duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2259

Alaiul datinilor și obiceiurilor populare de la Onești

    Bucurându-se de o vreme frumoasă, cu o adiere ușoară a vântului, sute de oneșteni și locuitori ai comunelor apropiate de municipiul Onești s-au adunat în dimineața zilei de 31 decembrie pentru a urmări Alaiul datinilor și obiceiurilor populare de Anul Nou. Acest eveniment a avut loc în fața Primăriei municipiului Onești, unde a fost amenajată, la fel ca și în anii trecuți, o scenă împodobită cu crengi de brad. Ca într-un ”cadru de poveste”, cu gârbaciuri ce au plesnit în marginea Bulevardului Oituz, spre bucuria spectatorilor de toate vârstele, primii care au adresat autorităților oneștene tradiționalele urări la sosirea Anului Nou au fost tineri din Cașin, ei venind cu un plugușor ”așezat” . Este de remarcat că acest moment a fost unul ”de fală” pentru urătorii Cașinului, care au arătat mândria lor că au caii cei mai frumoși din zonă! Mai mult, un alt grup de urători din Cașin au fost însoțiți și de lăutari, în ”Plugușorul” pe care l-au prezentat după ce au arătat că ”au plecat românii afară / s-aducă valută-n țară”, ei au transmis – ironic- urarea ”să trăiți bine cu toții / cum trăiesc azi mafioții!”

    Dacă din cartierul Slobozia ceata de ”căișori” a avut ”muzicanți pe măsură”, cu același obicei au urcat pe scenă și un grup de tineri din satul Dumbrava (com. Gura Văii). Tot din această comună au fost prezenți cu un ”Plugușor obraznic” – după cum au menționat chiar ei, tineri ”crescuți în șură / cu mămăligă și friptură”, ei ”dezvăluind” că băieților din sat ”le stă bine… aristocrat! ” iar fetele, „pentru pudră și parfum / vând și porcul pus la fum!” Sentimentul de adevărată sărbătoare l-au trăit oneștenii și urmărind obiceiul tradițional ”Capra”, cu care s-au prezentat tineri din Bârsănești, de la Albele (din aceeași comună) și de la Coțofănești (prezenți din nou la Onești după mai mulți ani). Cetele ”Caprei” au fost numeroase, cu mulți ”mascați” dar și cu purtători ai dansurilor populare (evidențiindu-se mai multe fete în frumoase costume naționale). Tinerii ce alcătuiesc Ansamblul artistic ”Răzeșii lui Ștefan cel Mare” (din comuna Ștefan cel Mare) au jucat ”căluții”, obicei popular specific Văii Trotușului). ”La înălțime” au fost și cetele de urși, alături de cele din cartierul Slobozia, din orașul Târgu Ocna, a fost prezent și la sărbătoarea din acest an ”Ursul din Onești” (cu patru ursari!) Cea mai numeroasă ceată de urși venită la Primăria Onești cu acest vechi obicei tradițional a fost și de această dată cea din satul Brătești (com. Bârsănești), unde copiii de la vârsta de 4 – 5 ani își doresc cel mai mult să îmbrace pielea de urs! Deși pe scena de la Onești s-au aflat și ”Urșii din Deleni” (com. Helegiu), cei din Brătești au prezentat cel mai impresionat program tradițional cu acest obicei.

    Evidențiem participarea pentru prima dată la ”Alaiul datinilor și obiceiurilor populare de Anul Nou” de la Onești a membrilor Ansamblului artistic ”Mugurașii Mănăstireni” din comuna Mănîăstirea Cașin. Cu măști tradiționale ei au urat ca ”Anul Nou să ne fie / început de bucurie” și au prezentat într-un mod inedit ”Capra” din Suseni și de pe Luncă (locuri din frumoasa comună de pe valea Cașinului). Amintind că ”se curmă de acum / al nevoilor greu drum” ”mugurașii” au primit aplauze la scenă deschisă când au jucat ”Chipărușul” – un dans popular tradițional cu măști, care este întâlnit pe meleagurile Vrancei (cu care comuna Mănăstirea Cașin se învecinează).

    Desfășurat pe parcursul a peste două ore acest frumos spectacol al tradițiilor și obiceiurilor populare de la cumpăna dintre ani de la Onești s-a încheiat cu urarea adresată de plugarii din satul Brătila (comuna Helegiu): ”brazde multe, brazde late / La mulți ani cu sănătate!”

    Mai multe cursuri gratuite de formare profesională a șomerilor, la începutul lui 2019

    Dacă în marea majoritate a județelor din țară, anul 2019 va debuta cu stângul în ceea ce privește demararea programelor de formare profesională a șomerilor, de data aceasta Bacăul a depășit așteptările. Practic, din acest punct de vedere, se află pe locul V la nivel național, în timp ce anul trecut a fost pe la mijlocul clasamentului ori chiar mai în spate.

