Acasă Blog Pagina 2104

”Competiție deschisă” la simpozionul ”Click pe informație”

    Trăind vremurile când suntem ”la un click distanță” de tot ceea ce se întâmplă în lume, menționăm că la Onești a avut loc recent a doua ediție a unui simpozion care a adus în actualitate tot ceea ce este nou în informatică. Este vorba de Simpozionul internațional ”Click pe informație”, ce a fost organizat de Colegiul Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești.

    Parteneri ai acestui eveniment au fost: Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău, Liceul Teoretic „Ion Creangă” Chișinău (Republica Moldova), Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” și Primăria municipiului Onești. Manifestarea a cuprins prezentarea a numeroase (și incitante) teme, care au adus în sufletul tuturor participanților dorința de a realiza lucruri cât mai utile cu ajutorul calculatorului și a tehnicii moderne. În timp ce membrii Cercului de robotică de la Colegiul Național ”Dimitrie Cantemir” (coordonat de prof. Otilia Panfil) au împărtășit din frumoasa lor experiență, ei participând în primăvara acestui an la Etapa națională a Concursului ”First Tech Challenge România” (ce a avut loc la București), băcăuanii ”au punctat” prin prezentarea unor comunicări deosebite. Coordonat de prof. univ. dr. Elena Nechita, Prorector pentru relații naționale și internaționale în cadrul Facultății de Științe la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, studentul Filip Alexandru a prezentat lucrarea ”Introduction to 3 D and cool hacker stuff” (”Introducere în 3 D și lucruri «cool» de hacker”), într-o modalitate plină de savoare. Dacă elevii Oliviana Donici și Cătălin Ionel – Țuțu, îndrumați de prof. Gabriela Neculcea (de la Școala Gimnazială ”Miron Costin” din Bacău) au vorbit despre Software educațional în Alice 3 ”Test la informatică și TIC”, elevii Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești au adus ceva în premieră! Este vorba despre o comunicare (”University”) pentru orientare profesională – în timp real putând fi cunoscute numeroase informații despre instituțiile din învățământul superior.

    O platformă online pentru a petrece timpul în mod cât mai plăcut

    Coordonator pentru realizarea acestei teme a fost prof. Daniela Geanina Piștea iar elevi – autori ”cantemirenii” Ana Arhip, Ilinca Ciubotaru, Maria – Bianca Filip, Sabina Hrișcă și Mara Suditu. Evidențiem participarea, de la Colegiul Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești și a elevilor – autori Andrei – Ștefan Andrieș, Teodor Alin Luncanu, Andrei Iulian Ochian, Petru – Rareș Popa, Marius – Andrei Pricope și Samuel Tărcuță, care sub coordonarea profesoarei Aliana Ifrim au propus la acest simpozion o aplicație de mobil pentru o rețea de socializare. ”Este o platformă online pentru a petrece timpul în mod cât mai plăcut. Aceasta are un nou sistem de apreciere a postărilor”, au menționat ei subliniind că ”în spatele unui minut al prezentării temei DAMWED sunt săptămâni de eforturi, la acest proiect lucrându- se de un an!” De la Colegiul Național ”Grigore Moisil” din Onești elevii – autori Ana Alexandra Buzatu și Karin Puiu (coordonator profesor Elena Carmen Melinte) au prezentat tema”Where do we live?” Prin cercetări susținute și prin măsurarea, la o oră stabilită, a unor valori meteo (umiditate, luminozitate și altele), ei au ajuns la concluzia că starea de spirit este influențată în mod pozitiv dacă valorile meteo sunt crescute și în mod negativ, când aceste valori sunt mici. Din pasiune pentru știință, cu mult entuziasm, la simpozionul ”Click pe informație!” au fost prezenți și elevi de la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău. Coordonați de prof. Ana Întuneric elevii Dan Albescu, Răzvan Barnat, Rene Darie, Mara Spătaru și Gabriel Verde au reușit realizarea unui dispozitiv inteligent gata ca să ajute natura ca să absoarbă bioxidul de carbon. Tot de la Colegiul Național ”Ferdinand I” , sub coordonarea profesoarei Ana Întuneric, entuziasmul tinerilor pentru a da prezentului ”caratele durabilității” a adus în Aula bibliotecii oneștene ”roboți pentru un oraș inteligent – pompierul viitorului”. Menționăm că la reușita acestui simpozion (unde au fost prezentate și alte lucrări precum și… jocuri pe calculator), și-au adus contribuția profesorii Aliana Ifrim, Daniela Piștea, Otilia Panfil, Lavinia Tudor și elevi de la clasele a XI a de la Colegiul Național ”Dimitrie Cantemir” din Onești.

    ”La ediția din acest an a Simpozionului «Click pe informație!» au fost înscriși un număr mai mare de 125 participanți, 85 de lucruri deosebite din informatică. Față de anul trecut ne-am bucurat de un număr mai mare de participanți. Reperul acestui simpozion este din urmă cu doi ani, când am organizat prima astfel de manifestare, a iubitorilor calculatoarelor și tehnicii moderne.”

    Prof. Aliana Ifrim, director al Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” (moderatoare a manifestării)

    Habitat for Humanity construiește sediul Ambulanței din Moinești

    Suntem în acea perioadă a anului în care se spune că dacă ne punem dorințe, acestea se vor îndeplini. Multe dintre acestea par povești, lucruri care nu se întâmplă cu adevărat. Și totuți, astăzi, putem vorbi de un vis care devine realitate. Ca multe alte obiective din țara asta, substația Moinești a Serviciului de Ambulanță Județean Bacău se găsea într-o stare critică. Funcționând într-un spațiu impropriu de doar 34 de metri pătrați, în care se desfășoră toate activitățile specifice acestui serviciu, această clădire risca să piardă definitiv aprobările de funcționare, condițiile fiind improprii. Mai mult decât atât, unitatea din Moinești deservește peste 65.000 de locuitori.
    „Noi am solicitat fonduri de la Ministerul Sănătății an de an din 2012. Fondurile ne sunt necesare pentru reabilitare atât la Bacău cât și la Onești, și la Moinești, care au rămas și arată dezastruos”, a declarat dr. Aura Crețu, managerul Serviciului de Ambulanță Județean Bacău care a precizat că s-au primit niște bani dar care, din cauza procedurilor s-au pierdut.

