Confederatia National&#227 a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR) &#8222Fr&#227tia” a anuntat pichetarea, in data de 28 aprilie, a sediului Prefecturii Bac&#227u. Sindicalistii asteapt&#227 oficializarea misc&#227rilor de protest anuntate pentru a iesi in strad&#227, vineri, in intervalul orar 10.30 – 13.00 si isi vor manifesta nemultumirile fat&#227 de problemele sociale cu care se confrunt&#227. Liderul sindicalistilor, Gheorghe Hulut&#227, spune c&#227 &#8222in eventualitatea in care ni se va aproba pichetarea Prefecturii, vom cere calculul actualizat al valorii costului minim de consum general, cresterea salariilor pentru angajatii din industrie, servicii si pentru personalul din sistemul bugetar pentru a asigura, in 2007, un venit mediu net pe economie de 1.200 RON lunar”. Sindicalistii vor revendica si respectarea drepturilor castigate prin contractele colective de munc&#227, infiintarea tribunalelor muncii, dar si cresterea num&#227rului de locuri de munc&#227 in economie prin programe guvernamentale de dezvoltare. De asemenea, protestatarii pretind asigurarea de servicii de calitate pentru cet&#227teni prin deblocarea posturilor din administratia public&#227, crearea unui sistem eficient de protectie social&#227, dar si modificarea legii tichetelor de mas&#227 si acordarea acestora nediscriminatoriu pentru toti salariatii, inclusiv cei din sistemul bugetar, precum si eliminarea taxei de mediu la unit&#227tile nepoluante.

Scris de R&#227zvan Sendrea

Priceperea t&#227ranilor romani a fost si va mereu apreciat&#227 de toat&#227 lumea. Din mainile iscusite ale t&#227ranului au iesit adev&#227rate capodopere. Str&#227inii care ne-au vizitat tara au fost, poate, cei mai interesati de a afla cat mai mult despre arta de a face mancarea s&#227 fie mai gustoas&#227. O veste bun&#227 vine dispre Europa unit&#227: aderarea la Uniunea European&#227 nu va insemna neap&#227rat numai obligatii din partea noastr&#227, ci si anumite privilegii. Astfel, de la anul, organizatiile profesionale/interprofesionale (inclusiv cele din agricultur&#227) vor putea primi, prin diverse rpograme, finatare european&#227 pentru promovarea produselor pe piata comunitar&#227, dar si in afara acesteia. Practic, beneficiarul poate primi finantare de pan&#227 la 50 la sut&#227, diferenta fiind completat&#227 de organizatiile profesionale din statul membru (organizatia care propune programul trebuie s&#227 finanteze cel putin 20% din costul total al programului). Finantarea se deruleaz&#227 pe o perioad&#227 de unu la trei ani cel mult. Activit&#227tile finantate prin astfel de programe sunt cele de publicitate prin care se evidentiaz&#227 competitivitatea produselor din UE. Sunt urm&#227rite aspecte ce tin de calitate, igien&#227, sigurant&#227 alimentar&#227, nutritie, etichetare, bun&#227starea animalelor si producerea acestora in concordant&#227 cu protectia mediului. Totodat&#227, sunt finantate campaniile de informare privind sistemul pentru recunoasterea si protectia denumirilor de origine protejate, indicatii geografice protejate, caracteristici traditionale garantate ale produselor agricole si produselor alimentare, precum si actiuni de informare privind produsele ecologice. Benficiaz&#227 de finantare prin aceste programe actiunile de informare privind sistemele de calitate si etichetare din Uniunea European&#227 sau cele privind sistemul comunitar al vinurilor de calitate produse in regiuni specifice. Interesant este c&#227 in aceste rpograme pot fi incluse atat construirea de standuri pentru participarea la targuri, actiuni la puncte de vanzare, workshopuri, realizarea de materiale in form&#227 electronic&#227, cat si promovarea in lanturi de supermarketuri, restaurante.

Din doi in doi ani, o comisie va intocmi lista cu produsele care pot beneficia de programe de promovare. Dintre produsele sustinute prin aceste programe se num&#227r&#227 fructele si legumele proaspete si procesate, vinurile de calitate, laptele si produsele lactate, carnea proaspat&#227, refrigerat&#227 sau congelat&#227, mierea si produsele apicole, plantele vii si produsele din horticultur&#227 ornamental&#227, dar si produsele ecologice.

La final aminitim faptul c&#227, in anii trecuti, extrem de putine organizatii au avut sansa de a ar&#227ta Occidentului o parte din produsele agricole obtinute din priceperea t&#227ranului roman. Printre acestea retinem participarea a 30 de t&#227rani din judetele Bac&#227u (localitatea Brusturoasa), Suceava, Brasov, Constanta si Tulcea la Terra Madre – World Meeting of Food Communities, o intalnire anual&#227 a comunit&#227tilor produselor traditionale.