    Mai exact, în ianuarie 2019, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău va începe 5 cursuri de calificare, la care vor fi cuprinși 80 de șomeri. În țară, în fruntea clasamentului se plasează județele Dîmbovița și, din nou, Vrancea cu 12 programe de formare profesională, fiecare, la care vor participa câte 168 persoane. Sunt urmate de județele Brașov, unde 126 șomeri vor fi împărțiți pe 9 cursuri, și Galați, cu 112 participanți, distribuiți în mod egal pe 4 programe.

    În rest, în toate celelalte județe, în afară de Bacău, numărul participanților este de cel mult 70 persoane și cel al cursurilor de maximum 4. În unele județe, în ianuarie nu se va iniția niciun curs. Revenind la județul Bacău, aici se vor deschide programe de formare profesională în meseriile de inspector resurse umane (24 cursanți), electrician în instalații energetice (14), lucrător finisor pentru construcții (14), lucrător în structuri pentru construcții (14) și instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze (14). În țară vor fi demarate, în total, 91 programe de formare profesională la care vor fi cuprinși 1.501 șomeri, cele mai multe cursurii fiind de ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație, lucrător în comerț, bucătar și inspector (referent) în resurse umane.

    Amintim că AJOFM Bacău este acreditată să desfășoare cursuri în 16 meserii. Pentru toți cei care sunt în evidența acestei instituții precizăm că pregătirea profesională prin intermediul ei este gratuită. Dacă sunt din altă localitate decât Bacău, șomerii înregistrați oficial beneficiază și de decontarea cheltuielilor cu transportul. AJOFM asigură gratuitate și pentru cei care obţin venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă (500 lei) şi sunt înregistrați la agenţiile de şomaj.

    Același drept îl au și persoanele care şi-au reluat serviciul la încetarea concediului pentru creşterea copilului, precum şi cele care s-au întors la lucru, după recuperarea capacităţii de muncă, ulterior pensionării de invaliditate. Cei interesaţi să se califice ori recalifice într-o anumită meserie sunt aşteptaţi să-şi exprime din timp opţiunea la AJOFM Bacău, str.Ioniţă Sandu Sturza, nr.63, telefon 0234.525.265 sau 0234.576.286 ori la Centrul de Formare Profesională Bacău (str.V.Alecsandri, nr.25, etajul IV, 0234.514.859).

    Paradă de datini și obiceiuri de iarnă pe văile Trotușului și Tazlăului

      În majoritatea localităților de pe văile Trotușului și Tazlăului au răsunat în aceste zile de sfârșit și de început de an glasurile colindătorilor, într-o atmosferă de voie bună, dominată de cântece și urături.

      La Moinești, Comănești, Dărmănești, la Dofteana și la Târgu-Ocna, ca și în alte așezări trotușene, manifestările dedicate sărbătorilor de iarnă au încântat mai ales acolo unde acestea s-au transformat în adevărate festivaluri, cu o impresionantă desfășurare de formații alcătuite în mare parte din foarte mulți tineri, alături de bătrânii satelor, ceea ce demonstrează că încă se mai păstrează nealterate tradițiile locurilor și că ele sunt pe mâini bune.
      Jocurile cetelor și formațiilor de urși, capre, căiuți, mascați, urâți și frumoși, alaiurile cu plugușorul străbun, cu irozi și doboșari, cu cerbi și multe alte obiceiuri și datini de iarnă au atras locuitorii și vizitatorii localităților care au organizat astfel de manifestări.

      Cel mai amplu și mai așteptat eveniment de acest gen a fost Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești de la Comănești (30 decembrie), ajuns la ediția a XXIII-a, care a inclus cele mai frumoase reprezentații populare, cu jocuri și urături străbune, precum Irozii, Mascații, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Banda lui Bujor etc. Printre formațiile participante s-au numărat Ansamblul folcloric Gospodarii de pe Valea Asăului, Banda lui Bujor de la Asău, Ursul de la Leorda, Ansamblul folcloric ,,Cununa de pe Valea Muntelui”, Dansul măștilor de la Palanca, Plugul din Brătila-Mocani, Plugușorul de la Apa Asău, Capra de la Pârjol, Ursul din Zăvoi ș.a.

      Un alt spectacol inedit este și jocul ,,Ursul de la Dărmănești”, care face parte din categoria teatrului folcloric, organizat anual pe data de 31 decembrie, tradiție care vine de pe vremea îmblânzirii animalelor și a spectacolelor dure, tari, date de sclavi în fața aristocraților, luptând cu fiarele în arene special amenajate, probabil de pe vremea romanilor.

      La Târgu Ocna, la Festivalul ,,Tradiții și obiceiuri de iarnă” din ultima zi a anului abia încheiat, locuitorii și turiștii orașului-stațiune au putut urmări o amplă paradă a cetelor de urși și colindători din cartierele orașului, într-o atmosferă de sărbătoare și voie bună.

      Pe 5 ianuarie, însă, un spectacol asemănător este așteptat și în stațiunea Slănic Moldova, la apropierea Crăciunului pe rit vechi.