    Aflând de această situație de la Primăria Moinești, cei de la Habitat for Humanity Comănești au hotărât să întindă o mânâ de ajutor și au lansat campania „Salvăm Salvatorii”. Aceștia au demarat toate procedurile și au trecut practic la construcția clădirii noului sediu al substației Moinești a Serviciului de Ambulanță Județean Bacău. Cei de la Habitat au contactat diverși agenți economici privați care au răspuns pozitiv la această campanie și au participat atât financiar cât și cu materiale de construcții. În acest proiect sunt implicați voluntarii organizației din Comănești dar s-au implicat și angajații de la Serviciul de Ambulanță Județean din Bacău, angajați ai Institutului pentru Situații de Urgență Județean Bacău, de la Primăria Moinești și elevi ai școlilor și liceelor din zonă.

    „Într-o primă fază, construcția trebuia să fie modulară și să aibă o suprafață de 80 de metri pătrați. Cei de la Habitat for Humanity au reușit să extindă proiectul pentru o suprafață de 120 de metri pătrați plus mansardă, clădirea devenind astfel un Centru Comunitar. În aceste condiții noi vom echipa sala de la etaj și vom susține periodic cursuri gratuite de prim-ajutor”, a explicat dr. Aura Crețu care a făcut referire și la acțiunile de voluntariat la care a participat împreună cu echipa de la SAJ Bacău, dar și cu ceilalți membri ai familiei.
    „Este extrem de important că se construiește acest centru la Moinești pentru că dacă nu facem aceste demersuri, nu mai putem funcționa acolo. Faptul că nu îndeplinim condițiile din legislație ar trebui să ne închidă. Undeva în 2020. Bine că la Moinești se rezolvă. Vom rămâne cu mari probleme la stația centrală din Bacău”
    , a mai declarat managerul Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.

    Campania „Salvăm Salvatorii” a fost lansată pe 26 noiembrie 2019 și se dorește ca până la finalul lunii curente construcția să fie ridicată „la roșu”, urmând ca Centrul Comunitar Moinești să fie gata și dat în folosință până la sfârșitul anului 2020.

    „Muzica e totul pentru mine!”

    O parte dintre băcăuani o cunosc pe Mia ca fiind solista trupei „Memory” condusă de Claudiu Filip sau de la emisiunea „Cântă acum cu mine” la care a participat în 2019. Eu am cunoscut-o pe Mihaela Ojog când era „tânără speranță” la Palatul Copiilor și am avut-o invitată la o emisiune de radio. Absolventă a Colegiului „Mihai Eminescu” din Bacău și a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, extensia Piatra Neamț, Mia a avut câteva realizări despre care ne povestește astăzi.


    „Diploma studiilor mele este de profesor de muzică, dar nu pot să spun că profesez la cel mai bun nivel. Predau lecții de canto-muzică ușoară copiilor la un club privat. După ce am terminat facultatea am predat timp de doi ani la Colegiul de Artă din Bacău dar au fost niște probleme cu titularizările și am renunțat. Pot să spun că 2019 a fost un an bun, mai ales că am avut acea participare la emisiunea «Cântă acum cu mine» de la Pro Tv care mi-a adus ceva notorietate. Bine, multă lume mă cunoaște din trupa Memory, a cărei solistă sunt. Povestea mea cu cântatul a început la liceu, în clasa a IX-a. Am mai încercat eu prin gimnaziu, când am fost și la Școala Populară de Artă vreo doi ani, dar a fost ceva timid, să spun, și din motive financiare. Când eram în clasa a IX-a, împreună cu colegii de liceu ne-am pregătit de Crăciun, cu colinde și cu tot ce trebuie. Atunci am fost remarcată de colegi, dar în mod special de profesorul de sport Alexandru Nagy care se ocupa de partea artistică din liceu și care m-a îndrumat spre Palatul Copiilor. Acolo l-am cunoscut pe Claudiu Filip și un grup foarte faini de oameni. Și așa am început să mă formez, să evoluez, iar după ce am terminat liceul, la îndrumarea profesorilor mei, am mers la facultatea de muzică. Între timp am participat la mai multe festivaluri prin țară, cred că cel mai important fiind «Dan Spătaru», un festival național desfășurat la Medgidia. Nu pot să spun că am excelat în premii pentru că am participat la puține astfel de evnimente. Cred că cel mai important premiu a fost un premiu special al juriului și un premiu II la un festival francofon unde am cîntat «Je t’aime» a Larei Fabian. Nici nu știam franceză atunci. L-am cântat după ureche și apoi mi-am dat seama că nu a fost foarte bine. După ce am intrat la facultate, împreună cu Claudiu Filip am gândit proiectul «Memory». La începu am cântat în doi, apoi în trei, iar astăzi, în trupă suntem 9 membri cu tot cu sunetist. Colaborăm și cu o solistă de muzică populară, penntru că eu cânt doar ușoară, și mai avem și un dj. Între timp, pe lângă participarea la emisiunea «Cântă acum cu mine» am mai avut și alte încercări. Am fost în 2013 la «Vocea României» unde am luat audițiile în preselecții și am mers până în «bilnde-uri» dar nu s-au întors scaunele iar acel moment nu a fost dat pe post. Am mai avut și alte încercări, dar acum s-a schimbat formatul și mi se pare un pic mai greu acum. La alte concursuri nu am fost pentru că nu mă atrag altfel de formate. La «Cântă acum cu mine» ei m-au contactat pentru că mă aveau în baza lor de date. Și acolo a fost poveste grea… Am luat audițiile iar filmările le-am avut în Polonia pentru că acolo erau studiourile și echipa de producție pentru Europa, concursurile din toate țările din Europa filmând acolo. A fost o provoacare foarte, foarte mare, pentru că nu știam despre ce este vorba. M-am uitat pe youtube să văd cum era. E un format interesant în care eu am reușit să ridic 72 de jurați ceea ce pentru mine a fost foarte bine. Mult mai bine decât mă așteptam. Am cântat «Sweet Child o’mine» de la Guns N’ Roses. Foarte mult în acest concurs m-a ajutat Cornel Ilie de la Vank cu care am legat o frumoasă prietenie. Este un om extraordinar. Nu știu cât impact a avut apariția mea la tv dar pot să spun că au fost ceva reacții online. Pentru viitor, planurile sunt legate de trupă. Vrem să compunem unu-două cântece, să fie ale noastre. Sigur, voi încerca din nou la «Vocea», dar nu știu când. Trebuie să subliniez în final că, muzica este totul pentru mine.”

