miercuri, 17 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2319

Se deplasa neregulamentar pe partea carosabilă şi a fost accidentat de un autovehicul

    de
    Comunicat de presa
    -

    La data de 14 octombrie a.c., în jurul orei 21.00, poliţiştii rutieri au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier în urma căruia o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

    Din primele verificări s-a stabilit că un tânăr de 22 de ani, din comuna Gioseni, în timp ce conducea un autoturism în afara localităţii Galbeni, a surprins şi accidentat un bărbat de 47 de ani, care se deplasa neregulamentar pe partea carosabilă.

    În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale, necesitând internarea.

    Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

    Cursuri gratuite de coding pentru copiii din Bacău în cadrul Caravanei SuperCoders

      de
      Comunicat de presa
      -

      Caravana SuperCoders ajunge pe 31 octombrie la Bacău, iar copiii cu vârste între 10 și 14 ani sunt invitați să participe la un atelier gratuit de coding, începând cu ora 14:30, la Hotel Dumbrava, pe Strada Dumbrava Roșie, nr. 2.

      Cei mici vor descoperi limbajul de programare Scratch și vor crea animații, povestiri interactive și jocuri, folosind blocuri de cod. Înscrierile se fac pe site-ul https://responsabilitate-sociala.orange.ro/supercoders/ până pe 29 octombrie. Caravana se va opri în alte 9 orașe, până pe 31 octombrie: Oradea, Alba Iulia, Baia Mare, Brașov, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Galati, Tulcea și Iași.

      Dezvoltat de Orange împreună cu echipa Simplon România, programul #SuperCoders are trei componente – Caravana SuperCoders, Orange Coding Competition şi SuperCoders Online Academy. Acestea sunt concepute pentru a-i ajuta pe copii să asimileze într-un mod distractiv noțiuni elementare de programare, să le folosească apoi în cadrul unui concurs cu temă dată, pentru ca la final să învețe un nou limbaj de programare.

      După etapa de învăţare – atelierele din cadrul Caravanei – în cadrul SuperCoders Coding Competition, participanții vor avea ocazia să pună în practică cunoștințele dobândite. Vor realiza o animație pe platforma Scratch, în cadrul unui concurs național, programat între 5 și 25 noiembrie. La competiție se pot înscrie copii din toată țara, condiția fiind să aibă cunoștințe minime de programare prin joc. Juriul și regulamentul vor fi disponibile în luna noiembrie pe orange.ro.

      Pentru cea de-a treia etapă a programului, SuperCoders Online Academy, juriul va selecta 50 de câștigători dintre participanții la competiție, care vor fi anunțați pe 10 decembrie. Aceștia vor trece la nivelul următor și vor fi premiați cu un curs de 30 de ore interactive, în cadrul unei academii online. Astfel, vor descoperi bazele limbajului Python și vor fi inițiați în programarea bazată pe text.

      Copiii accesează tehnologia de la vârste tot mai fragede, pe diverse dispozitive și canale. Părinții își doresc ca aceștia să participe la cursuri de informatică și robotică, datorită faptului că estimează că aceste domenii sunt necesare unui viitor de succes. În acest context, programul #SuperCoders – o iniţiativă de educație digitală – își propune să stimuleze tânăra generaţie să folosească tehnologia într-un mod creativ și distractiv, în scopul învăţării limbajelor de programare şi al dezvoltării competenţelor digitale necesare atât în activitatea lor din prezent cât și pentru meseriile viitorului care vor solicita astfel de capacităţi.

      Transportul de persoane, între COTAR și FORT

      de
      Petru Done
      -

      Călătoriile cu mijloacele de transport în comun pe traseele interjudețene a ajuns la mâna unor confederații profesionale, un fel de sindicate ale patronilor din domeniu. Acestea sunt COTAR – Confederația Operatorilor Transportatorilor Autorizați din România și FORT – Federația Operatorilor Români de Transport.

      În această săptămână, cei de la COTAR vor intra la discuții cu premierul Viorica Dăncilă, după ce FORT a anunțat, joia trecută, suspendarea curselor interjudețene și chiar intrajudețene. De ce să sufere călătorii „din cauza încercărilor ministrului Transporturilor de a distruge firmele din domeniu care au capital românesc”? – s-au întrebat cei de la COTAR. Mai bine să negocieze la Guvern.

      Veștile venite din țară, promovate chiar de FORT, arătau, însă, că în 19 județe tot au avut loc proteste, iar circulația a fost oprită. În Bacău nu! Ba, chiar am sesizat un soi de opoziție a unor transportatori la măsura anunțată de FORT.

      Nici nu mai știi ce să înțelegi din așa suceală cu iz sindicalist, dar după discuțiile de la Guvern de marțea viitoare poate vom afla ce va fi până la capăt. Dacă nu cumva mai apare vreo amânare!

      Până atunci, însă, protestele dorite de FORT au creat deja un adevărat haos în sistemul de transporturi de călători. Primii care au profitat de situație au fost chiar elevii navetiști, care au cerut profesorilor scutire de la ore pentru că nu vor mai avea cu ce veni la școală dacă autobuzele vor fi trase pe dreapta. Motiv de chiul!

      Dar nu doar elevii au fost atât de sensibili la protestul transportatorilor. România are încă sumedenie de navetiști. Dacă autobuzele nu circulă, iar cu trenul nu au cum să ajungă la muncă, oamenii rămân acasă. Angajatorii și așa țipă după lucrători, tot mai rari pe lună ce trece. Dacă rămân și fără navetiști, durerea e mare. Dar și circul.

      Muzică, bucate și distracție pe cinste la Festivalul ,,Răvășitul Oilor” de pe Muntele Bolovanu

      de
      Deșteptarea
      -

      Platoul de pe Muntele Bolovanu din Slănic Moldova, potopit generos de pastelurile toamnei, a fost timp de trei zile (12 – 14 octombrie) luat la propriu cu asalt de mulțime de localnici, dar și de turiști din mai multe județe. Lumea a venit la cea de a treia ediție a Festivalului produselor tradiționale ,,Răvășitul oilor”, manifestarea organizată de Primăria Slănic Moldova, în parteneriat cu Ferma Stâna Dacilor. Festivalul a pus din nou în valoare activitatea crescătorilor de animale de pe Valea Slănicului, dar și a celor care, parcă tot mai mulți și mai interesați, inclusiv din alte zone ale țării, vor să prepare și să comercializeze produse tradiționale.

      Platoul festivalului se află între păduri de foioase, preponderent de fag, în imediata vecinătate a Fermei Dacilor, dar și a Mănăstirii Ștefan cel Mare și Sfânt. Sâmbătă, 13 octombrie, aici manifestarea era în toi când am ajuns noi. Zeci de producători îmbiau vizitatorii cu fel de fel de preparate alimentare specifice mai ales toamnei, dar și cu artizanat și cu vinuri de calitate din podgorii renumite ale țării.

      Chiar la intrarea în poligonul festivalului erau așezați, cu recuzita obișnuită, ceata de daci de la Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova, iar pe platou roiau călăreți mândri cu cai, ponei și chiar cu simpatici măgăruși.
      Pe scena festivalului evoluau formații și interpreți de muzică populară, iar pe la unele standuri se preparau, pe loc, în imense ceaune și tigăi, fel de fel de bucate apetisante.

      O tușă aparte a dat festivalului chiar primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, și soția sa, care, îmbrăcați în superbe costume populare, au amenajat un stand cu produse tradiționale, multe din gospodăria proprie, cu care i-au întâmpinat invitații oficiali și nu numai pe ei.