      Romulus-Dan BUSNEA, Petru Done

      Urșii de la Comănești, pe Russia Today

        Parada urșilor de la Comănești a fost difuzată de canalul Russia Today sub titlul „Grizzly încheie anul 2018: Sute de români îmbrăcați în urși, într-un ritual bizar vechi de Anul Nou”

        „Sute de români și-au îmbrăcat cele mai frumoase piei de urși și au participat la paradă bizară, ca parte a sărbătorii tradiționale de Anul Nou”, scrie RT.

        În cadrul „dansului ursului”, oamenii se mișcau în ritmul tobelor și melodiilor de de fluier pe străzile din Comănești, în estul României.

        Potrivit tradiției, ritualul își are originea în vremurile pre-creștine, atunci când sătenii purtau blănuri de animale și costume colorate, trecând din casă în casă pentru a evita spiritele rele atunci când intrau în noul an”.

        Prof. univ. dr. Neculai Doru Miron a trecut în eternitate

          La cumpăna dintre ani a trecut la cele veșnice distinsul profesor universitar dr. Neculai Doru Miron (1951-2018), de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

          Formator al multor generații de studenți, prof. univ. dr. Neculai Doru Miron s-a remarcat prin calitățile sale de organizator și de conducător al structurilor academice, precum și al Conferințelor Internaționale de Chimie Aplicată prin care și-a promovat tinerii discipoli.

          A lucrat în mediul universitar din anul 1976, la aceeași instituție de învățământ superior din Bacău, și a urcat de la gradul de asistent suplinitor la cel de șef de lucrări și de conferențiar universitar până la cel de profesor universitar, pe care l-a obținut în anul 2008.

          I s-a acordat titlul de doctor în chimie la Universitatea „Al. I. Cuza”, din Iași, dar apoi a urmat mai multe stagii de specializare la Maison de Recherche pour l’Environnement Industriel de Dunkerque (MREID) la Université Littoral-Côte d’Opale, din Franța.

          A creat și a dotat Laboratorul de Sinteză Organică și Mediu al Universității „Vasile Alecsandri”, unde a creat colective didactice și de cercetare științifică studențească în Catedra IPA. De asemenea, a fost și coordonatorul Laboratorului de Protecție a Mediului și Materiale Hibride, în aceeași universitate.

          „Flacăra sufletului – spun foștii săi colegi de facultate – i s-a stins, dar lumina lumii a rămas aprinsă în conștiințele pe care le-a modelat cu harul său. Doru ne va lipsi. Va lipsi și tuturor celor care-și vor păstra sufletul aureolat de prețuirea purității sale sufletești”.

          „Feliz Año Nuevo!” au spus, de Revelion, un milion de români

          Peste un milion de români și-au urat în aceste zile „La mulți ani!”, dar și „Feliz Año Nuevo!”. Pentru că ei trăiesc, de ani buni, în Peninsula Iberică.

          Milionul despre care scriu aici este o cifră lansată chiar de Ministerul Muncii, Migrației și Securității Sociale din zona iberică și arată câți români sunt în Spania și câți dintre ei sunt pe piața muncii.

          Probitatea de care dă dovadă ministerul iberic al Muncii mi-a amintit de cazna pe care o avem noi, românii, în propria țară, să aflăm cât mai exact posibil câți mai suntem de toți și câți au plecat spre zări mai bune sau mai promițătoare. În era calculatorului și a internetului, la noi e greu să obții astfel de statistici, chiar dacă e vorba de oameni, de case, de mașini sau de alegători la momente electorale.

          Ministerul Muncii din Spania ne spune clar, oficial, că în însorita lui țară sunt înregistrați oficial ceva mai mult de un milion dintre conaționalii noștri. Mai sunt, însă, și circa 400.000 de români fără acte, fără contracte de muncă sau care stau puțin timppe acolo, pe la rude. Ei bine, știm și prin care dintre regiunile Spanieisunt mai mulți de-ai noștri: în Madrid, în Valencia și în Zaragoza.

          Numai în Spania și Italia sunt peste două milioane de români. Vreo 600.000 sunt în Germania, iar în Marea Britanie și SUA 500.000.

          Și numai în 2017, românii stranieri au trimis acasă 4,3 miliarde de euro. În total ar fi, însă, 3,5 milioane de români pe meleaguri străine.

          Spunem, deci, și noi, odată cu românii iberici, „FelizAñoNuevo!”.

          Mai e mult până departe!

          Răzvan Bibire

          Tradiția băcăuanilor de a ieși în Centru pentru a sărbători trecerea în Noul An este cât se poate de plăcută.

          Mai puțin plăcute sunt obiceiurile unora de a sparge sticlele de șampanie pe asfalt.

          Se spune, e drept, că cioburile aduc noroc, dar asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm toată zona centrală a orașului plina de cioburi și de resturi, de pahare de plastic și ambalaje de petarde și artificii.

          Nu mai vorbesc de riscurile pe care le implică spargerea sticlelor sau călcatul în cioburi. Ori petardele.

          Poate, încet-încet, uităm de aceste obiceiuri proaste.

          Deși, la ce am văzut azi-noapte prin oraș, mai e mult până departe!