    Amintirile de aur ale lui 2019

    Numai mâine nu-i poimâine și se duce si 2019! Cu ce rămânem de pe urma sa? Din fericire, avem destule amintiri frumoase în ceea ce privește sportul din Bacău. Majoritatea ne fac să credem că anul care stă să vină poate fi mai bun. Și, desigur, „citius, altius, fortius” având în vedere că 2020 este (și) anul Olimpiadei de la Tokyo. La final de 2019, „Deșteptarea” va propune un Top 5 al celor mai importante reușite băcăuane în plan sportiv. Fiind un top subiectiv, nu-l judecați prea aspru!

    1 – Baremul olimpic realizat de Daniel Martin. În an pre-olimpic, înotătorul Dani Martin este singurul reprezentant al județului care și-a asigurat deja participarea la JO de vara viitoare, din Japonia. Cel mai bun sportiv al CSM Bacău a realizat baremul olimpic A, parcurgând proba de 100 m spate cu timpul de 53, 65 secunde la Mondialele de Seniori de la Gwanju (Coreea de Sud). Pe lângă această reușită, Dani a colecționat în 2019 noi titluri și recorduri naționale, plus succese internaționale de prim-plan, în frunte cu aurul la 200 m spate la etapa de Cupă Mondială de la Kazan.

    2- Mereu buni la lupte. Școala de lupte băcăuană și-a reconfirmat valoarea, obținând rezultate de top atât pe plan național cât și internațional. În frunte se află reușitele a doi sportivi legitimați la SCM Bacău: Vasile Cojoc și Georgiana Antuca. Cojoc, format la CSȘ Bacău de Ion Butucaru și Eusebiu Diaconu s-a laureat campion european de cadeți la 80 kg în cadrul competiției continentale din Italia, în timp ce Antuca, luptătoare pregătită de Victor Donciu, a devenit campioană a Festivalului Olimpic European de Tineret de la Baku și medaliată cu bronz la Europenele de cadeți.

    3 –Ușor cu greutățile. De ani buni, secția de haltere a CSM Bacău ridică nu doar greutăți, ci și medalii importante. Anul acesta, deschizătoare de drum a fost Cosmina Pană. Deși încă junioară, eleva lui George Călin a cucerit bronzul la Campionatul European de Seniori din Georgia! Cosmina a completat bronzul de la Europenele de Seniori cu alte trei medalii la Europenele de Juniori și Tineret la 45 kg: un argint la „total” și câte un bronz la smuls și aruncat. Cosminei i s-au alăturat colegele de club Alice Halmac, dublă campioană și recordmenă europeană de juniori și Gabriela Daviduță, laureată cu bronz la Europenele de juniori.

    4- Știința, semifinalistă CEV. În 2019, echipa de volei feminin a Științei a obținut cea mai mare performanță europeană din istorie: calificarea în semifinalele Cupei CEV. Echipa lui Florin Grapă a a juns în careul de ași al competiției, unde a fost învinsă de Alba Blaj, după ce a trecut de reprezentantele Serbiei, Olandei și Cehiei. Știința merge și în acest sezon spre voleiul european, fiind calificată în „optimile” Cupei Challenge, unde o va avea ca adversară pe Dresda. În ce privește campionatul Diviziei A1, studentele au încheiat turul sezonului regulat pe locul 3.

    5 – Relu Auraș, coordonatorul lotului olimpic. Ajuns de mai multă vreme într-un con de umbră, boxul românesc încearcă să iasă, în sfârșit, din nou la lumină. Federația de profil a considerat că singura șansă o constituie numirea lui Relu Auraș în funcția de coordonator al lotului olimpic. Pregătind în Bacău o generație aflată încă la vârsta junioratului și tineretului, Relu Auraș privește cu încredere spre Olimpiada din 2024: „Strategia noastră este una pe termen lung. Cu acești boxeri putem reveni în prim-plan la Jocurile Olimpice de la Paris. Până atunci va fi doar muncă, muncă și iar muncă”.

    Despre coadă

    Ultimele zile din 2019. La coada anului, două povestioare despre… coadă. Din ele putem înțelege multe. Inclusiv de ce nu are ursul coadă. În zilele premergătoare Crăciunului, magazinele cu produse din carne tradiționale au fost luate cu asalt. La cele mai bune dintre ele s-au format cozi consistente. Unele, depășind cu mult pragul magazinului. Un cunoscut, supărat pe lungimea cozii, mi s-a adresat: „Am renunțat. E ca pe vremea lui Ceaușescu”. Observația m-ar fi lăsat rece dacă același cunoscut- fix același!- nu ar fi încercat să mă convingă în urmă cu ceva timp- poate câteva luni, poate câțiva ani- că pe vremea lui Ceaușescu nu era chiar așa rău. Degeaba i-am amintit de lipsurile regimului, de libertate, de foame, de frig, de teroare, de produsele pe sub mână și de cărțile la pachet, atunci când le găseai și pe alea, de granițe închise și de orizonturi îngustate, cât or fi fost ele de roșii, etc, etc, omul o ținea langa.

    Cu „fiecare avea casă, fiecare avea servici, n-am văzut român mort de foame…”, cunoașteți, cu siguranță placa. Memoria selectivă: ne aducem aminte doar ce ne place. Iar când se întrerupe curentul, când drumurile înzăpezite lasă o zi sau două hypermarket-urile fără fructe sau când vedem o coadă la capătul căreia știi precis ce cumperi, nu ca înainte de ’89 când de multe ori nici nu știai pentru ce stăteai la rând, ne amintim ce rău era pe vremea Împușcatului.

    A doua povestioară datează tot din preajma Crăciunului. La un oficiu poștal erau deschise două ghișee dar la ele se formase o coadă comună. Nu mare, cinci-șase persoane, care, pentru a nu aglomera spațiul, se postaseră în dreptul unui singur ghișeu. Când se elibera unul din cele două ghișee, rândul avansa; simplu. La un moment dat, a intrat o doamnă care, după ce s-a învârtit (în jurul cozii), s-a postat direct în față. Peste rând. Când a fost atenționată, a replicat ofuscată că ea nu așteaptă la ghișeul unde este coada. După ce i s-a explicat cum funcționează lucrurile, tot ea și-a ținut coada sus: „Au trecut 30 de ani la Revoluție și tot degeaba. Cine să vă mai înțeleagă?”. Cei 30 de ani n-au trecut chiar degeaba. Pe parcursul lor am înțeles de ce merg așa lucrurile în țară: pentru că unii își așteaptă cuminți rândul, iar alții se bagă mereu în față.