      Alături de slăniceni au fost, sâmbătă, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, președintele Raionului Cahul, din Republica Moldova, Ion Groza, care a venit acolo cu șapte primari din raion, dar și primarii orașelor Moinești, Târgu Ocna și Dărmănești, precum și directorul economic al Grupului Agricola Bacău, Gheorghe Covrig – venit în nume personal.

      Printre participanți l-am cunoscut și pe Leonid Catera, primarul comunei Brînza, din Republica Moldova, pe Ion Prisăcaru, producător de alimente ambalate în atmosferă protectoare din republica de peste Prut.
      Au fost acolo și câțiva turiști francezi aflați în stațiune, care au ales să parcurgă drumul de la șosea spre fermă pe jos, realmente fascinați de frumusețea locurilor.

      La reușita manifestării au contribuit și echipa Salvamont a Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, Jandarmeria Montană Slănic-Moldova, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență și Poliția orașului Slănic-Moldova.

      Și pentru ca atmosfera de la răvășitul oilor să se facă simțită și în centrul stațiunii, turiștii care nu au reușit să ajungă la evenimentul de pe Muntele Bolovanu au fost întâmpinați de personalul de la Restaurantul ,,Crama Domnească”. S-au bucurat de produse și preparate specifice acestei sărbători, servite direct din ceaunurile încinse, din care n-a lipsit faimoasa tocăniță de berbecuț cu mămăliguță.

      „Și în acest an, la Festivalul Răvășitul oilor a fost dedicat întreprinzătorilor noștri, oamenilor gospodari și harnici de pe Valea Slănicului și Trotușului, care au adus aici produse tradiționale de tot felul. Au căpătat, ușor-ușor, încrederea că acest mod de preparare și de comercializare a produselor este cel mai bun. Anul acesta i-am văzut mult mai încrezători în ei. Până anul trecut, un crescător de oi spunea mereu că nu mai poate continua, că vinde oile. Acum are altă opinie, produce și vinde la noi. În același timp, și turiștii care vin aici au început să caute produse locale. Sâmbătă, de exemplu, am organizat două degustări de produse pentru ca hotelierii noștri, la care vin turiștii, să se pronunțe asupra lor și să le promoveze în meniuri. Festivalul face o legătură mai bună între producători și beneficiari.”
      Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

      „Cunosc această manifestare de la prima ei ediție. A evoluat în bine de la an la an. Sigur va prinde aici rădăcini și va deveni ea însăși tradițională. La ediția actuală am văzut foarte mulți participanți, între care mulți turiști, din câteva județe ale țării. Eu, acum, ca ministru și politician, sunt doar câteva zile din lună pe acasă, dar aștept să ajung aici de fiecare dată, pentru a gusta din viața tradițională pe care o cunosc de mic copil în comuna Poduri. Ador produsele tradiționale și chiar la mine acasă cresc câteva găini, fac și câteva produse tradiționale pentru familie.”
      Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul

      „Am fost pentru prima dată cu colegii mei din Republica Moldova la festivalul de la Slănic Moldova. Am văzut multă voie bună, dar și multe oferte de produse strămoșești. Este atât de frumos ca oamenii maturi să transmită copiilor asemenea tradiții. Am venit aici împreună cu șapte primari din raionul nostru, care au putut lua de la acest festival un exemplu frumos. Și am venit la Slănic special pentru acest eveniment. Am văzut că și noi, de dincolo de Prut, și dumneavoastră de aici, avem o bogăție în comun: tradițiile românești.”
      Ion Groza, președintele Raionului Cahul

      Petru Done, Romulus-Dan Busnea

      Scriitorul C. D. Zeletin a devenit cetățean de onoare al comunei Răchitoasa

      de
      Petru Done
      -

      Comuna Răchitoasa are, de duminică, 14 octombrie, primul cetățean de onoare. Consiliul Local a acordat acest titlu profesorului universitar dr. Constantin Dimoftache – scriitorul C. D. Zeletin, „pentru întreaga activitate dăruită științei și culturii românești, pentru calitățile de scriitor și pentru creșterea prestigiului și îmbunătățirea imaginii comunei Răchitoasa la nivel național”. De asemenea, de la începutul anului școlar 2019-2020 Liceul Tehnologic Răchitoasa va purta numele „C. D. Zeletin”.

      La ceremonia de acordare a titlului de Cetățean de onoare au fost prezenți, alături de primarul Valentin Moraru, de consilierii locali și de cetățenii comunei, președintele Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, conf. univ., publicist și redactor al revistei Ateneu Ioan Dănilă, președintele Societății Cultural-Științifică ,,Vasile Alecsandri” (inițiatoarea evenimentului), și consilierul parlamentar Nelu Broșteanu, al deputatului Ioan Floroiu.

      Constantin Dimoftache/scriitorul C. D. Zeletin s-a născut pe 13 aprilie 1935 în satul Burdusaci, comuna Răchitoasa. Este considerat una dintre cele mai proeminente personalități ale științei și culturii românești, luând în calcul anvergura operei sale științifice și recunoașterea unanimă a meritelor scriitoricești, reflectate în volume publicate și articole găzduite de publicații prestigioase. C. D. Zeletin, C. D. Zeletin, medic, biofizician, poet, eseist și traducător de poezie italiană și franceză, poartă și pecetea unei familii celebre, cu ramificații înspre familiile biologului George-Emil Palade (singurul român deținător al Premiului Nobel pentru Știință ), a fondatorului Spitalului de Psihiatrie din Iași, Alexandru Brăescu, a filosofului Ștefan Zeletin și a altor personalități.
      Premiat în anul al III-lea de facultate (1956), ameninţat să nu-şi poată continua studiile din cauza „originii sociale nesănătoase“, a fost nevoit să fie înfiat de bunicii paterni, Constantin Dimoftache şi Natalia Dimoftache (născută Palade). În felul acesta numele a rămas nemodificat, singura schimbare fiind iniţiala tatălui: N(icolae) – preot, înlocuită cu C(onstantin).

      A frecventat şcoala primară în satul natal, având-o învăţătoare pe mama sa, Maria, şi bucurându-se de instruire muzicală din partea părintelui său, Nicolae. A urmat Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad (1945-1952), a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, secţia Pediatrie (1959), cu specializare postuniversitară în biofizica celulară, biofizica radiaţiilor, criobiologie şi biocibernetică. Din 1994 este membru al Academiei de Științe Medicale, iar din 1967 membru al Uniunii Scriitorilor din România.

      Este autor a peste 20 de volume de literatură, binecunoscut ca poet, traducător, eseist, autor de ediţii critice, cu contribuţii remarcabile în critica literară (o parte dintre scrieri se află în curs de apariţie).

      Pe plan local s-a implicat foarte mult şi prin donația către Consiliul Local Răchitoasa a casei părintești şi a unui teren în satul Burdusaci. Acolo se va organiza o casă memorială cu structură muzeistică, care se va numi ,,Casa Memorială C. D. Zeletin şi a personalităţilor burdusăcene care s-au impus în cultura română“. S-a mai propus, de asemenea, ridicarea unui bust al scriitoului în comună.

      Din motive de sănătate, scriitorul nu a putut fi prezent la ceremonia de duminică, dar a fost reprezentat de Ioan Dănilă, care a citit un mesaj al scriitorului.
      În aceeași zi, în comună a fost sărbătorită și Ziua comunei Răchitoasa precum și Ziua Recoltei.