          La Mulți Ani 2019!

            Mii de băcăuani au venit în centrul orașului pentru a petrece împreună trecerea în noul an. Pe lângă tradiționalul foc de artificii, punctul de atracție al serii l-a constituit concertul trupei Alphaville.

            Tradițiile culinare care aduc noroc și bunăstare

              Românii sunt destul de superstițioși iar acest lucru este valabil și pentru noaptea dintre ani. Cele mai multe dintre ele sunt legate de pregătirea mesei festive.

              Astfel, se spune că pentru a ne fi bine în noul an nu trebuie să ne lipsească de la masa de Revelion peștele. Dacă mâncăm pește la trecerea dintre ani, „alunecăm” mai uşor printre necazuri.

              Peștele simbolizează abundența și trebuie așezat întreg pe farfurii, altfel, spun superstițioșii, norocul se fragmentează.

              De pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească nici strugurii albi, simbol al belșugului. Se spune că dacă mănânci 12 boabe de struguri albi la miezul nopții vei avea parte de 12 luni dulci și pline de sănătate. Legumele verzi, varza, salata și spanacul ar trebui și ele mâncate de Revelion.

              Verdele este simbolul sănătății, iar frunzele sunt asociate cu bancnotele, astfel încât se crede că dacă vom mânca legume verzi de Anul Nou vom fi mai bogați în 2019. Carnea de porc este și ea vedeta meniurilor de sărbători. Porcul este considerat norocos pentru că inspiră avuție, acesta fiind și motivul pentru care majoritatea pușculițelor au formă de purceluși. Nici tortul nu ar trebui să lipsească de pe masa de Revelion, el simbolizând veșnicia.

              Sigur, superstițiile culinare sunt mult mai multe, la fel ca și cele vestimentare. Cea mai cunoscută este aceea că în noaptea dintre ani e bine să purtăm roșu. Culoare cu o profundă încărcătură simbolică și emoțională, roșul este un reprezentant al norocului pentru persoanele care îl poartă la cumpăna dintre ani.

              Nu în ultimul rând, există tradiții care spun că este bine ca în noaptea de Revelion să porți haine noi, lăsând în urmă astfel tot ce e vechi.

              Am lăsat pentru final banii. Se spune că e bine să ai bani în buzunare în noaptea dintre ani, sau chiar să pui în paharul de șampanie o monedă, pentru ca anul ce vine să fie unul plin de realizări din punct de vedere financiar. Trecând peste toate superstițiile, noi vă dorim sănătate, că-i mai bună decât toate!

              De ce a scăzut presiunea apei în Bacău

                Mulți băcăuani au descoperit, în această după-amiază, faptul că presiunea apei la robinete a scăzut foarte mult.

                Cum, de obicei, acest lucru se întâmplă când există o avarie, multă lume a intrat în panică și a început să caute explicații.

                Vestea bună este că nu e nici o avarie la conducta magistrală care aduce apă de la Valea Uzului.

                Vestea proastă este că… Dar mai bine să explicăm altfel: presiunea apei a scăzut deoarece a crescut brusc consumul, motivul fiind acela că mii de locuitori ai orașului au decis să facă baie acum, ca să-i prindă 2019 curați.

                Unii, mai răutăcioși, s-ar putea întreba de ce nu scade presiunea apei în fiecare zi.

                În orice caz, se estimează că în câteva ore, presiunea apei va reveni la normal.

                Șofer de 24 de ani, prins beat la volan

                  La data de 30 decembrie a.c., o patrulă de poliţie din Oneşti, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, a depistat în flagrant, un conducător auto în vârstă de 24 de ani, din comuna Coţofăneşti, care conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.

                  Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,94 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                  În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

                  Articole pirotehnice confiscate de poliţişti

                    Poliția în acțiune

                    La data de 30 decembrie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, împreună cu jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău au acţionat pe raza localităţii pentru prevenirea şi combaterea comercializării articolelor pirotehnice.

                    Cu această ocazie, a fost depistată o femeie de 31 de ani care oferea spre vânzare, fără drept, articole pirotehnice, în parcarea unui centru comercial.

                    Poliţiştii au identificat aproximativ 100 de kg de articole pirotehnice, cu o valoare totală de 9000 de lei.

                    Articolele pirotehnice au fost ridicate în vederea confiscării.

                    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept.

                    La anul care vine

                    Sunt ultimele ceasuri din 2018. Știm cum a fost anul ce stă să se încheie. Cum va fi însă cel nou? Ca de fiecare dată înaintea unui nou început, facem proiecții despre viitor. Planuri și promisiuni. Toate însoțite de speranță, încredere și gânduri bune. Așadar…Să dea Dumnezeu să pășim cu dreptul în 2019. Și să mergem drept și drepți de-a lungul său. Să fim mai înțelegători.

                    Mai reflexivi. Și ceva mai înțelepți dacă se poate. Să nu mai fim așa nervoși și gata să dăm de pămînt cu lumea întreagă în orice moment în care avem senzația că astrele s-au aliniat aiurea. Să zâmbim mai mult și să ocărâm mai puțin. Și să ne amintim să facem toate aceste lucruri și acasă, și pe stradă, si la birou. Să nu mai avem impresia că le știm noi pe toate.