    Revelionul

    Pe 31 decembrie ne dădeam jos din pat nerăbdători să ne pregătim pentru a merge cu uratul. Ni se părea că timpul trece prea încet și dacă ar fi fost după noi, ne-am fi luat clopoțeii și am fi pornit să colindăm chiar de dimineață. Dar nu era după noi și trebuia să așteptăm mai mult sau mai puțin cuminți să se facă măcar ora patru după-amiază. Mama trebăluia încă prin bucătărie pregătind masa de Anul Nou. Chiar dacă abia se terminase Crăciunul, o luase de la capăt. Pentru că tradiția era tradiție și trebuiau să fie răcituri, salată de beuf, sarmale, friptură (de cel puțin două feluri: pui și porc), cozonaci, prăjituri, murături de toate felurile plus niște aperitive. Se scoteau din rezervele secrete vin alb și roșu, vișinată, țuică – să fie acolo – pentru oarece musafiri care s-ar fi gândit să vină. Doamnele dacă veneau cereau vișinată, domnii pofteau țuică să taie grăsimile de porc. Grătar nu prea făceam pe vremea aceea, nici nu am fi avut unde și nici nu era modă. Friptura se făcea la tavă iar cea de porc se servea alături de cârnați, chișcă și ficat prăjit. Tobă și slănină se serveau la micul dejun, cu muștar. În fine, pe când se întuneca plecam să urăm din casă în casă. Multă lume își amintea că, pe vremuri se dădeau colaci și mere, nu bani, dar ne strecurau în palme câteva monede de un leu. Toată lumea se pregătea de Anul Nou cu borcane de mărunțiș adunate de-a lungul anului. Noi schimbam mărunțișul în bancnote ori la magazin, ori la gazdele care rămăseseră fără monede. Acasă ajungeam aproape numai cu bani de hârtie. Care aveau să ia calea fără întoarcere a carnetelor de CEC, pentru că acolo ne depozitau părinții banii, să nu-i cheltuim pe prostii. Mi-au fost de folos în primii ani de liceu, n-au apucat să prindă devalorizarea. Mai păstram ceva mărunțiș să ne luăm dulciuri sau alte lucruri. După ce ne întorceam înfrigurați de la urătură și ne numărăm banii, ne așezam cu toții la masă în față televizorului, unde începea programul special de Revelion. Nu prea înțelegeam muzica, eu așteptam scenetele de umor care erau făcute bine și pe care urma să le comentăm în zilele următoare. Era noaptea în care ni se permitea să nu mergem la culcare și să stăm cât vrem. Mai trecea timpul, mai ciuguleam câte ceva și pe la 2-3 noaptea adormeam. Restul programului îl vedeam zilele următoare, când se relua și pentru cei care nu apucaseră să-l vadă. A doua zi ne trezeam, sorcoveam și plecam cu toții, peste deal, la bunici. Dacă ninsese și era zăpadă mare, ocoleam pe șosea; dacă nu, o luam pe o cărare, traversam un pârâu pe o punte îngustă și ajungeam, după vreo ora, la casa bunicilor, unde eram puși din nou la masă, că și bunica se pricepea la acest capitol.

    Pagina 1

      Cădere de cortină

      Judoka pregătiți de Aurel Chelariu la CSM Bacău au pus punct concursurile din 2019. Căderea de cortină a avut loc la Iași, cu ocazia turneului internațional Cupa „Moș Crăciun”. La ultima competiție a anului au participat 250 de sportivi reprezentând 24 de echipe din România, Ucraina și Republica Moldova. Numarul redus de participanți a avut ca explicație faptul că ediția 2019 a Cupei „Moș Crăciun” s-a adresat doar categoriilor de vârstă Under 13 (ani de naștere 2008-2009) masculin și U15 (2006-2007) masculin și feminin. „CSMeii” băcăuani s-au prezentat în Copou cu nouă sportivi.

      Rezultatele obținute de CSM Bacău

      Locul 1: Ștefan Buga 34 kg, U15 și Andrei Buga 55 kg, U15.
      Locul 2: Brian Herghelegiu 46 kg, U15.
      Locul 3: Rareș Galea 34 kg, U13.
      Locul 5: Eduard Benchea 50 kg, U15.

      Șapte turiști din Bacău s-au rătăcit în Munții Ciucaș

        Salvamontiștii din Prahova au intervenit, duminică, pentru salvarea a 7 turiști din Bacău care s-au rătăcit în Munții Ciucaș, din cauza viscolului și a ceții, potrivit Mediafax.

        Salvamontiștii din Prahova au fost anunțați prin 112 că șapte turiști din Bacău s-au rătăcit în Munții Ciucaș.

        Turiștii intenționau să ajungă la Cabana Ciucas prin Șaua Chirusca, dar din cauza viscolului și a ceții au pierdut traseul marcat.

        „Salvatorii montani aflați la Baza Muntele Roșu au pornit în căutarea lor. Acțiunea s-a încheiat cu bine, turiștii aflându-se acum în Baza Salvamont, la un ceai fierbinte”, anunță Salvamont Prahova.

        Recomandări ale jandarmilor montani pentru turiştii aflaţi la munte

        Jandarmii montani acţionează zilnic în staţiunea Slănic Moldova din judeţul Bacău pentru menţinerea unui climat de linişte, prevenirea şi combaterea infracţiunilor, precum şi pentru sprijinirea turiştilor aflaţi în dificultate.

        În scopul evitării unor evenimente nedorite şi pentru creşterea gradului de siguranţă pe munte, jandarmii montani sfătuiesc turiştii să aibă în vedere următoarele recomandări:

        1.Înainte de a urca pe munte, informaţi-vă temeinic în legătură cu itinerariul propus (dacă este accesibil, marcat sau dacă prezintă porţiuni periculoase), prognoza meteo și condiţiile climatice locale.

        2.Plecaţi pe munte doar cu echipament adecvat anotimpului. Nu trebuie să vă lipsească lanterna, sacul de dormit, trusa de prim ajutor, busola/GPS-ul, mijloace de aprins focul, telefonul mobil.

        3.Nu riscaţi să plecaţi singuri la drum şi alegeţi traseele în funcţie de pregătirea fizică, tehnică şi psihică a celui mai slab pregătit din grup.

        4.Nu hrăniţi animalele sălbatice.

        5.Nu deterioraţi amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele.

        6.Folosiţi numai traseele marcate. Urmăriţi marcajele de pe traseu.

        7.Nu vă abateţi de la traseu şi evitaţi scurtăturile.