      ,,Burdusacii și Răchitoasa au constituit o permanență în sufletul meu, cu bucuriile și durerile pe care le-au presupus. Le-am slujit cu armele mele, numite mai sus, dar și cu cercetarea vechimii acestor așezări, grație instrumentelor specifice acestui demers, pe care le-am privit cu toată seriozitatea.”
      C. Dimoftache-Zeletin

      „Stea printre Stele” până la stele

      de
      Florin Ștefănescu
      -

      Teatrul Municipal Bacovia a găzduit la sfârșitul săptămânii trecute cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Muzica pentru Copii și Tineret. Organizat de Asociația „Centrul Daniel” Bacău cu sprijinul Municipiului Bacău prin Legea 350, evenimentul a fost unul record din punct de vedere al numărului participanților, pe scenă urcând 159 de concurenți. Festivalul a avut 15 categorii și s-a bucurat și de alte momente artistice și recitaluri în gale.

      Juriul, format din: Mihai Alexandru-compozitor și președintele juriului; Cezar Ouatu-contratenor, interpret de muzică ușoară și pianist;Aurelian Temișan-interpret de muzică ușoară; George Vanvu-realizator emisiuni Radio România, Bogdan Dragomir- Radio România București; Claudiu Bulete-compozitor, manager CB Media și compozitorul imnului festivalului;
      Marcel Iorga-instrumentist și compozitor, a avut o misiune destul de dificilă, calitatea concurenților fiind una apreciabilă și, pe alocuri, destul de greu de departajat. Astfel, Festivalul „Stea printre Stele” și-a atins obiectivul, acela de ridica standardele valorice și de a demonstra că avem copii valoraoși care vor deveni adevaratele voci de mâine.

      „În primul rând, pentru mine este o premieră să mă aflu în acest teatru foarte frumos și intim și mă bucur foarte mult că un astfel de festival de asemenea amploare are loc într-un teatru. Am remarcat o calitate foarte bună din punct de vedere tehnic-vocal al concurenților, comparativ cu alte festivaluri. Mă bucur foarte mult să văd reale talente și mai ales să reușim în micul nostru univers să ducem mai departe, fără a vinde doar iluzii, aceste talente de care chiar avem nevoie pe viitor”, a declarat pentru Deșteptarea Cezar Ouatu, membru al juriului.

      „Sunt foarte fericită că am ajuns în aceste momente atât de emoționante, când lucrurile se leagă foarte bine pentru Centrul Daniel care a împlinit în iunie 25 de ani în anul când avem acest festival la ediția a VII-a, chiar în anul Centenarului Marii Uniri. Astfel, cu aceste ocazii putem să arătăm că facem lucruri frumoase și că putem lăsa ceva în urma noastră așa cum au făcut și înaintașii noștri, cei care au făcut România Mare în care trăim noi astăzi.”
      Mărioara Popa, președintele Asiciației „Centrul Daniel” Bacău

      Câștigătorii ediției a VII-a Festivalului Internațional de Muzică pentru Copii și Tineret „Stea printre Stele” sunt: Ela Trandafir din Moinești – Trofeul Festivalului; Daria Emanuela Șărban din Tecuci – Trofeul Junior; KarinaIulia Luncanu din Bacău – Trofeul Adolescent; Maria Dumitru din Buhuși – Trofeul Categoriei 4-6 ani; Miruna Ifrin Anicăi din Vrancea – Trofeul Categoriei 7 ani; Julia Ana Danca din Roman – Trofeul Categoriei 8 ani; Nina Elena Manolache din Bacău – Trofeul Categoriei 9 ani; Ilina Sauciuc din Piatra Neamț – Trofeul Categoriei 10 ani; Ioana Gusa din Galați – Trofeul Categoriei 11 ani; Ioana Emma Gherganu din Bacău – Trofeul Categoriei 12 ani; Andreea Delia Racu din Onești – Trofeul Categoriei 13 ani; Carmen Mustață din Vrancea – Trofeul Categoriei 14-15 ani; Giorgia Lorina Laslău din Bacău – Trofeul Categoriei 16 ani +; Răzvan Cioc din Galați – Trofeul Categoriei Centenar Junior; Rianna Eliza Rusu din Pașcani – Trofeul Categoriei Centenar Adolescent.

      Investiții în asfalt și școli la Măgura

      de
      Roxana Neagu
      -
      Iordache Costraș, primarul comunei Măgura

      Comuna Măgura este, în prezent, un adevărat șantier. S-au demarat investiții ample, atât în infrastructura școlară, cât și în cea rutieră. Așa cum am mai prezentat în Deșteptarea, aici sunt demarate două obiective majore necesare comunității locale, construirea unei grădinițe și renovare de școală, dar este în plină desfășurare și asfaltarea a 2,3 km de drum în zona cunoscută ca fiind „Între vii”.

      „Licitația a fost deja câștigată, acum perfectăm ultimele acte și ne apucăm de treabă. Vremea ne permite, așa că sperăm că până intrăm în sezonul rece, acest tronson de drum să fie gata. Vorbim de o investiție din venituri proprii, circa 7,3 milioane de lei înainte de execuție, pe un proiect pe care dorim să asfaltăm 5,3 km, pe un contract de trei ani”, ne-a declarat Iordache Costraș, primarul comunei Măgura.

      În ceea ce privește investițiile în unitățile de învățământ, este vorba de o finanțare de la Guvernul României, prin Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL II, respectiv: „Construire grădiniță cu trei grupe” în curtea Școlii Gimnaziale „Emil Brăiescu” și „Renovare și dotare școală din satul Crihan”. Ambele obiective sunt proiectate de SC Prodomus SRL Bacău și executate de SC Contact Plus Construcții SRL Bacău.

      Pentru construirea grădiniței s-au alocat 1.093.268 lei, iar pentru modernizarea școlii din satul Crihan, 1.004.051 lei. După cum ne-a spus tot primarul Costraș, constuirea unei grădinițe în comună este o premieră, pentru că aici nu au fost niciodată spații pentru învățământul preșcolar. Investiția a fost gândită tocmai pentru a atrage spre sat copiii, care în prezent merg spre oraș, în Bacău. Contractele au fost semnate încă din luna februarie, lucrările au început și se speră ca în primăvara viitoare să vorbim deja de inaugurare, pe ambele obiective.

      Alte investiții

      S-au depus proiecte și pentru continuarea asfaltării în comună, se lucrează la documentație și pentru obținerea de fonduri prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), estimate la peste 4 milioane, pentru finalizarea rețelei de apă și canalizare în satele Crihan și Sohodol, s-a deschis licitație pentru căminul cultural prin AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), se extinde rețeaua electrică, dar și rețeaua de gaze, este deja un proiect depus pe POR (Programul Operațional Regional) și pentru construirea unei săli de sport, care să includă și modernizarea școlii din centru.

      În prezent, în comună sunt peste 5.000 de locuitori. Pe de altă parte, populația școlară (învățământ preșcolar, primar și gimnazial) este de circa 400 de elevi, care merg la cursuri în trei unități de învățământ câte există în Măgura.

      Rapsod din Frumușelu la braț cu Baba Novac și cu armonica în spate

      de
      Deșteptarea
      -

      Cântă la armonică și la fluier oriunde se află și recită fără greșeală cele câteva mii de versuri ale Baladei lui Baba Novac. A ajuns la aproape 68 de ani, s-a retras în satul în care s-a născut și a crescut, dar nu se lasă și nu iartă nici un prilej de a-și etala talentul. A fost maistru constructor și a predat „la cheie”, prin câteva țări ale lumii,cartiere întregi de locuințe și importante obiective civile și industriale. El este Gheorghe Bratu, din satul Frumușelu, comuna Glăvănești.

