La Biserica Sfântul Gheorghe din Bacău, a avut loc o slujbă de pomenire și comemorare a victimelor masacrului din Lunca Prutului, din 6-7 februarie 1941. Evenimentul a fost organizat de Alianța Părinților și Asociația Civitas Bacoviensis, slujba fiind oficiată de preoții Gheorghe, Ciprian, Gherasim și Ioan, iar conferința a fost suținută de mai mulți invitați, atât din Bacău, cât și din Bucovina de Nord, aflată acum în componența Ucrainei.
Activitatea a fost deschisă de prof. Elena Bostan, președintele Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina – care a rememorat evenimentele la care a fost martor. „În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat.
Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncaţi în gropi comune în albia râului Prut. Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România şi au relatat tragedia”, a spus Elena Bostan. La topirea zăpezilor, Prutul s-a revărsat și a inundat zona în care erau îngropați martirii de la Lunca, astfel că, în vara anului 1941, când trupele române au reocupat zona, nu s-a mai putut găsi decât o singură groapă, în care s-au descoperit cadavrele a 107 victime ce au fost scoase și înhumate în cimitirul din satul Mahala. Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice, 12 dintre ei au fost condamnați la moarte, ceilalți au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia.
Nu a fost însă decât un episod, poate mai puțin cunoscut, din drama românilor bucovineni. Mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în masacrul de la Fântâna Albă, iar 150.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în Siberia până în anul 1941, când România a declarat război URSS pentru a-și recupera teritoriile cotropite.
A urmat o intervenție a prof. Ioan Danilă – președintele Societății Culturale „Vasile Alecsandri” – și apoi un moment sensibil în care prof. Vasile George Puiu – președintele Asociației Pro Basarabia și Bucovina, filiala Bacău – a recitat câteva din poeziile sale dedicate Basarabiei și Bucovinei rupte din trupul patriei. La sfârșit, prof. Ștefan Hoștiuc din localitatea Mahala, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, editorul revistei „Mesagerul bucovinean”, a prezentat diverse documente publicate în revistă, realizând o imagine complexă asupra momentului istoric comemorat, dar făcând referire și la situația din prezent cu care se confruntă comunitatea românească din Ucraina care, în urma măsurilor dure luate de autoritățile ucrainene, coroborate cu lipsa totală de reacție a autorităților din România, riscă să dispară cu totul în următorii zece ani. Manifestarea, ca multe altele organizate periodic de Alianța Părinților, își propune să contribuie la cunoașterea mai bună de către tineri a istoriei patriei.