        8.În cazul apariţiei dificultăţilor pe traseu sau al înrăutăţirii vremii, retrageţi-vă la cea mai apropiată cabană. Pe vreme rea (ceaţă, ger, viscol), deplasaţi-vă în grup compact şi, din nici un motiv, nu rămâneţi în urma grupului.

        9.Nu consumaţi băuturi alcoolice deoarece acestea diminuează capacitatea de efort.

        10.În cazul apariţiei unei situaţii de dificultate sau de risc la adresa integrităţii, sănătăţii sau a vieţii puteţi solicita ajutorul Jandarmeriei Montane prin intermediul numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112, specificând, pe cât posibil, următoarele:

        – datele de identificare ale persoanei care anunţă;
        – ce s-a întâmplat;
        – câte persoane au nevoie de ajutor;
        – unde sunt persoanele aflate în dificultate;
        – când s-a produs accidentul.

        Structurile montane ale Jandarmeriei Române sunt specializate, pregătite şi dotate în vederea exercitării atribuţiilor privind misiunile de menţinere a ordinii publice în zonele montane şi pe traseele turistice; aceste structuri participă la prevenirea şi combaterea încălcărilor prevederilor normelor legale, căutarea şi salvarea persoanelor care se află în pericol.

        Jandarmii montani pot fi solicitaţi să intervină în situaţii de urgenţă la numărul 112 !

        În județul Bacău se circulă în condiții de iarnă

          Accident la Buhoci. Foto: Lucian Mitrofan

          Pe drumurile din județul Bacău se circulă în condiții de iarnă și se acționează pentru asigurarea condițiilor bune de trafic și protectia cetățenilor, sub coordonarea prefectului Liviu Miroșeanu.

          „Urmare a ninsorilor mai însemnate cantitativ înregistrate în ultimele ore, se acționează cu utilaje pe toate sectoarele de drum pentru degajarea zăpezii de pe carosabil. Situația a fost și este, în continuare, permanent monitorizată de către prefectul județului, cu intervenții specifice ale structurilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență”, arată Carmen Cioltan, purtător de cuvânt al Prefecturii Bacău.

          S-a acționat și în cursul nopții, și al zilei de duminică pentru a se asigura circulația în bune condiții pe drumurile publice. Se intervine pe sectoarele în care viscolește, cum ar fi DN 2 km 310 ÷ 318 la Hârlesti, DN 11 km 167 ÷ 174 Bârzulesti ÷ Măgura, DN 2G km 20 ÷22 Stejaru – Grigoreni.

          „Potrivit informării reprezentantului Administrației Naționale de Meteorologie Bacău, duminică, până la ora 20, în nord și centru va ninge, temporar însemnat cantitativ, astfel că se va depune strat de zăpadă, local consistent. Vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală în general de 50…55 km/h, iar la munte, în special pe creste, vor fi rafale de peste 70…80 km/h, viscolind și spulberând zăpada”, informează reprezentantul Prefecturii Bacău.

          Aceasta fiind situația, participanții la trafic sunt rugați de autorități să se adapteze condițiilor de iarnă și să echipeze corespunzător vehiculele, precum și să se informeze cu privire la condiția drumurilor de interes, astfel încât să se evite situațiile de urgență și să se asigure buna circulație în trafic.

          Sunt închise șapte drumuri județene

          Șapte drumuri județene (35,6 km) care au trafic extrem de redus sunt închise pe durata iernii prin hotărârea Consiliului Județean, iar pe alte 22 se circulă, dar se poate interveni cu utilaje doar la ordinul Comandamentului de deszăpezire.

          Concret, este închisă circulația pe DJ 118 Răchitiș-Pădureni, fără variantă ocolitoare din cauza unui pod avariat, pe DJ 156H Runc – județul Neamț și DJ 156B Băgești – Băsăști, din cauză că sunt impracticabile.

          Vor fi închise și DJ 207F Pădureni – Ilieși, cu varianta de circulație Berești Bistrița – Pădureni – Racova – Ilieși, DJ 252 Ocheni – Găiceana, cu varianta ocolitoare Huruiești – Ocheni – Dealu Morii – Găiceana, DJ 252B Gioseni – Bazga, cu varianta Chetriș – Gioseni – Horgești – Răcătău – Bazga și DJ 252F Bărtășești – Brad, cu varianta Izvoru Berheciului – Brad.

          Urători la ședința de bilanț a Filialei Bacău „Cultul Eroilor”

            Membrii Consiliului Director al Filialei „Col. Corneliu Chirieș” Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor și invitații lor la ședința de bilanț a activităților anului 2019 au fost colindați de duetul interpreților de muzică folk Mihaela și Marcel Bălan, dar și de o ceată de urși din Dofteana, organizată și condusă de președintele subfilialei din comună a Asociației Cultul Eroilor, ceată din care fac parte toți membrii familiei sale. Un colind a fost cântat de însuși președintele filialei băcăuane, col. (rtr.) Paul-Valerian Timofte.

            La ședința Consiliului Director au fost prezenți președinți de subfiliale din județ, dar și consilierul local Ilie Bârzu, din Consiliul Local Bacău, și doi colaboratori ai filialei, profesorul Bogdan Romandaș, din Onești, și muzeograful Alin Radu, din Târgu Ocna.

            Membrii Consiliului au făcut o succintă analiză a activităților propuse pentru anul care se încheie și a fixat câteva repere din programul de activități pe anul viitor. Din inițiativa președintelui filialei din Bacău a Asociației Cultul Eroilor, col. (rtr.) Paul-Valerian Timofte, vicepreședinte al Asociației Naționale, anul 2020 va fi dedicat de Asociație recunoașterii internaționale a Marii Uniri. În anul 2020 va fi marcat centenarul Conferinței de pace de la Paris și Tratatului de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria.

            Filiala editează propria sa revistă, „Bacăul Eroic”, dar a publicat și o0 carte dedicată împlinirii a 25 de ani de la înființarea sa, lucrare premiată de Asociația Națională Cultul Eroilor și la manifestarea anuală Euroinvent, de la Iași.
            Recent, Filiala Bacău a inițiat, la nivelul autorităților locale din comuna Pârjol și de la nivelul județului, declanșarea unor acțiuni de reabilitare a unui vechi și reprezentativ monument istoric – Movila lui Ștefan cel Mare din satul Hemieni, un punct strategic de observare a Văii Tazlăului pentru prevenirea atacurilor formațiunilor militare străine asupra populației din vremea marelui domnitor moldovean.