                    Că noi suntem deștepții pământului, iar cei de lângă noi, proștii proștilor. Să fim mai obiectivi, că nu strică. Dimpotrivă, ajută. Să dea Domnul ca și țara să se mai îndrepte. Iar cei care o conduc să țină cont că ar trebui să o conducă în interesul popoprului, nu al lor personal. Deciziile să nu mai fie luate de statul paralel. Și nici de una sau alta din televiziuni. Să se mai termine o dată cu toată ipocrizia care, de aproape trei decenii, îi trage pe unii- puțini- în sus, iar pe noi restul- cei mulți, adică- în jos. Să facem în așa fel încât să nu mai existe români care să-l regrete pe Ceaușescu. Și nici români care să nu știe cine a fost de fapt Ceaușescu.

                    Să nu mai vorbim de europeni și de anti-europeni, de pro- penali și de anti-penali, de români buni și de români răi. Să nu mai vorbim de două țări într-una singură. Să nu mai scadă moneda națională, să nu mai avem avarii la rețeaua de apă, să nu mai existe calamități naturale și nemernicii făcute de mâna omului, să se fure mai puțin și să se muncească mai mult. Iar dacă toate astea la un loc se vor dovedi imposibil de realizat, măcar să fim sănătoși, să avem încredere în bunul Dumnezeu și să ne vedem cu bine și la finalul lui 2019.
                    La anul și la mulți ani!

                    La final de an

                    Răzvan Bibire

                    La final de an se fac analize ca să se vadă ce s-a făcut bine, ce nu, și cum se pot regla lucrurile.

                    2018 a fost un alt an în care politicienii români au demonstrat că sunt o specie pe cale de dispariție, pe cale să fie înlocuiți de marionetele vesele telecomandate de păpușari externi.

                    În ciuda unor încercări limitate de redobândire a suveranității naționale, nu s-a realizat mare lucru. Agenda publică este, în continuare, acaparată cu non-evenimente și se aruncă, în continuare, cu praf în ochi pentru a se masca adevăratele mișcări de trupe.

                    Presiunea externă este încă mare, susținută de o parte importantă a eșichierului politic și chiar al establishmentului românesc. Dosarele își fac în continuare treaba.

                    Dacă acum câțiva ani situația părea similară celei din timpul domniilor fanariote, astăzi ne aflăm într-o situația asemănătoare celei de la finalul domniilor bazate pe Regulemantele Organice, chiar înainte de epoca luptei pentru Unire. Există o idee (redobândirea suveranității), există persoane care luptă pentru această idee și există și persoane și instituții cu sprijin extern care contraatacă și încearcă să mențină actuala stare de lucruri.

                    Pentru ca asemănarea să fie și mai puternică, suveranistii privesc astăzi spre Trump cum priveau unionistii spre Napoleon al III-lea; și președintele american și împăratul francez și-au oferit spijinul pentru a obține o Românie anti-rusească.

                    Napoleon și-a impus punctul de vedere doar după ce Franța a învins Austria; evident, o schimbare a situației României nu se va putea obține decât după ce Trump va înfrânge cerbicia Germaniei, silind-o să-și abandoneze interesele din România.

                    Hublou / Când lumea a devenit un supermarket

                    Oare de ce, de fiecare dată de sărbători, picăm în aceeași greșeală? Deși, sunt convinsă că ne propunem să nu o mai facem. Dar tot ne repezim să cumpărăm prea mult și prea multe și facem excese pe negândite și nerăsuflate. Consumăm, consumăm, și nu nutrienți, cum ne sfătuiesc specialiștii, ci mâncare la greu, de fapt, mâncăruri fel de fel.
                    Înainte de Crăciun am avut și eu zile întregi de alergătură, și am stat la niște cozi interminabile, având în fața ochilor o fastuoasă defilare de coșuri mari, doldora de produse. Oare ăsta să fie spiritul Crăciunului ?
                    Priveliștea din supermarketuri mi-a readus pe retină imagini din cel mai recent spectacol cu un text de Eugène Ionesco, pe care l-am văzut chiar în această lună la Teatrul „Matei Vișniec” din Suceava. Este vorba despre celebra piesă „Rinocerii”, care a fost pusă în scenă de un regizor francez, Alain Timár directorul unui teatru din Avignon.

                    În viziunea sa, rinocerita, adică fanatismul ce poate cuprinde o întreagă populație și poate sfârși într-o nebunie colectivă, este strâns legată, în zilele noastre, de consumerism. Așa că pe scenă defilau niște hidoase arătări negre, gonflabile, împingând niște cărucioare mari și supraîncărcate. Monstruoasele creaturi se înmulțesc văzând cu ochii, ajungând să domine întreg spațiul, singurul rămas cu înfățișare umană printre cei care au suferit metamorfoza în animal fiind Béranger, eroul mai multor piese ionesciene, purtătorul de cuvânt al dramaturgului.
                    Cum își explică Alain Timár concepția regizorală? Vorbind despre triumful economiei de piață, în cadrul căreia orice este de vânzare. Și prin procesul de înstrăinare față de esența umană, de alienare, prezent în acest tip de societate.

