Până acum, se afirma, toată lumea se pricepe la fotbal şi politică. Cum fotbalul s-a rezolvat, ca urmare a intervenţiei a tot felul de „pricepuţi”, iar politica nu mai este politică ci o adevărată luptă de gherilă, în care sunt scoase la vedere toate armele, inclusiv injuriile, atacul la persoană, dublate de un vocabular ce ţine de patologic, mai nou, teren de bătaie şi de luptă a devenit învăţământul de toate gradele. Miniştri, parlamentari, specialişti în domenii de care nimeni nu a auzit, oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, îşi dau cu părerea, propun, ies la rampă, fac intervenţii de la tribune oficiale sau improvizate.
Toţi au idei cum ar trebui să fie organizat învăţământul în România. După mult discutatele modificări venite din interiorul Ministerului Învăţământului, an de an, lună de lună, care au dat peste cap şi aşa săraca stabilitate, acum a venit rândul organizaţiilor economice, asociaţiilor şi patronatelor să dea lecţii, unii cu intervenţii extrem de categorice. Nu ştiu ce patron din turism, gratulat cu o funcţie reprezentativă, somează ministerul de resort să eşaloneze vacanţele, pe regiuni şi anotimpuri, pentru a le da elevilor posibilitatea să beneficieze de ofertele tot mai bogate ale agenţiilor de turism. Că aşa-i în Germania!
O asociaţie economică, preocupată tocmai acum de fenomen, vine cu ideea ca anul şcolar să fie prelungit cu o lună, pentru a se parcurge integral şi consistent întreaga materie. Tot dumnealor, oamenii de afaceri, au mai venit cu o năstrunşnicie: să fie scoasă nota la purtare, deoarece afectează psihicul şi sensibilitatea elevului. Între timp, în liceele pedagogice nu se mai predă Limba română, Istoria naţională a fost scoasă din programă, iar la clasele mici-mici se predă trigonometria.
Pe elevi îi întreabă cineva ce vor? Pe părinţi, dar pe profesori? Poate se pricep şi ei la ceva. Sau, poate, vine cineva cu propunerea să desfiinţăm ministerul şi să-l arondăm la Turism sau la Economie. N-ar fi o soluţie? Zic şi eu.