            „Anul 2019 a fost pentru noi un an bogat. Din ceea ce ne-am propus să facem am realizat aproape tot, în acțiuni reușite organizate în Bacău, dar și în mai multe localități ale județului, între care Onești, Moinești, Măgirești, Mănăstirea Cașin, Traian și Pârjol. Activitatea filialei a fost recunoscută și premiată și la nivel central, la Asociația Națională Cultul Eroilor, unde numai patru filialei au primit diploma și emblema de onoare a Asociației. La zilele de comemorare a eroilor filiala noastră a fost prezentă prin reprezentanții ei, care au depus, la monumentele dedicate eroilor, coroane de flori.”
            Col. (rtr.) Paul Valerian Timofte

            S-a deschis patinoarul din stațiunea Slănic-Moldova

              Temperaturile scăzute specifice lunilor de iarnă oferă condițiile potrivite funcționării unui patinoar care completează oferta turistică a agenților hotelieri, pentru ca împreună cu autoritățile locale să ofere turiștilor o vacanță de sărbători cât mai plăcută.

              În proiectul demarat de Primăria Slănic-Moldova, prin care se încurajează sportul și mișcarea în aer liber, copiii slăniceni au gratuitate la intrarea pe patinoar în fiecare marți între orele 12.00 – 17.00.

              Patinoarul este amplasat pe terenul de tenis de lângă Parcul Central al stațiunii Slănic-Moldova și va funcționa până la 29.02.2020.

              Program: Zilnic, între orele 10.00 – 24.00.

              Stațiunea Slănic-Moldova dispune și de pârtia de schi „Nemira”, care funcționează pe perioada sezoanelor de iarnă și vară.

              Romulus-Dan BUSNEA

              Ninsori și viscol la sol în mai multe județe ale Moldovei. Starea drumurilor naționale

                La acest moment, circulația pe drumurile naționale din administrarea DRDP Iași este asigurată, fără blocaje rutiere cauzate de starea vremii sau a carosabilului.

                Ninge în toate județele Moldovei, cu viscol la sol înregistrat pe mai multe sectoare din județele Iași, Bacău, Botoșani, Neamț și Suceava.

                Carosabilul este umed, cu sectoare de zăpadă frământată, tratată cu antiderapant, în strat de 0-2 cm.

                Vizibilitatea este scăzută din cauza ceții pe DN 24 (Poieni – Păun – intrare mun. Iași), iar temperatura aerului în regiune este cuprinsă între -3 și 1°C:

                Iași 1°C, Bârlad (VS) 0°C, Suceava -2°C, Câmpulung Moldovenesc (SV) -3°C, Piatra Neamț (NT) -1°C, Botoșani -1°C, Bacău 0°C, Focșani (VN) 0°C, Galați 1°C.

                Pe timpul nopții, la nivelul DRDP Iași s-a acționat cu 207 autoutilaje și s-au răspândit 2.315,5 tone de material antiderapant (sare – 2.147,5 tone, nisip – 166 tone, clorură de calciu – 2 tone), pe toate sectoarele, după cum urmează:

                – SDN Iași: 27 autoutilaje, 281 t antiderapant
                – SDN Suceava: 26 autoutilaje, 281 t
                – SDN C-lung Moldovenesc: 23 autoutilaje, 349 t
                – SDN Piatra Neamț: 31 autoutilaje, 439 t
                – SDN Botoșani: 23 autoutilaje, 405 t
                – SDN Bacău: 34 autoutilaje, 202 t
                – SDN Bârlad: 20 autoutilaje, 93,5 t
                – SDN Focșani: 13 autoutilaje, 179 t
                – SDN Galați: 10 autoutilaje, 86 t

                În prezent, se acționează cu lamă și antiderapant pe toate sectoarele de drumuri naționale, în condițiile în care zona Moldovei este în continuare sub atenționate COD GALBEN de ninsori și viscol până la ora 20:00.

                Recomandarea noastră pentru conducătorii auto este de a circula prudent, cu viteză redusă și cu echiparea corespunzătoare a autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

                Pentru informații privind starea drumurilor naționale din zona Moldovei, DRDP Iași stă la dispoziția participanților la trafic prin DISPECERATUL său deschis în regim de permanență – tel. 0232/213168.

                Informații actualizate despre starea vremii și a carosabilului pot fi obținute și de la Dispeceratul CNAIR:
                021.9360
                021.264.33.33
                021.264.33.34
                TELVERDE
                0800.809.360
                dispecerat@andnet.ro

                Familia din Nazaret

                Pagina din Matei ne prezintă familia din Nazaret pe calea dureroasă a exilului. Iosif, Maria şi Isus trăiesc condiţia dramatică a refugiaţilor. Parcurg un drum care, în anumit sens, anticipează pe cel al Calvarului. Cărţile apocrife, cu povestirile lor legendare, încearcă să facă să înflorească acel drum cu multe episoade patetice şi miraculoase. Dar fantezia nu reuşeşte, în acest caz, să îndulcească realitatea care a trebuit să fie aspră, amară, dominată de nesiguranţă, de frică şi incertitudine.

                Multe familii, astăzi, se pot recunoaşte în aceeaşi situaţie. Războaie, persecuţii politice, rasism, mizerie, foame, rup şi tulbură crud un număr mereu crescând de familii, ale căror membri sunt constrânşi să ducă o existenţă precară, ameninţată, umilită. În ţări îndepărtate, chiar şi când găsesc de lucru, nu află totdeauna o adevărată primire, omenie, respect, recunoaşterea demnităţii lor, preţuirea valorilor pe care ei le poartă. Şi foarte adesea trebuie să facă conturile cu ostilitate, prejudecăţi, suspiciuni, marginalizare. Visele se spulberă repede la suflul îngheţat al situaţiilor insuportabile, al atitudinilor meschine, al dificultăţilor de netrecut. Viitorul apare mereu mai nesigur.

                Primirea este tema care stă la baza liturgiei de astăzi (primirea unui marginalizat şi care este considerat un străin; primirea celor în vârstă şi a celor slabi în ambientul familiar; primirea chemărilor de sus pentru un drum de eliberare de orice sclavie şi pentru salvarea valorilor ameninţate). Primirea, în fragmentul din scrisoarea către Coloseni (a doua lectură) se lărgeşte de la marginile familiei până la îmbrăţişarea unei perspective comunitare, ecleziale.