                    „După căderea blocului comunist din Europa și apariția globalizării, unde economia de piață, via capitalismul trimfător și arogant își asumă locul întâi; când lumea a devenit un supermarket unde orice poate fi vândut și cumpărat, chiar și oamenii. Când această piață aparține multinaționalelor, dincolo de guverne, iar finanțiștii înnebunesc speculând sume virtuale colosale, și peste toate astea, un alt aspect al ideologiei totalitare și-a făcut apariția, doar că într-un mod mai difuz, aproape invizibil”. Așadar, mai spune directorul de scenă al celei mai noi viziuni asupra „Rinocerilor”, au venit la putere alți stăpâni, care jonglează cu alte trucuri magice, fără să-și arate fețele. Dușmanul s-a făcut invizibil, în timp ce consumerismul s-a generalizat.

                    „Masele fascinate au construit un nou Templu, acela al Consumului, cu C mare, în care divinizează puterea banului și consumul de bunuri.”

                    Ideea spectacolului era aceea că, în fața evidenței răului, forța binelui trebuie și ea să se facă simțită, mai mult, să reziste. Astfel că, Béranger, conștientizând pericolul, va lupta contra rinoceritei până la capăt, refuzând absurdul, înregimentarea, gregarul, dezumanizarea. Hotărârea lui este de a rămâne om până la capăt, riscând să fie chiar chiar singurul om printre rinoceri. Dar nu acceptă nicio formă de represiune, de nedreptate și de obscurantism.
                    Ce vreau să spun cu toate astea, folosindu-mă de parabola dintr-o piesă celebră și conspectând un spectacol de dată recentă?

                    Că rinocerita are multe fețe, și că trebuie să ne apărăm umanitatea cu orice preț, ca să nu devenim niște mărfuri oarecare, bune de vânzare, dintr-un supermarket globalizat.

                    Tinerii de la Phi Hau, Bronx și CSM au fost premiați

                    La final de an, nu mai puțin de 67 de copii și tineri care practică judo, powerlifting și Qwan Ki Do au fost premiați de Consiliul Județean Bacău.

                    Judo și Qwan Ki Do sunt arte ale luptei neînarmate, corp la corp, care derivă din vechile arte marțiale, în timp ce powerlifting, cea mai nouă dintre discipline, se bazează pe forță și presupune ridicarea de greutăți în trei stiluri diferite.

                    Fiind așa de mulți, sportivii nu ar fi încăput în sala mare a Palatului Administrativ. Ei au fost invitați la parter, în jurul bradului împodobit, unde au primit felicitări și diplome din partea vicepreședinților CJ Bacău.
                    Premiile acordate la final de an au valori cuprinse între 260 și 100 de euro, în funcție de performanțele obținute la campionatele internaționale și naționale.

                    Au existat și trei premii a câte 300 de euro: unul a fost acordat sportivului Marcel Manoliu pentru premiul I la Turneul Internațional „Power Cup”, iar celelalte două, antrenorilor de powerlifting Sorin și Daniel Zodian, pentru performanțele valoroase realizate de elevii lor.

                    Cei mai mulți premianți (40) a avut Clubul Sportiv Bronx: 11 de la Secția Judo și 29 de la Secția Powerlifting. De la Clubul Sportiv Municipal Bacău au fost premiați 17 judocani, iar de la Clubul Sportiv Phi Hau, 10 sportivi ai Secției Qwan Ki Do.

                    Anul Nou nu ţine doar o zi

                    La sfârşitul fiecărui an, un om gospodar se aşează la masă şi, cu calm şi luciditate îşi face o serioasă analiză a ceea ce a reuşit să realizeze din ce şi-a propus la început de drum. Operaţiunea ar putea fi simplă, aduni, scazi, tragi linie şi te uiţi cu ce ai rămas, pentru a vedea cu ce porneşti din nou la drum.

                    Dar nu este, deoarece, pe parcurs, în demersul său au intervenit o serie de necunoscute, de hopuri dincolo de calculele suficient de riguroase ce păreau a-i netezi drumul la care s-a înhămat, bazându-se pe o anume stabilitate politică şi legislativă. În România ultimilor ani, regula de bază a fost inconsecvenţa, una spui la ungerea Guvernului şi cu altele defilezi prin faţa electoratului, schimbând regulile în timpul jocului, ceea ce a creat şi crează neîncredere, lehamite şi, mai grav, renunţarea la proiecte bine fundamentate, necesare, stabilite cu obştea, ca fundament al democraţiei participative.