Scris de Florentin Radu

A doua zi de Pasti a venit cu scumpiri ale carburantilor la statiile Rompetrol. Astfel, incepand de ieri, soferii b&#227c&#227uani care se alimenteaz&#227 de la aceste statii vor fi nevoiti s&#227 pl&#227teasc&#227 in medie cu 300 de lei vechi mai mult pe litrul de benzin&#227 si cu 100 de lei vechi mai mult pe litrul de motorin&#227. Rompetrol motiveaz&#227 scumpirea prin fluctuatiile existente la cotatiile internationale, bursele de la Londra si New York consemnand cotatii in ultima s&#227pt&#227man&#227 ce au dep&#227sit 71 de dolari barilul de titei. Noile tarife intrate in vigoare ieri la ora 08.00 la statiile Rompetrol au adus scumpiri la toate cele sase tipuri de combustibili pusi la dispozitia soferilor. Astfel, benzina Europlus f&#227r&#227 plumb se comercializeaz&#227 cu un pret maxim de 3,87 lei ron, fat&#227 de 3,84 cat era pretul vechi. Benzina Eurosuper 98 este comercializat&#227 la un pret de 3,98 lei ron fat&#227 de 3,95 lei ron, iar benzina Eurostandard f&#227r&#227 plumb are un pret la pomp&#227 de 3,41 lei ron fat&#227 de vechiul pret de 3, 38 lei ron. La motorin&#227 scumpirea este ceva mai mic&#227, cea de tip Euro 3 are un pret de vanzare de 3,44 lei ron in comparatie cu 3,33 lei ron cat era pretul vechi, motorina Super Euro 4 poate fi cump&#227rat&#227 cu 3,42 lei ron litrul, pretul vechi fiind de 3,41 lei ron litrul, in timp ce Premium E Plus cost&#227 incepand de ieri 3,44 lei ron litrul, fat&#227 de 3,41 lei ron pretul vechi.

Scris de Claudiu Banea

Din cauza ploilor abundente din ultima perioada, lucrarile agricole de primavara au fost antarziate cu cel putin trei saptamani. Potrivit celei mai recente operative trimisa ministerului de resort de Directia Agricola, pana la aceasta data au fost executate araturi pentru insamantarile de primavara pe 72 la suta din suprafata programata. Insamantari de primavara au fost facute pe doar 6 la suta din suprafata din program. In vreme ce responsabilii Directiei Agricole nu se arata prea ingrijorati, marii producatori suspina din greu pentru ca nu pot executa lucrarile de primavara. aDin punctul nostru de vedere, suntem in intarziere cu cel putin 30 de zile. Trebuia sa fi inceput de multa vreme insamantarile la floarea soarelui si la porumb. Problema nu este apa din sol, ci cantitatea mare acumulata in urma ploilor. Asta cu siguranta va influenta viitoarea recolta. Daca dupa ploi va veni, asa cum se intampla de regula, o seceta, suntem niste oameni pierdutia, a declarat Eugen Popa, administratorul firmei AICBAC Bacau. In acest an, societatea si-a propus sa insamanteze 390 de hectare de porumb si alte 350 de hectare cu floarea soarelui. La fel de ingrijorati se arata si producatorii mai mici din judet. aAraturile le-am facut in mare parte din toamna. Daca la porumb as putea zice ca nu sunt asa de mari probleme, la floarea soarelui si sfecla suntem exact pe muchie de cutit. Am reusit sa insamantez cam 14 hectare pana acum cu sfecla si vreo 10 hectare de borceag. In plus, am reusit sa pregatesc 20 hectare de teren pentru sfecla si 20 pentru floarea soarelui. M-am suparat, normal, de era sa fac infarct. Dar pe cine sa gasesc tap ispasitor? Pe Dumnezeu care ne da apa si de toate nu poti fi suparata, crede Petrisor Olteanu, administratorul firmei Agronova din Racaciuni. In acest context, este posibil ca, din cauza antarzierilor la semanat, sa asistam la nerealizarea structurii culturilor din epoca antai, urgenta antai, precum cele de orzoaica, borceag (amestec de mazariche si ovaz) si lucerna. In mod normal, aceste culturi ar trebui realizate cel mai tarziu an saptamana in curs. Prin urmare, specialistii recomanda agricultorilor sa urmareasca toate ferestrele de timp favorabile si sa treaca imediat la semanarea tuturor culturilor de primavara. Exista alte voci care sustin ca daca nu a fost cultivat pana an prezent porumb sa se renunte la aceasta cultura si sa se semene soia, sfecla de zahar sau floarea soarelui. Recomandarea are la baza explicatia ca la porumb se poate obtine an cel mai bun caz o productie de 10 tone la hectar, in conditiile in care cultura este complet mecanizata, iar pretul este relativ scazut, de 2.800 lei/kilogram, in timp ce soia se vinde cu 6.500-7.000 lei/kilogram si are si piata de desfacere asigurata.Scris de Florentin Radu