                Cuvintele creştinului, dacă nu sunt cuvinte de caritate, nu sunt nici cuvinte creştine. Dacă mărturia pe care o dau cei credincioşi, în orice circumstanţă, nu este o mărturie de iubire, de respect, de blândeţe, devine motiv de scandal. Şi nu este nici o cauză sfântă care să justifice pierderea simţului adevărului, chiar şi faţă de „duşmani” (care uneori sunt de-a dreptul fraţi în credinţă!). Un adevăr care nu este însoţit de iubire, şi nu este susţinută cu armele iubirii, nu mai este un adevăr creştin, nu are nimic comun cu evanghelia. Dacă moare iubirea, moare împreună cu ea şi adevărul.

                „Dacă nu sunt cuvinte de caritate, nu sunt nici cuvinte creştine.”

                Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Nicolae” Bacău

                Pâinea noastră cea de toate zilele, ieri și azi

                  Până în 1989, în Bacău, ca peste tot în țară, se producea pâine după rețetele clasice, folosindu-se ingrediente naturale, și fără amelioratori. Eventual, produsele speciale puteau conține adaosuri de zahăr, lapte și grăsimi. Pâinea era făcută în celebrele cuptoare încălzite cu tuburi cu aburi, majoritatea de tip Dampf. Astfel că, la final, găseam în rafturi un produs cu adevărat de calitate.

                   

                  În magazine găseam atât pâinea neagră, de 500 de grame, la 2,50 lei (pe care o cumpărau cel mai mult locuitorii de la țară pentru a hrăni porcii), sau de un kilogram, la 5,40 lei, cât și cea albă, de 3,60 lei, cea mai apreciată de băcăuani. Mai puțin aleasă era pâinea intermediară, de 3,8 lei.

                  Cuceriți de turci

                  În primii ani după ’90, pe mesele băcăuanilor apărea prima pâine aerată şi voluminoasă, produsă în cuptoarele afaceriștilor turci. Era extrem de consumată, mai ales după foamea din timpul comunismului, când totul, inclusiv pâinea, se vindea pe…cartelă – o jumătate pe zi.

                  De altfel, turcii au fost primii care, pe lângă drojdia exagerat de multă folosită, puneau și aditivi, obicei „îmbrățișat” imediat și de brutarii români.

                  „Nu mai poți face pâine doar din ingredientele clasice. Orice ai face, nu crește, nu arată bine, ca să o poți vinde. Pentru că omul asta vrea, să cumpere o pâine «umflată», aspectuoasă”, spune un brutar din Onești.

                  Treptat, cuptoarele turcilor au fost închise, în special după ce afaceriștii străini au fost prinși evazionând statul român sau că…foloseau apa încălzită de la calorifer, la pregătirea aluatului. Câțiva ani mai târziu, s-a diversificat și oferta de pâine, alături de clasica franzelă albă, făcându-și loc pâinile împletite, cele cu cartof, cele din făină de secară (nu se cultivă secară câtă pâine de acest tip se vinde în toată țara n.r.), pâini graham, la tavă sau…lipiile arăbești.

                  Pâinea din aluat congelat, adus din import

                  Între timp, și concurența de pe piața de panificație s-a ascuțit, apărând tot soiul de mici sau mari producători. Din păcate, odată cu ei, s-au înmulțit și produsele „pline” de amelioratori, introduși tocmai pentru a prelungi perioada de valabilitate a pâinii.

                  Venirea marilor magazine a determinat falimentarea micilor producători de pâine, brutăriile de cartier fiind nevoite să tragă obloanele. Și asta pentru că nu mai puteau concura pâinea produsă de lanțurile de magazine în liniile de fabricații proprii. Târziu s-a aflat că de fapt hyper și supermarket-urile foloseau aluat congelat preparat în țările lor de origine sau din…Bulgaria.

                  Și nu doar pâinea, ci și produsele de patiserie se fac din aluat congelat. Cert e că pâinea congelată se produce mult mai repede și mai ieftin decât cea normală. Această pâine, odată cumpărată, după câteva ore se întăreşte. Specialiștii avertizează că pâinea congelată se produce doar cu folosirea de aditivi alimentari speciali. S-a ajuns atât de departe, încât una din patru pâini de pe mesele românilor este din aluat congelat adus din import.

                  Rețeta simplă, a bunicii

                  Produse tradiționale de panificație, făcute după rețetele simple, ale bunicii, nu prea există în comerțul mic sau mare. Poate, pe la țară, cu puțin noroc, mai găsești pâinea cea „adevărată”.

                  „La noi, oamenii cumpără pâine de la comercianți, în general, adusă cu mașinile, de la Moinești sau de la Pârjol, unde există o brutărie. Mai face și lumea, fiecare pe-acasă, dar destul de rar. Soția mea coace pâine de casă, după rețeta simplă, cu făină, drojdie, apă și sare. Atât. Eu încă mai am cuptorul bătrânesc, păstrat la casa părintească, unde mi-am făcut și eu o gospodărie. Coace soția și 22 de cozonaci odată”, aflăm de la Eusebiu Alexandrescu, primarul din Solonț.

                  Îmi destăinuie din secretele unei pâini reușite: cuptorul trebuie să fie potrivit de încins, altfel pâinea ori nu se coace, ori se arde. Aflu că bătrânii puneau o mână de făină pe o hârtie pe care o așezau la gura cuptorului și, în funcție de culoarea pe care o căpăta, mai puneai lemne sau nu.

                  „Știm de la părinți că trebuie bine încălzit cuptorul, cu lemne, de preferat, din fag, pentru că asigură o ardere mai bună. Mama avea un fel al ei de a testa dacă e suficient de bine încălzit: ținea mâna în cuptor și spunea «Tatăl nostru» și dacă rezista era ok, dacă nu, îl lăsa să se mai răcorească”, povestește edilul din Solonț.

                  Pâine coaptă pe vatră, la foc de lemne

                   

                  În județ, există, se pare, unicul cuptor tradițional în care se coace pâine pe vatră, la foc de lemne. Îl găsim la Pârjol. E mica afacere pe care a deschis-o o localnică, Dana Buhosu, fostă angajată a fabricii de hârtie „Letea”. Din 1998, tot coace pâine pe vatră, evident, folosind ingrediente naturale.

                  „Făină, drojdie și apă. Clasică. Și un cuptor «clasic», pe lemne, singurul care a rămas în vreo trei județe – Bacău, Neamț și Vrancea. Nu folosesc acei emulgatori pe care-i găsim în alte pâini, de aia nu e așa frumoasă pâinea mea. Le spun tuturor că pâinea mea e «urâtă», dar e mult mai bună. Din păcate, oamenii nu prea apreciază asta. Foarte puțini, în general, cei mai educați, vor o pâine «urâtă» de-a mea, care e «sănătoasă». Mai nou, și tinerii, cei care sunt, la fel, mai educați, cumpără de la mine, pentru că pâinea asta o dau și copiilor”, spune Dana Buhosu.