                    Un lider băcăuan important al partidului de guvernământ atrăgea atenţia zilele acestea asupra a două aspecte extrem de importante care ar trebui să fie în atenţia instituţiilor de conducere, coordonare şi decizie de la nivel judeţean: folosirea eficientă a personalului tehnic şi sprijinirea unităţilor administrative din teritoriu. Semnale vin şi de la nivel central că ceva nu este în regulă, mult personal, salarii mari, iar rezultatele sunt doar pe hârtii. Sunt importante proiectele mari, unele foarte importante, centura, spitalul, aeroportul, insula, drumurile judeţene, autostrăzile (multe dintre ele super-politizate), însă 60 la sută din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural, 80 la sută cu insuficiente resurse de un trai decent, ca să dau doar două exemple.

                    În comune, în sate, nu mai spun nimic nou, se trăieşte (cum se trăieşte) de azi pe mâine, fără planuri, fără vise, practic se aşteaptă ajutorul social, alocaţia copiilor şi, eventual pensia socială. Vorbim de planuri naţionale pe învăţământ, de proiecte pe mediu pe 30-40 de ani, când, în mediul rural, nu avem apă, canalizare, drumuri, locuri de muncă. Oricâte legi s-ar da – şi se dau pe bandă rulantă, nu am văzut una prin care să se stimuleze micile investiţii la ţară, pentru o brutărie, pentru un atelier, o făbricuţă, nu ştiu, ceva care să mişte economia locală şi să regenereze forţa de muncă, atât cât mai este viabilă. Poate forţez nota, dar astăzi, statul, da, statul, poate ar trebui să se facă prezent mai mult în economia rurală, mai pe scurt, să devină, şi el, un bun gospodar. Alături şi împreună cu ţăranul, intelectualul, cu tinerii care vor ca veşnicia să se nască în continuare în sat.

                    Acelaşi gospodar, la cumpăna dintre ani, împreună cu familia, vecinii şi prietenii, aşa l-au învăţat bunicii şi părinţii, îşi planifică munca, banii, resursa de inteligenţă pentru anul ce tocmai a bătut la geam, dar, astăzi, el nu mai poate fi lăsat singur, are nevoie de sfaturi, de sprijin, de bani, sau măcar să fie lăsat în pace, să nu-i mai punem piedici. Poate n-ar fi rău să ne mai uităm în jurul nostru, la alţii, ei cum au făcut, ce legi au dat şi au mers, cum de trăiesc mai bine, n-am putea şi noi? Sigur că putem, doar să vrem, să gândim drept, sănătos, fără patimă, uite, chinezul are o vorbă (parcă are şi la noi un corespondent, dar mi-l aduc acum aminte): pentru a ajuta un om, nu-i da un peşte, fă-i bine şi cumpără-i o undiţă. S-o fi născut veşnicia la sat, dar dacă o îngropăm în sărăcie, riscăm să rămânem doar cu poezia.

                    Intrăm într-un an nou, cu bucurie, veselie, cu urări de bine, de sănătate şi belşug, şi mai spun românii „cele rele să se spele, cele bune să se adune”, iar politicienii şi guvernanţii de la orice nivel ar fi, au menirea de a realiza că anul nou nu ţine doar o zi.

                    Conducta de apă tehnologică avariată la Măgirești a fost înlocuită

                      Un segment de circa 40 de metri din conducta de apă tehnologică avariată zilele acestea în satul Valea Arinilor, din comuna Măgirești, a fost înlocuită de lucrătorii de la societatea Petrom. Conducta s-a spart de două ori în numai câteva zile și a inundat cu apă sărată zona adiacentă.

                      Primarul comunei, inginerul Câdă Ionică, a reclamat în ambele cazuri poluarea mediului cu apă tehnologică pompată pe conductele Petrom din depozitul de la Albotești către câmpul petrolifer. La jumătatea lunii decembrie, în satul Prăjești al comunei a fost și o avarie la o exploatare de țiței dezactivată. Acum primarul s-a temut că apa tehnologică va ajunge și în pânza freatică, deci chiar în fântânile oamenilor, dar posibil și în Tazlăul Sărat, care trece prin comună.

                      „Am înțeles – ne-a declarat comisarul șef al Comisariatului județean Bacău al Gărzii Naționale de Mediu, Ionuț Diaconu – că domnul primar a făcut o nouă reclamație la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar probabil a văzut că se lucrează la locul accidentului și o fi crezut că ar fi o nouă avarie.

                      Apa a fost oprită vineri dimineața.

                      Din ce mi-au relatat colegii care au fost la fața locului, apa care s-a scurs nu a ajuns în emisar, în Tazlăul Sărat. Apa s-a scurs, dar până la emisar sunt circa șase kilometri, plus cămine decantoare și rigole de pământ. Deci apa nu ar fi ajuns în emisar.

                      Oricum, Administrația Bazinală de Apă Siret Bacău a luat probe de apă pentru analiză și vom ști exact situația. Noi am solicitat și la Agenția de Mediu Bacău probe de sol din zonă, dar agenția nu are dotare tehnică pentru asemenea operații. Ei fac numai analize de aer”.