      Dacă te întâlnești cu Gheorghe Bratu și-l provoci la vorbă, vei avea surpriza că ai stârnit un vulcan latent în care mocnesc nenumărate povești de viață. O viață de constructor pornit de tânăr prin lume, din 1967, ajuns și prin Turkmenistan, la granița cu Iranul, în Astrahan la Marea Caspică, în Rusia (la Moscova) și în Italia (la Padova). Și în România și-a lăsat semnătura de maistru constructor și de șef de formație pe sumedenie de lucrări, de la Castelul Peleșpână la multe dintre edificiile cunoscute ale Bacăului, precum complexul comercial Cora, blocul Bancorex, sediul SIF Moldova, Bazinul de Înot, clădiri ale Universității „Vasile Alecsandri”, Tribunalul, clădirile Transelectrica, Vama și Stația CFR etc. De asemenea, de-a lungul timpului a lucrat la Tulcea, la Sinaia, pe șantierul Spitalului din Podu Turcului, dar și la ridicarea de blocuri de locuințe în Podu Turcului, Răchitoasa, Motoșeni, Găiceana sau Dealu Morii. „Am văzut multă lume și am avut directori și ingineri buni, ca Gelu Oțel, N. Mihu, Sergiu Sechelariu și alții” – spune Gheorghe Bratu.

      Nici acum nu a lăsat uneltele jos și lucrează la renovarea Bisericii Sf. Voievozi Mihail și Gavril din satul natal, Frumușelu, unde este un brav gospodar. Are patru copii, trei băieți și o fată, Mariana, Vasilică, Giorgică, dar și opt nepoți, de care este foarte mândru.

      În pielea lui Baba Novac

      Dar Gheorghe Bratu este și un suflet de artist. Are o patima care îi chinuie sufletul de când se știe pe lume: cântă la armonică și fluier și recită non-stop balade și poezii clasice. Cea mai dragă îi este Balada lui Novac. Dacă nu aș ști că balada are mii de versuri,aș spune că Gheorghe Bratu o rostește ca dintr-o suflare, deși recitalul durează mai bine de o oră, iar omul trăiește aievea fiecare scenă a poveștii uluitoare a celebrului erou din vremea lui Mihai Viteazul. Intră, parcă, în pielea faimosului erou.

      Pe rapsod l-am cunoscut în casa profesoarei Mariana Gârmacea-Pâncescu, ea însăși coautoare a unei cuprinzătoare monografii a satului Frumușelu. Profesoara tocmai i-a recondiționat rapsodului o veche tipăritură a cunoscutei balade -varianta scrisă de Petre Dulfu,care are nu mai puțin de 25 de capitole.Ghiță Bratu a moștenit cartea de la tatăl său, împătimit și el de lectură, atât cât se putea face la vremea aceea.„Am învățat balada dintr-o scriere de la tatăl meu, care avea multe cărți vechi, și mi-a intrat la suflet – spune rapsodul. Cărțile acelea le-am purtat cu mine peste tot, pe șantiere, în Turkmenia și în Rusia, la Peleș sau prin toată țara. Eu dacă citesc ceva și îmi place, memorez totul”.

      Primul salariu l-a dat pe armonică

      Ca un rapsod autentic, parcă după modelul celor din vechime, Ghiță Bratu umblă peste tot însoțit de o armonică și de un fluier. Oricând se ivește ocazia scoate la vedere unul dintre instrumente și cântă. Armonica are și ea o vârstă venerabilă. „Am cumpărat-o în 1967 – spune rapsodul. Am învățat singur să cânt la ea. La mine în familie toți cântau numai la fluier. Pe alții i-am văzut însă cântând și la acordeon sau la armonică. Îmi era drag acest instrument, iar din primul salariu din viața mea am cumpărat o armonică, din București, de pe Lipscani. Cu timpul am mai reparat-o, dar o am și acum. După câte un bal din sat, când mă întorceam acasă luam armonica și cântam ce auzeam acolo.

      Așa am învățat și am cântat și la nunți, la cumetrii, la baluri. Cu fluierul am câștigat, la un festival, un televizor, primul din comuna mea la vremea aceea. Eu și acum mă duc la oricare nuntă, ca nuntaș, dar cu armonica după mine. Mă cunosc toți lăutarii. Unii m-au și plătit să cânt cu ei. Altfel, cânt și recit și când mă duc cu oile. Și în Italia, în vizită la copii, tot cu armonica după mine am fost. Cânt oriunde îmi vine sau se nimerește”.

      Cu armonica în avion

      Ghiță Bratu a cântat cu armonica și în avioanele care îl duceau prin lume sau îl aducea acasă. „La urcare – spune armonistul – făceam o sfântă cruce și aveam mereu cu mine o carte de rugăciuni veche, găsită de tata la Băile Oglinzi, din județul Neamț, într-un pod de casă părăsită. De ea nu m-am despărțit în toți anii mei de serviciu. Pot spune pe de rost multe dintre rugăciuni. Dar mereu folosesc rugăciunea pentru vrășmași, pentru că mă aflu mult în mijlocul oamenilor, care sunt invidioși. După ea, nu mai am nici un stres.

      Când eram elev recitam mult, dar și cântam cu fluierul. Mă luau profesorii în cancelarie să le cânt până se termina pauza mare. Cântam la toate serbările. Cu armonica și cu fluierul am plecat și în armată, unde am avut mare trecere.Odată, am luat locul al doilea pe județ cu formația de armoniști din satul meu. Eram cu Georgică Merlan, cu Voicu Balaban, cu Adam, cu Fănică Ciofu și cu Ghiță Barbu.”.

      Iar ca povestea rapsodului din Frumușelu să aibă o notă în plus, acesta se laudă că deține chiar o armonică a lui Barbu Lăutaru sau cel puțin pe care este înscris numele starostelui lăutarilor. „Am cumpărat-o în 1974 de la un bătrân din Tulcea, care și el a cumpărat-o de la București, de la moștenitorul unei familii vecine cu Barbu Lăutaru. Pe ea este o emblemă metalică pe care scrie «La Barbu Lăutaru, Bd. Brătianu nr. 5, București».

      „Noi,românii, avem o istorie excepțională. Nu știu dacă de aici încolo nepoții și strănepoții noștri o vor mai cunoaște-o și o vor mai respecta. Eu am memorat multe dintre vorbele de duh ale oamenilor mari ai istoriei și le recit mereu.”
      Gheorghe Bratu, rapsod din Frumușelu

      „Ce-i în gușe-i și-n cătușe”

      de
      Răzvan Bibire
      -
      Răzvan Bibire

      „Noi luăm de la voi schone grâu und guten petrol și dăm la voi în schimb Gestapo”.

      Cine a uitat celebra secvență a lui Tom Caragiu din «Actorul și sălbaticii» este rugat să o revadă. Pentru că este mai actuală ca oricând și demonstrează, a câta oară? că aceia care nu vor să tragă învățămintele necesare din istorie, sunt obligați să o repete.

      Ne aflăm aproape exact în aceeași ipostază ca înainte de război: o țară care trebuie să fie „civilizată” de străini și care, pentru petrolul (sau gazele) date pe prețuri de nimic, primește, în schimb, Gestapo. Vedem cum încercarea de schimbare a legilor Justiției a dat greș; „experții” străini consideră că România trebuie să aibă alte reguli decât celelalte țări în materie de drept.

      Statul „de drepți” practicat pe timpul regimului Băsescu și al mandatului lui Iohannis va fi perpetuat pentru că România trebuie să rămână ceea ce este: o colonie bună de exploatat, piață de desfacere, izvor de forță de muncă ieftină și, eventual, de carne de tun pentru războaiele inventate de hegemon.

      Am văzut un articol apărut la mijlocul lui august într-o publicație belgiană despre vânzarea terenurilor agricole: „În războiul pentru pământ, România este câmpul de luptă”. Ceea ce n-am văzut în presă noastră, scrie publicația belgiană: că mii de hectare de pământ ajung în mâinile străinilor care beneficiază de credite cu dobânda foarte mică în țările lor și care își permit să vândă producția la prețuri mai mici pentru că, oricum, câștigă la volum.