                  Se simte atât de responsabilă față de clienții care, de fapt, de 21 de ani îi susțin mica afacere, încât a decis să-și lase numărul de telefon în fiecare unitate unde ajunge pâinea de Pârjol. În felul acesta, primește orice reclamație sau sugestie de la clienți, pentru a corecta micile neajunsuri care mai pot apărea la produsele sale. Cuptorul de la Pârjol produce pâine albă sau neagră, de 500 de grame, la 2 lei bucata, sau de un kilogram, la 3,5 lei. Tot aici se mai face și pâinea de 2 kilograme, la „metru”, care costă 7 lei. „E foarte greu să faci pâine în ziua de azi. Cred că mă ajută Dumnezeu să mai rezist. Din păcate, după 21 de ani de când fac pâine, sunt obligată să renunț la trei angajați de-ai mei.

                  Costurile mele sunt foarte mari, eu lucrez numai pe lemn, pentru că la noi nu a ajuns conducta de gaze. Chiar de-ar fi, tot nu aș coace la cuptor pe gaze”, mărturisește cu regret brutărița din Pârjol. Chiar și așa, produsele de aici au reușit să ajungă nu doar în tot județul, ci și la vecinii din Vrancea și Neamț, se pare, mult mai deschiși față de pâinea „curată”.

                  „Am nișa asta și oamenii cu pretenții vin spre mine. E singurul avantaj pe care îl mai am. Clienții nu mai vor pâine care stă pe raft luni de zile, făcută, chipurile, din grâu întreg, din măciniș, iar în realitate e plin de…«Dealurile Chimiei»”, încheie Dana Buhosu.

                  Emoţia, speranţa şi creativitatea

                  N-am mai văzut prin paginile ziarelor, nimeni nu mai organizează conferinţe de presă, nici comunicatele de presă nu ne mai asaltează cu bilanţuri şi mari realizări anuale. La sfârşit de an parcă erau tonice, vezi, domnule, că se poate. Unii mai şi muncesc, adună profit, investesc, cresc salariile, vin şi bonusurile. Un interviu, o declaraţie, un reportaj publicitar mai înviorau paginile economice. Acum, nimic. Au ieşit din uz sau nu mai sunt realizări notabile? Dacă vrei să afli informaţii de cum mai merge economia, deschizi paginile Institutului Naţional de Satistică, ale direcţiilor teritoriale, însă îţi trebuie ceva experienţă pentru a pune cap la cap informaţiile, a desprinde concluzii, a face corelaţii. Dar acolo sunt cifere reci. Pare că mergem în orb, muncim în orb, ne ducem undeva, revenim, căutăm, pe unde om fi?

                  Avem nevoie de informare corectă, deoarece doar declaraţiile de la televizor ale unor lideri peste poate de sperioşi nu au darul de a ne da încredere, speranţă. Nici performerii nu mai sunt pe prima pagină, nici statui nu mai avem cu ridica. Parcă nici istoria nu mai produce, bate pasul pe loc. Uite, Bacăul nu a mai ridicat o statuie de mulţi ani! Cred că sunt nume care ar putea scrise pe o placă de marmură sub un bust. Dar cui? Spunea cineva că doar emoţia, speranţa şi creativitatea ne-au mai rămas, pe care nimeni nu ni le poate lua sau confisca. De ce nu le-am ridica câte o statuie în centrul oraşului? Acolo se pot concentra toate emoţiile noastre, toate speranţele. Să fie una mare de care să ne izbim în fiecare zi, să ridicăm capul din pământ şi să privim spre cer. Poate aşa vom fi iarăşi mai încrezători, mai veseli, mai creativi. Cum ar arăta o statuie a Emoţiei sau una a Speranţei?

                  Consulul SUA de la Galați îi cere lui Lincoln să-l mute la Hamburg

                  Abia numit în funcție, consulul SUA de la Galați Frederick Wippermann îi cere președintelui Abraham Lincoln, printr-un intermediar, să fie transferat la Hamburg. Frederick Wippermann era german de origine, naturalizat american, și va obține mutarea la consulatul de la Hamburg, unde va reprezenta SUA între anii 1866 – 1869. În 1865 va fi unul dintre semnatarii depeșei de condoleanțe a Consulatului din Hamburg, după asasinarea lui Lincoln.

                  Am explorat puțin Biblioteca Congresului și am dat peste următoarea scrisoare a președintelui Lincoln către secretarul de stat William H. Seward, cel care, în mandatul viitorului președinte Andrew Johnson va intermedia achiziția de către SUA a teritoriului Alaska de la Rusia:

                  Executive Mansion, Washington, oct. 9, 1863.
                  Lui William H. Seward
                  Onor. sec. de stat
                  Dragul meu domn, azi, doamna Galez a intervenit pentru domnul Frederick Wippermann, acum consul la Galatz, în Moldova. Ea dorește ca el să fie transferat la Hamburg, ca preferință; dar, în orice caz, îl dorește trimis într-un loc mai agreabil decât cel în care se află acum. Dacă puteți găsi în mod convenabil o modalitate de a o mulțumi pe doamna Galez, m-aș bucura.
                  Al dvs A. LINCOLN

                  Frederick Wippermann era în 1863 consul la Galați și va fi înlocuit în 1865 cu Oscar Malmros. “Doamna Galez”, care a intervenit pentru mutarea lui Wippermann la Hamburg pe lângă Lincoln nu a fost identificată de istoricii americani.

                  Braconieri prinși pe lacul Galbeni

                    În Ajunul Crăciunului o echipă CRE care asigura paza zonei de pescuit lacul Galbeni a surprins în flagrant, pe luciul apei, două persoane aflate la braconaj.

                    Cei doi utilizau o barca artizanală și tocmai întindeau o plasă de tip monofilament, în lungime de 200 m.

                    Echipa CRE a sesizat Inspectoratul Județean de Jandarmi, braconierii fiind preluați de autorități în vederea efectuării demersurilor legale.

                    Acțiunile de teren pentru paza zonelor de pescuit ale CRE se desfășoară zilnic, conform obligațiilor contractuale asumate, astfel încât membrii pescari ai CRE sa poată pescui în cele mai bune condiții.

                    ULTIMELE ȘTIRI