viitorul acestor relații. Dorea ca în cei patru ani de studii să înțeleagă mai bine cele două națiuni, prin studierea momentelor istorice comune, să scrie o carte pentru promovarea armoniei între ele, pentru a trece peste problemele din trecut. Și tot în domeniul politicului mai avea un vis: acela ca, în timpul vieții sale, să fie martor al revenirii totale și definitive a Moldovei în interiorul granițelor României. Mi-a mărturisit că, dacă va fi posibil, va merge în Moldova să înțeleagă situația de acolo și ceea ce ar putea face cetățenii celor două țări. Acesta era un alt mare vis al său: revenirea Moldovei la România. Revenind la relațiile cu Ungaria, el considera că problemele izvorăsc din lipsa de înțelegere reciprocă. Își dorea să promoveze armonizarea acestor relații din perspectiva unei terțe părți, și aceasta în beneficiul celor două popoare, pentru că s-ar dezvolta comunicarea, comerțul, schimburile la nivel de cetățeni și solidaritatea între cele două guverne.
Redactor: – Yuguo v-a făcut o propunere de implicare personală în proiectele sale.
Dna Cai Qing: – Este adevărat. El a iubit mult Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Înainte de a pleca în România, domnul Lupeanu i-a spus că ar putea, de asemenea, să meargă la studii la Iași sau în alt oraș. Yuguo a răspuns că la această problemă se va gândi ulterior. Iar către mine a spus: „Acum, înainte de toate, trebuie să fiu admis la Universitatea din Bacău”. Și apoi, de la Bacău, mi-a făcut o propunere. Știți, în trecut, eu am fost și profesoară de limba chineză pentru studenți străini. Din acest motiv, Yuguo mi-a propus să vin la Bacău și să predau, gratuit, limba chineză. M-am gândit la propunerea lui. Cu toate că am mai pierdut din cunoștințele de limba engleză, pentru copilul meu aș fi făcut acest pas. Urma să mai discutăm, nu știam dacă putem realiza acest proiect. El dorea să facă foarte, foarte multe. Acum, eu vreau să continui unele dintre ideile sale, să mențin supranumele său. Am început să citesc cărți despre România, despre literatura română, iar apoi intenționez să scriu articole, sau poate voi scrie cartea pe care o dorea Yuguo pentru prezentarea, descrierea României.
Redactor: – Cum a fost sosirea dumneavoastră la Bacău?
Dna Cai Qing: – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău ne-a primit foarte bine, ne-a ajutat foarte mult. Mulțumim tuturor, dar în special domnului Adrian (n. red: Adrian Apăvăloaei, secretar-șef), pentru că de la sosirea lui Yuguo la Bacău l-a tratat ca pe copilul său, precum și domnului profesor Ioan Dănilă. Toți ne-au sprijinit necondiționat. De asemenea, doamna Ana Vasile, translatoarea care ne-a însoțit.
Redactor: – Care a fost reacția foștilor colegi, profesori, cunoscuți, după revenirea dumneavoastră la Kunming?
Dna Cai Qing: – Mai întâi, toți prietenii au simțit o mare părere de rău, au considerat ca fiind o mare tragedie dispariția unei asemenea inimi. În al doilea rând, au spus că este un moment foarte dificil de suportat. În al treilea rând, ei și-au exprimat o nedumerire: cum de a fost posibil ca Yuguo să fie atât de atras, și într-un timp atât de scurt, de această țară necunoscută nouă? Li s-a părut foarte curios de ce a iubit atât de mult România. Eu le-am spus tuturor: „Cu toate că avea fața de chinez, inima lui era inimă de român. El s-a întors la casa lui”. Mulți ne-au întrebat, pe mine și pe tatăl lui, dacă avem regrete pentru că l-am lăsat să plece în România. Noi nu regretăm… (suspine)… nu avem, nu avem niciun regret… Pentru că cea mai mare dorință a părinților în privința copiilor este de a vedea îndeplinite visurile acestora. Chiar dacă aceste aspirații sunt foarte înalte și îndepărtate, noi trebuie să le permitem să pășească pe calea îndeplinirii acestora. Dacă ne temem să urmărim îndeplinirea visurilor, atunci nu vom putea avea nimic. Ca părinți, ne-am exprimat dragostea față de el prin a-i permite să-și materializeze dragostea pentru România. Noi l-am lăsat să aleagă singur.
Redactor: – Am discutat mult timp, cred că putem încheia aici convorbirea noastră, dacă sunteți de acord.
Dna Cai Qing: – Domnule Marian, eu vreau să adresez tuturor românilor un singur lucru (suspine)… Vă mulțumesc pentru dragostea arătată fiului meu, pentru tot ce ați făcut pentru fiul meu! Dragostea lui a primit foarte multe atitudini și sentimente reciproce. Suntem mândri pentru aceasta. Noi avem, acum, un sentiment foarte profund: Bacăul este casa lui. Pentru că este în Carpați, pentru că a petrecut 80 de zile foarte fericite în Bacău. Ne spunea în fiecare zi despre oameni, despre păsări, despre școală, despre tot felul de lucruri. Era foarte, foarte bucuros. Mulțumim oamenilor din Bacău, pentru că s-au purtat foarte frumos cu Yuguo! Purtăm în inimă profunda noastră recunoștință pentru tot ceea ce au făcut pentru fiul nostru. Eu, ca și soțul meu, avem aceleași sentimente ca Yuguo: iubim România.
Dragă Românie, îți dorim să devii tot mai puternică!
Interviu acordat de doamna Cai Qing, mama cursantului chinez de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Yin Yuguo, postului Radio-România Internațional, Secția Chineză; redactor, Marian Mizdrea – 23.02.2019.