      „Băncile nu acordă împrumuturi sau doar la rate ridicate de dobândă de 12%! Cetățenii străini primesc împrumuturi de la băncile lor la 2%! Ei cumpără tot terenul, determină creșterea prețurilor la pământ și scăderea prețurilor la cereale! Achiziționarea și întreținerea mașinilor agricole sunt prea scumpe pentru noi. Îngrășământul e prea scump! De ce continui să mai fac agricultura în aceste condiții? Pentru că nu vreau să fiu sclav în țara mea!”, spune unul dintre ultimii fermieri români din zona Banatului.

      Și totuși, tot mai mulți români ajung să muncească pământul care nu le mai aparține pe un salariu de mizerie doar ca să nu moară de foame.

      Uitați-va în jur și încercați să vedeți ce a mai rămas românesc în țara asta! Comerțul este monopol german. Petrolul și gazele sunt în mâinile austriecilor. Energia electrică ține de germani și italieni. Comunicațiile sunt deținute de companii străine, industria, câtă mai este e în proprietatea companiilor transnaționale, sistemul bancar este deținut de firme străine…

      În unele orașe, până și pentru apa de la robinet se plătesc facturi firmelor din afară. Că tot vorbim de facturi, faceți un exercițiu: uitați-va cui plătiți utilitățile în fiecare lună. În contul căror companii plătiți pentru gaz, curent, telefon, apă, Internet, TV sau rata la credit. Cine deține magazinul de la care va luați mâncarea, benzinăria de la care alimentați mașina.

      Numărați câte dintre aceste companii sunt românești. Și dacă vă întrebați de ce politicienii noștri nu au luat atitudine și au permis transformarea României în colonie, recitiți primele rânduri ale acestui text.

      „Ce-i în gușe-i și-n cătușe”, spune Toma Caragiu, în rolul lui Hitler care ne aduce, de Crăciun, cadou o colivie: „solid gratii, solid oberlicht… in diese colivie punem micuț Românie / ciocârlie… zu haus„.

      Un motociclist a murit, azi, la Comănești

        de
        Deșteptarea
        -
        Foto: Mariana Hanganu

        Un bărbat a murit, astăzi, după ce motocicleta pe care o conducea a acroșat un autoturism.

        Se relatează ca motociclistul ar fi încercat sa depășească un vehicul, însa ar fi intrat cu roata în bara de protecție a unei mașini de pe contrasens.

        Motociclistul a murit la scurt timp după accident.

        În urmă cu două săptămâni, un alt motociclist a murit, la Măgirești, după ce a intrat cu motocicleta într-o mașină.

        Ștafeta Veteranilor, în Piața Tricolorului

          de
          Deșteptarea
          -

          A cincea ediție a Ștafetei Veteranilor a inclus în traseul său și orașul Bacău.

          Duminica după-amiază, ștafeta veteranilor răniți pe teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan a ajuns în Piața Tricolorului, unde a fost întămpinată de oficialități și de un numeros public.

          Ștafeta Veteranilor este o actiune de nivel national care integrează eforturile a peste 150 de atleți de a acoperi peste 3300 km în alergare, în scopul promovării valorilor naționale și a respectului față de veteranii și eroii României.

          Comemorare Gheorghe Izbășescu

            de
            Ion Moraru
            -

            ”Nevăzuta liră a toamnei”, a murmurat stins ”în glasul poeziei” sâmbătă 13 octombrie la Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” din Onești, unde a fost comemorat poetul Gheorghe Izbășescu, la trecerea unui an de la moartea sa. Acest eveniment s-a desfășurat în prezența dr. Cecilia Tudor (soră a poetului), a președintelui Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu, a scriitorilor Petre Isachi, Ioan Tudor Iovian, Cornel Galben și Theodor George Calcan.

            Au fost prezenți Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti”, membrii Cenaclului literar ”George Călinescu” din Onești, iubitori ai literaturii din municipiu. În semn de deosebită prețuire pentru memoria poetului la acest eveniment au participat și foști membri ai Cenaclului ”Zburătorul”, ce a fost condus cu mult succes ani la rând de către Gheorghe Izbășescu, care a reușit lansarea a numeroase talente literare din municipiul de pe Trotuș.

            După alocuțiunile rostite de directorul bibliotecii oneștene Ionuț Tenie și de scriitorii Dumitru Brăneanu și Cornel Galben, poetul Ioan Tudor Iovian a prezentat un amplu studiu asupra creației lui Gheorghe Izbășescu. Au fost făcute referiri și la volumul apărut postum (”Râsul galben din adânc”), ce cuprinde ”mărturisiri cu iz funest testamentar și aduce o schimbare lirică, prin dezvăluirea realității cristice”.

            Ion Tudor Iovian a mai remarcat faptul că ”și titlul acestei cărți pare ciudat, fiind pus în legătură cu un pasaj din poemul Oul dogmatic, scris de poetul Ion Barbu”. Dr. Cecilia Tudor, sora cea mai mică a scriitorului Gheorghe Izbășescu, a menționat că ”sufletul său era tot timpul la satul natal Lăicăi (sat aflat la 27 km de Câmpulung Muscel, în comuna Cetățeni, pe râul Dâmboviței), alături de părinți și de frați. Era foarte atașat de familie, fiind de o corectitudine aparte”.

            În cadrul acestei activități moderate de prof. Adina Mitroiu scriitorul și criticul literar Petre Isachi a evidențiat faptul că ”volumul <> este un volum premonitoriu prin care Gheorghe Izbășescu, un poet de rezonanță națională, se desprinde de poetica de până acum. Interesantă este relația lui cu poezia europeană. ” Din postura de fostă membră a Cenaclului ”Zburătorul”, acum profesor și autoare a mai multor volume, Gabriela Gârmacea a subliniat faptul că ” poetul Gheorghe Izbășescu a marcat în comunitate o deschidere spre marea literatură. El avea o intuiție extraordinară a valorii.”

            Cu foarte multe ermoții a vorbit Manuela Anton, o altă membră la Cenaclul ”Zburătorul” din Onești, care și-a amintit cu câtă nerăbdare aștepta orele de cenaclu, care i-au luminat copilăria. ”Camarad în lumea poeziei” și prieten bun cu Gheorghe Izbășescu, poetul Valentin Rădulescu și-a exprimat speranța ”înființării unui punct muzeistic în memoria acestui om, cu suflet mare”.

            Menționăm că în cadrul acestui eveniment de cinstire a memoriei poetului Gheorghe Izbășescu de la Onești a fost montată o placă din marmoră pe fațada blocului în care a locuit poetul și s-a săvârșit o slujbă religioasă la Catedrala Ortodoxă ”Pogorârea Duhului Sfânt”.

            Ședință ordinară la Consiliul Local Onești

              de
              Ion Moraru
              -

              Luni, la mijlocul lunii octombrie, Consiliul Local Onești se întrunește în ședință ordinară, de la ora 14. Ordinea de zi a acestei ședințe cuprinde un număr de 15 proiecte de hotărâre prin care sunt analizate diferite probleme ale comunității oneștene. Se are în vedere modificarea unor Hotărâri ale Consiliului Onești privind aprobarea concesiunii unor suprafețe de teren și a cesionării drepturilor unor contracte de concesiune. La fel de actuală este și aprobarea chiriilor / redevențelor minime pentru închirierea / concesionarea bunurilor imobile proprietate a municipiului Onești.