                      Distracția de Sărbători costă, dar face

                      Sărbătorile de orice fel aduc românilor mai întotdeauna prețuri ceva mai mari. Cererea în piață este însă mai mare de sărbători și te-ai aștepta, deci, la prețuri mai mici, pentru că așa spune o lege nescrisă a concurenței loiale. Mai ales dacă și oferta este mai bogată. Și totuși, distracție de Sărbători pare mai scumpă.

                      Se întâmplă și la acest final de an și mulți nu înțeleg de ce. Sigur, să ne amintim de majorările salariale, de scumpiri pe lanțul „trofic” al producției, după ce peste an și energia a devenit mai scumpă, precum și transporturile și chiar materiile prime. Dacă și lefurile sunt mai mari, efortul pecuniar pare mai mic, însă știm bine că nu tot omul a beneficiat de astfel de majorări în statul de plată.

                      Culmea este că în luna noiembrie, adică acum recent, rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum de la începutul anului, a scăzut față de luna octombrie de la 4,23 la numai 3,43%. Dar ce influență mai are evoluția acestui indicator economic, dacă regula în piață o face doar vânzătorul?

                      Exemple ar putea fi date cu duiumul. Cei care trec des prin piață sau prin supermarchet văd imediat diferențele de preț din ultimele săptămâni și zile. Acum vreo lună-două am observat ce șoc a făcut prețul merelor, de exemplu, care datorită supraproducției din această toamnă a ajuns și la un leu pe kilogram. Ieri, în Piața Centrală din Bacău merele nu erau însă mai ieftine de doi lei.

                      Dar să vedeți ceapa sau cartofii din magazinele mari. Și câte altele!

                      Însă de Sărbători dai banul, să simți și tu că trăiești. Și, de ce să nu fim corecți, se spune că în materie de revelioane prin agențiile de turism tarifele sunt, în acest an, „pentru toate buzunarele”. Am astfel de experiențe și pot spune că în astfel de cazuri ofertele sunt strict în funcție de tarife: primești doar atât cât plătești. Dar se cheamă că faci revelion în locuri de vis.

                      Deci, „La mulți ani!” oriunde și oricum te-ai afla! Distracția de Sărbători costă, dar face.

                      Gheorghe Neagu este „Cetățean de Onoare” al județului

                        Intrarea în sala mare a Consiliului Județean a profesorului Gheorghe Neagu, la ultima ședință din 2018, a fost un indiciu suficient pentru ca invitații să înțeleagă că urmează un moment special. Inițiatoarea acestuia era Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala Bacău, care solicitase conferirea titlului de „Cetățean de Onoare al județului Bacău” distinsului dascăl.

                        Gheorghe Neagu, născut în 1941 în comuna Glăvănești, a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română din București, unde i-a avut ca profesori pe Alexandru Graur, Alexandru Rosetti, Alexandru Piru, Paul Cornea, George Ivașcu și a participat la cursurile istoricului literar George Călinescu.

                        Iubit sau invidiat, mereu revoltat…

                        Devenit profesor, a predat la Liceul Buhuși, apoi la Liceul Teoretic „Lucrețiu Pătrășcanu” din Bacău, ai cărui elevi au obținut, sub îndrumarea sa, primele diplome la olimpiadele de română. A fost corector la Revista „Ateneu”, a înființat Cenaclul „Coloana Infinitului”, Revista de cultură „Floare albastră” și Revista „Creanga de aur”, în care au debutat zeci de tineri.

                        Adorat de elevii săi, șicanat de oficiali din cauză că „vorbește prea mult”, invidiat sau iubit de colegi, după caz, în niciun caz nu a trecut neobservat. În 1990, a fost președinte al Consiliului de Organizare a Revoluției și vicepreședinte al FSN, a refuzat Certificatul de revoluționar, apoi a ieșit din politică, dar niciodată din viața culturală a Bacăului.

                        A revigorat Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea de Științe Filologice „Alexandru Piru”, a activat în Cenaclul „Octavian Voicu” și Revista „Plumb”, rămânând, în ciuda trecerii anilor, un spirit viu, neobosit.
                        „Scrieți-vă memoriile, domnule profesor!”

                        Despre meritele sale au vorbit prof. Vasile Cautiș, consilier PSD, și prof. univ. Vasile Puiu. Placheta și diploma privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al județului Bacău” i-au fost înmânate de Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău.

                        „Ați spus niște vorbe prea frumoase despre mine și sunt curios cum se va purta doamna Neagu cu un cetățean de onoare”, a spus, amuzat, prof. Gheorghe Neagu la începutul discursului său, adăugând că va fi unul scurt.
                        Firește, i-a fost imposibil să se țină de cuvânt, dar a vorbit mai mult despre alții decât despre sine. A făcut considerații privind politica și literatura, prietenia și trădarea, i-a evocat pe Caragiale, Eminescu, Alecsandri, Călinescu, iar în final pe Viorel Hrebenciuc, cel care „a organizat activitatea în județ” după Revoluție. A părăsit în aplauze sala Consiliului Județean, însoțit de îndemnul celor care ar fi dorit să-l mai asculte: „Scrieți-vă memoriile, domnule profesor!”