              După ce s-a creat un precedent pentru aprobarea, prin Hotărâre a Consiliului Local, a transmiterii fără plată a terenurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului în proprietatea bisericilor (beneficiind de aceasta până în prezent Biserica penticostală ”Filadelfia”), consilierii oneșteni sunt în fața altei solicitări similare. Ea vine de la Parohia”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Onești care dorește transmiterea fără plată a unui teren, în suprafață totală de 1309 metri pătrați, ce este situat pe Calea Mărășești, nr. 7.

              Ordinea de zi a acestei ședințe este completată de aprobarea rectificării bugetului local al municipiului Onești și de aprobarea organizării și finanțării unor evenimente cultural – artistice. Soluționarea unei plângeri prealabile formulată de o societate comercială din domeniul serviciilor funerare, aprobarea reorganizării Direcției Generale de Asistență Socială Onești, în conformitate cu cele mai recente hotărâri ale Guvernului României și aprobarea acordării titlului de ”Cetățean de onoare al municipiului” post – mortem poetului Gheorgher Izbășescu sunt alte proiecte de hotărâre care vor fi dezbătute.

              De asemenea, consilierii locali mai au ”în mapa” acestei ședințe aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciilor sociale la nivelul municipiului Onești pentru perioada 2018 – 2023 și modificarea și completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului public.

              Răvășitul oilor de la Slănic Moldova

                de
                Deșteptarea
                -

                Festivalul Toamnei

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Dulcegăriile Mariei, limbajul gustului pe înțelesul tuturor

                  de
                  Răzvan Bibire
                  -

                  S-a pregătit pentru o carieră didactică dar viața a decis altfel: pentru Oana Farțade – Scurtu fiecare zi a ajuns să aibă o anume dulceață pentru că își petrece timpul în laboratorul său de cofetărie în care creează și recreează diferite bunătăți. Și pentru că trebuia să poarte un nume, i-a spus, simplu, «Dulcegăriile Mariei». Maria este fiica sa, datorită căreia a pus în cui latina și s-a apucat să învețe limbajul gustului.

                  Rețetele de la BUNICA și ingredientele naturale

                  „Am simțit înclinația către dulciuri de când făcea bunica prăjituri; de fapt, de la ea am învățat să fac primele blaturi”, povestește Oana. Bunica are acum 85 de ani și este mâna ei dreaptă în laborator. Și furnizor de rețete. Cea care i-a insuflat Oanei dragostea pentru patiserie este pe jumătate unguroaică. Are caietul ei cu rețete scrise acum peste 50 de ani și o cărticică în limba maghiară.

                  „Mă ajută pe partea de prăjituri de casă, fursecuri, cornulețe cum nu le mai face nimeni. Sunt foarte migăloase, iau mult timp, trebuie aluat fraged, nucă, mult zahăr, unt sau untură”, ne spune Oana. „Totul este lucrat de noi: cremele, blaturile le facem de la zero, fără premixuri sau alte adaosuri. Nuca e nucă, fructele sunt fructe. Folosesc frișcă vegetală doar în post; în rest frișca are 35% grăsime și untul, 85%, nu folosim margarină.”

                  Punct. Și de la capăt

                  „De profesie sunt filolog, am terminat franceză-latină, am și un master în comunicare la Cluj. Am trecut prin mai multe domenii, am fost și doi ani în învățământ însă nu m-am regăsit nicăieri. Când a apărut Maria în viața mea am decis să mă reorientez și m-am dedicat pregătirii pentru acest domeniu extrem de interesant, al produselor de cofetărie și patiserie”, povestește Oana. A început în 2013, cu un spațiu închiriat în Șerbănești.

                  Chiria și utilitățile erau, totuși, prea mari pentru o afacere aflată la început. După un an a restructurat o anexă a casei, și-a mutat aparatele și a autorizat-o ca punct de lucru. „Am început să lucrez pe bază de comenzi pe Facebook, apoi am început colaborări cu mai multe cafenele din oraș. M-a lovit, însă, și pe mine legea antifumat”. Cafenelele și-au pierdut clienții, le-au scăzut vânzările și au renunțat la prăjituri și torturi.

                  „Acum lucrez pe bază de comenzi pe Facebook sau prin telefon. Am clienți fideli, lucrez pentru nunți, pentru botezuri sau alte evenimente private sau corporate și merg la târguri de profil. Adică, pregătesc aici și transport produsele chiar și în București. Pe viitor, mă gândesc să relochez întregul laborator acolo”, declară tânăra antreprenoare.

                  Teoria gustului

                  Oana spune că preferă să se concentreze pe gustul produselor, mai puțin pe decorarea lor. De aceea nu folosește pastă de zahăr la decorare. „Mie îmi place partea care privește crearea de gust, decorul e ca teoria formelor fără fond: prăjituri umflate, cu formă multă dar din care fondul lipsește cu desăvârșire. Nu voi renunța niciodată la gust, nu fac niciun compromis de dragul unei forme deși coloranții puternici par a fi mai atractivi. Am preferat să-mi fidelizez clienții prin gust”.

                  Concurență și recomandări

                  Este o adevărată explozie pe partea de cofetărie în Bacău. În plus, sunt o mulțime de persoane care lucrează acasă și se bazează pe comenzile de pe Facebook. Însă, Bacăul este un oraș în care nu îți poți face nici un plan. „Am fost la un târg de nunți și, la prima participare am obținut, în mod surprinzător, o mulțime de comenzi. La a doua participare, cu un stand mult mai dichisit, am fost dezamăgită”, povestește Oana. Nu există un tipar comportamental, clientul este imprevizibil.

                  „Sunt clienți care știu ce vor, dar, în general, mulți lasă la latitudinea mea. Și uneori inventez eu câte o rețetă pe loc. Sunt unii care doresc să experimenteze noi idei dar sunt și clienți care vor același tip de tort întotdeauna”. Gustul, însă, e cea mai bună recomandare.

                  „Pe FB recomandările cele mai multe sunt în comentarii la postările celor care pregătesc evenimentele speciale din viața lor. Mă bucur că am avut feedback pozitiv, cei care ne-au contactat ulterior au rămas plăcut impresionați de gust și au revenit cu alte comenzi”.

                  Cea mai ciudată solicitare a fost un tort în formă de bust. Deobicei, clienții își doresc torturi cu stil, care să se încadreze în decorul evenimentelor. Bineînțeles, sunt des solicitări pentru decoruri cu mașinuțe, castele, ponei sau alte personaje pe care copiilor lor le urmăresc în desenele animate. Dulcegăriile Mariei se adaptează tuturor cerințelor, fără a face rabat de la calitate și gust”
                  Oana Farțade-Scurtu

                  Alarmă la pompieri

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    În cadrul exercițiul national „SEISM 2018”, pentru asigurarea intervenției în caz de cutremur, din cadrul ISU Bacãu s-au deplasat la București următoarele forțe și mijloace de intervenție:
                    – 2 autospeciale de intervenție cu apă și spumă;
                    – 8 autoturisme pentru muncă operativă;
                    – o autospecială de primă intervenție și comandă cu un punct medical avansat;
                    – o autospecială de descarcerare grea;
                    – 3 ambulanțe SMURD pentru acordare prim-ajutor medical;
                    – o ambulanță SMURD de terapie intensivă;
                    – o autospecială de transport personal și victime multiple (ATPVM);
                    – un echipaj de căutare/salvare canină cu un autoturism;
                    – o autospecială CBRN;
                    – 2 microbuze;
                    – 2 containăre multirisc cu 2 camioane;
                    – 2 camioane de intervenție;
                    – 107 de pompieri militari, un medic și un asistent din cadrul UPU Bacău.

                    Anuala de Artă Fotografică – Bacău 2018. Fotografia salvează România

                    de
                    Gheorghe Bălțătescu
                    -

                    Confirmare de participare (semnată şi parafată de preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din România): 37 de artişti fotografi, 4 profesionişti, membri ai UAP, 16 discipoli ai maestrului Ioan Viorel Coja, 2 independenţi, 10 membri ai Asociaţiei Pasionaţilor de Fotografie şi 4 membri ai Studioului de Fotografie de la Colegiul Naţional „George Apostu”.

                    Ei sunt – după cum a afirmat Viorel Cojan (curatorul expoziţiei) – „crema la crema” fotografilor din Bacău, afirmaţie confirmată şi de Carmen Poenaru, preşedinte al Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici, gazda evenimentului. Vineri seara, la Galeriile „Frunzetti”, a avut loc deschiderea Salonului Anual de Artă Fotografică, o sărbătoare a imaginii, a aparatului de fotografiat, a fotografilor.

                    Sala de expoziţii a fost efectiv neîncăpătoare faţă de numărul mare de participanţi: artiştii fotografi sunt o mare familie. Nume mari pe simeze: Ioan Viorel Cojan, primul fotograf din Bacău membru al UAP, iniţiatorul Salonului şi mentorul de ani şi ani ai multor aspiranţi la gloria stăpânirii „ochiului magic”, Romeo Mărăndici, celebrul fotograf, devenit „marca Mărăndici”, Victor Eugen Mihai (VEM) – un caricaturist fotograf, Ioan Burlacu (UAP – singurul artist plastic băcăuan pe simezele Salonului, Valentin Sarca (UAP Bucureşti), Ovidiu Ungureanu (UAP Bacău), Cristian Macovei (UAP), fiul mai celebrului său tată – Dumitru Macovei, artist plastic, Cristian Broşu, soţii Anca şi Alin Leancă, Liviu Maftei (singurul foto-reporter profesionist prezent la Salon), Doru Maftei, fiul lui Liviu, absolvent al Facultăţii de Teatru de la Iaşi, debutant la Salon, şi multe alte nume cum ar fi Georgiana Barcan, Ioana Mardare, Mia Nazarie, Doru Vântu, Maria Vlad, Iulian Păscăluţă, Gabriela Drăgoi, Ovidiu Ronin, Cătălin Niţu, Lucian Popa.

                    Ca la marele Saloane de fotografie, maestrul Cojan, cu generozitatea-i cunoscută, cu profesionalism, cu dragoste, i-a prezentat publicului pe toţi, punctând traseul profesional, punctele forte ale fiecăruia, accentuând pe talentul lor, pe munca şi tenacitatea fiecăruia pentru descoperirea secretelor aparatului de fotografiat, astfel ca imaginea să surprindă şi să impresioneze prin mesaj privitorul.

                    Adrian Măcincă, un artist nonconformist, şi el un pasionat de fotografie, a creat Asociaţia Pasionaţilor de Fotografie, iar o parte din membrii ei au expus în Salon, la invitaţia lui Viorel Cojan, cum a procedat şi cu mai tinerii aspiranţi de la Studioul de Fotografie de la CN de Artă „George Apostu”.

                    „Aici, în această seară, avem pe simeze un antidot pentru tot ceea ce este urât, neprietenos,, pentru tot ce ne poate despărţi, reunit de o deviză care ne reprezintă «Fotografia salvează România». L-am lansat în ideea că fotografia este ceva care ne poate uni, că ne poate face să gândim la unison la o lume în care raţiunea şi prietenia pot depăşi răul care ne înconjoară. Am mai vrut să arătăm că fotografii sunt o voce, au ceva de comunicat, de spus lumii prin imagine şi mesaj.

                    În întreaga lume, fotografii au acest spirit de solidaritate, de a se întâlni, de a fi mândri că fac parte din această minunată breaslă artistică, că practică o artă care s-a născut dintr-o disperare a certitudinii. Fotografia are ambiţia de a trece de la comoditatea surprinderii clipei la transmiterea unui mesaj, a unei atitudini, de a surprinde ceva din personalitatea autorului, de aceea a pune o fotografie pe un perete, la un Salon, este un act de curaj, de temeritate, deoarece acest gest înseamnă să te dezvălui celorlalţi, să araţi cine eşti, ce poţi şi cât de departe poţi să ajungi.

                    Acesta a fost şi crezul meu când am deschis Salonul Anual de Artă Fotografică din Bacău. Priviţi şi vedeţi dacă am reuşit!”, a spus Viorel Cojan participanţilor la vernisaj. Nu au fost cuvinte de complezenţă, ci un adevărat program-manifest transmis de un om care toată viaţa şi-a dedicat-o fotografiei, fiind, în acelaşi timp, şi un mare animator, descoperitor de talente, un îndrumător şi un prieten al celor îndrăgostiţi de această artă. Pentru a descoperi esenţa demonstraţiei lui Ioan Viorel Cojan, intraţi la Galeriile „Frunzetti”, expoziţia este deschisă până pe 22 octombrie.

                    Foto: Romeo Mărăndici

                    Bacău: Conflict în trafic, rezolvat de „mascatii” Poliției Locale

                      de
                      Comunicat de presa
                      -

                      Astăzi, 13 octombrie a.c., în jurul orei 10.30, polițiștii locali din cadrul Compartimentului Intervenție au răspuns la solicitarea colegilor din punctul de lucru al Pieței Centrale pentru a interveni în scopul aplanării unui conflict declanșat între 6 persoane, dintre care patru erau bărbați și două erau femei.

                      Motivul altercatiei, ce a evoluat rapid în violență, a fost neînțelegerea în trafic, respectiv blocarea unui autoturism de către celălalt.

                      Polițiștii locali au reușit să aplaneze conflictul, iar persoanele implicate au fost sancționate contraventional conform prevederilor Legii nr. 61/1991 -referitoare la sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

                      Poliția locală face apel la calm și înțelegere și recomandă conducătorilor auto să fie atenți unde parchează autovehiculele, pentru a nu incomodă sau limita accesul celorlalți participanți la trafic.

                      S-au înecat la mal

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      Trebuia să fie meciul reabilitării. Cu trei puncte sâmbătă, Aerostar nu numai că ar fi trecut peste Farul inclusiv în clasament, dar ar fi ieșit și din zona retrogradării. Nu a fost însă loc de reabilitare, ci doar de regrete. Și de dureri de cap, care sigur nu vor trece cu un simplu piramidon. De piramidon au avut în schimb nevoie suporterii băcăuani în prima repriză a jocului cu Farul, din etapa a 12-a a ligii secunde.

                      Mai întâi la gafa comicilor Muntean și Chirilescu, care erau să-și bage singuri mingea în poartă în min. 4, la o centrare fără viitor a oaspeților. A venit apoi marea ratare a lui Buhăcianu din min. 14, când, lăsat singur cu portarul M. Popa de pasa lobată a lui Vraciu, a șutat din poziție ideală în goalkeeper-ul constănțean. Și execuția pripită a lui Hurdubei din min. 26, când, servit de Buhăcianu în marginea careului mic, mijlocașul băcăuan a preferat un „stâng” din prima, mult peste poartă, unei preluări ce i-ar fi deschis unghiul de șut și i-ar fi mărit sansele de gol.

                      Apoi, durerile de cap s-au intensificat în min. 38. Adică minutul în care Farul a reușit deschiderea scorului. M’ Baka a câștigat un duel cu Adascăliței și l-a lansat pe Georgian Păun, acesta a fost deposedat de Alin Mutu, care nu a reușit însă să îndeparteze pericolul, iar Alexandru Grigoraș a înscris cu un șut din unghi printre picioarele portarului Muntean. Cu sau fără piramidon, fanii gazdelor au uitat de toate migrenele în debutul părții secunde. În doar cinci minute, elevii lui Cristi Popovici au reușit să întoarcă rezultatul. În min. 50, Vraciu a restabilit egalitatea, transformând un penalty acordat pentru hențul lui Doumbia.

                      Iar în min. 55, lansat la limita ofsaidului de Vraciu, Buhăcianu a lăsat de căruță apărarea Farului, driblându-l pe Popa și înscriind golul de 2-1. Ce face o echipă vânoasă, cu jucători stăpâni pe sine, la 2-1, când joacă acasă și, mai ales, când s-a revenit de la 0-1? Dă lovitura si rezolvă meciul. Sau, în cel mai rău caz, conservă rezultatul. Numai că Aerostar nu are vână. Și, cu mici, foarte mici excepții, nici jucători stăpâni pe sine. Așa că nu-i de mirare faptul că, sâmbătă, băcăuanii nu au izbutit nici să -și marească avantajul, nici să-l conserve. Ocazii de 3-1 au fost. Și nu puține!

                      Numai că în min. 58, Chirilă a șutat în transversală, două minute mai târziu Hurdubei l-a întins pe Popa din lovitură liberă, pentru ca în min. 76, la un contraatac al lui Sahru, Andrei Pavel să lobeze neinspirat peste poartă din poziție centrală. Ce să mai vorbim de un alt contraatac în care Pavel, în loc să-l servească pe Hurdubei și să-l lase „cu jokerul pe masă”, ca la rummy, a preferat să țină mingea până a pierdut-o? Scăpată de lovitura de grație, Farul a atacat în final cu toate forțele, în căutarea egalării. Egalare pe care echipa lui Petre Grigoraș a obținut-o în cel de-al patrulea minut al prelungirilor, practic la ultima faza a meciului. Golul de 2-2 a taxat o suită de erori ale gazdelor.

                      Mai întâi, Chirilă l-a faultat inutil la mijlocul terenului pe Doumbia, în încercarea unei degajări din foarfecă. Apoi, mai mulți jucători ai gazdelor s-au masat fără rost și fără spor în banda dreaptă, lăsând liber un culoar central pentru șutul de kinogramă al puștiului Săbăngeanu (18 ani împliniți în preziua meciului), care, de la 35 de metri, a țintit cu exteriorul vinclul porții pentru definitivul 2-2. Farul salvează un punct, Aerostarul se îneacă la mal, iar sezonul migrenelor continuă.

                      Aerostar: Fl. Muntean- Mihălachioae, Mihaeș, A. Mutu, Chirilescu- Sahru (min. 90+3 B. Ardei), Adascăliței, Chirilă, Hurdubei- Buhăcianu (min. 65 A. Pevle), Vraciu (min. 85. Cainari). Antr.: Cristi Popovici.
                      Farul: M. Popa- Săbăngeanu, Dombrovoschi (min. 27 Roumadi), Twumasi (min. 84 Dumitrașcu), C. Zamfir- Tudorică, Doumbia, M’Baka (min. 79 Lică)- Al. Grigoraș, G. Păun, Jallow. Antr.: Petre Grigoraș.

                      Prima înfrângere a liderei

                      Celelalte rezultate ale etapei a 12-a: Luceafărul Oradea- CS Balotești 4-1, Metaloglobus București- Academica Clinceni 0-1, Energeticianul- ACS Poli Timișoara 3-0, FC Argeș- Daco-Getica București 1-1, Pandurii Târgu-Jiu- Sportul Snagov 2-0, „U” Cluj- Dacia Unirea Brăila 6-1. Ieri s-au jucat partidele Chindia Târgoviște- UTA Arad și ASU Politehnica Timișoara- Ripensia, iar miercuri, 17 octombrie, va avea loc meciul Petrolul Ploiești- CS Mioveni.

                      Clasament
                      1. Acad. Clinceni 12 9 0 3 30-7 27p.
                      2. Sportul Snagov 12 8 3 1 20-8 27p.
                      3. FC Argeș 12 7 4 1 19-7 25p.
                      4. „U” Cluj 12 7 2 3 26-12 23p.
                      5. Chindia 11 7 2 2 21-12 23p.
                      6. Petrolul Ploiești 11 7 1 3 25-10 22p.
                      7. Pandurii 12 6 3 3 26-17 21p.
                      8. Energeticianul 12 6 2 4 21-15 20p.
                      9. CS Mioveni 11 6 1 4 18-9 19p.
                      10. UTA Arad 11 6 1 4 19-12 19p.
                      11. ASU Politehnica 11 5 2 4 11-10 17p.
                      12. Daco-Getica 12 3 6 3 18-20 15p.
                      13. Metaloglobus 12 4 2 6 11-23 14p.
                      14. Luceafărul 12 3 3 6 15-25 12p.
                      15. Farul Constanța 12 3 1 8 17-28 10p.
                      16. Ripensia 11 2 3 6 15-24 9p.
                      17. Aerostar Bacău 12 2 2 8 13-27 8p.
                      18. CS Balotești 12 2 2 8 11-26 8p.
                      19. ACS Poli Timiș. 12 1 2 9 11-28 5p.
                      20. Dacia Unirea 12 0 4 8 8-35 4p.

                      Programul etapei viitoare

                      Sâmbată, 20 octombrie: CS Mioveni- Luceafărul Oradea, Dac-Getica București- Petrolul Ploiești, Farul Constanța- FC Argeș, ACS Poli Timișoara- ASU Politehnica Timișoara, UTA Arad- Energeticianul, Academica Clinceni- Chindia, Sportul Snagov- Metaloglobus, CS Balotești- Pandurii Tg. Jiu, Dacia Unirea Brăila- Aerostar. Meciul Ripensia Timișoara- „U” Cluj se joacă joi, 18 octombrie, de la ora 19.00.

                      Popovici: „La omul sărac…”

                      Antrenorul Aerostarul Cristi Popovici a etichetat rezultatul de sâmbătă drept unul injust: „La cum au decurs lucrurile în teren, meritam să câștigăm. Remiza nu este conformă cu realitatea, chiar dacă Farul s-a aflat în avantaj la finalul primei reprize. Noi am dominat aproape continuu și am fost convins că putem întoarce rezultatul în favoarea noastră. Le-am și zis la pauză băieților că fotbalul este uneori nedrept și că dacă vom continua să atacăm, vom avea câștig de cauză. Din păcate, după ce am făcut 2-1, am ratat ocazii clare, lucru care ne-a costat pe final, când am luat gol în urma unui șut de la 40 de metri. Știți cum e, la omul sărac, nici boii nu trag. Consideram jocul cu Farul drept meciul de relansare, dar continuăm să suferim”.

                      Grig: „Aerostar rămâne echipa mea de suflet”

                      Dacă Popovici continuă să fie îngândurat, antrenorul Farului, Petre Grigoraș rasuflă ușurat. Cel puțin pentru moment: „E greu, dar știam la ce m-am înhămat. Oricum, la meciul de azi putea fi mult mai rău pentru noi, însă poate că ne-a răsplătit și pe noi fotbalul după câte cadouri am facut. Și azi am făcut greșeli impardonabile, cum nu vezi nici la Liga a III-a. La 2-1, gazdele puteau chiar să mai înscrie, însă pe final a venit acest gol de 2-2 cum vezi odată la nu știu cât timp”. În final, Grig a demonstrat că nu a uitat de unde a plecat în fotbalul mare: „Urez baftă Aerostarului, care rămâne echipa mea de suflet”.

                      1...2.3182.3192.320...5.780Pagina 2.319 din 5.780

                      		 ziare & stiri
                      © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.