Sarbatoarea Pastelui bate la usa! Ca orice sarbatoare aduce cu ea si febra cumparaturilor. Masa pascala presupune preparate traditionale care golesc buzunarele mai ales ca preturile sunt destul de piperate. La protap sau la cuptor, in bors sau in drob, din meniu nu trebuie sa lipseasca carnea de miel. Ea poate fi achizitionata din pietele bacauane la preturi care variaza intre 120 de mii lei vechi si 150 de mii lei kilogramul in functie de greutatea mieilor. Comerciantii se lauda cu vanzari mai mari anul acesta. „Este un an foarte bun. Zilele trecute am vandut in jur de 25 de miei. Azi estimam sa vindem 50-60 de bucati&#8221, ne-a precizat un comerciant. Ouale sunt mai ieftine ca altadata, respectiv 2.000 lei bucata. Comercianti tuciurii te imbie cu vopsea pentru oua…de tipografie la 5.000 lei vechi pliculetul. Pentru a evita neplacerile cumparaturilor sunteti sfatuiti sa fiti foarte atenti la starea alimentelor achizitionate. Kilogramul de cas oscileaza intre 130 de mii si 150 de mii lei kilogramul, urda costa 100 de mii lei un kilogram. Pe langa carne, nu uitati de verdeturi daca vreti sa iesiti din cele trei zile de sarbatoare fara probleme de greutate. Un kilogram de rosii ajunge la 60.000 de lei vechi, iar unul de castraveti la 75.000 de lei vechi. Cei care nu s-au grabit sa-si faca aprovizionarea le uram: Spor la cumparaturi!Scris de Ionut Vatavu

Puterea de cumparare a bacauanilor este in scadere. Aceasta este masurata prin intermediul raportului dintre salariul mediu net si preturile individuale cu amanuntul ale principalelor produse alimentare. Potrivit Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau, luna februarie a acestui an a adus scaderi in privinta puterii de cumparare la toate principalele produse alimentare, fata de luna ianuarie a acestui an. Astfel, daca in ianuarie bacauanii isi puteau cumpara cu salariul mediu brut aproximativ 690 de paini, in februarie nu au mai reusit sa cumpere decat aproape 640 de paini. Scaderi s-au inregistrat si la cantitatea de ulei, cu aproape 15 litri, in timp ce la oua, bacauanii au fost obligati sa renunte la aproape 160 de bucati. La carne, fie ea de porc, bovine sau pui, s-a inregistrat o scadere a puterii de cumparare in medie cam cu 4 kilograme, ceea ce reprezinta o scadere a dinamicii de cumparare in luna februarie fata de luna ianuarie cu aproximativ 7 la suta. Daca am face o incursiune in istorie, si am merge in anul 1990, am observa ca bacauanii nu o duc sub nicio forma mai bine din punct de vedere al puterii de cumparare. Daca in octombrie 1990 un bacauan isi putea cumpara cu salariul de atunci in medie 110 kilograme de carne, salariul din luna februarie 2006 nu ii permite sa cumpere mai mult de 55 kilograme de carne. Tot DJS Bacau face lumina si in privinta salariului mediu brut castigat de bacauani in luna februarie 2006. Astfel, acesta s-a situat la valoarea de 1.037 lei RON, cu 20 de lei RON de persoana mai mare decat cel inregistrat la nivelul economiei nationale dar, fata de luna ianuarie 2006, castigul salarial mediu brut la nivelul Bacaului a scazut, in preturi comparabile, cu aproape 9 la suta. Salarii medii brute peste media judetului s-au inregistrat in activitatile din „servicii&#8221, sub media salariului din judet fiind „agricultura, vanatoarea si servicii anexe&#8221 si „industrie si constructii&#8221.Scris de Claudiu Banea

an scopul reducerii riscului pentru sanatatea oamenilor, animalelor si mediului, an ceea ce priveste utilizarea necorespunzatoare a produselor de protectie a plantelor, a fost necesara reglementarea omologarii si a controlului oficial al comercializarii si al utilizarii acestora. Astfel, pentru alinierea procedurii nationale de omologare a produselor de protectie a plantelor la cea comunitara, a fost armonizata legislatia nationala cu reglementarile Uniunii Europene. an acest sens, a fost elaborata si aprobata Hotararea Guvernului nr. 1559/2004, privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor an vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, armonizata cu Directiva Consiliului nr. 91/414/C.E.E. privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor. Prevederile acestei hotarari vor intra an vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. ancepand cu aceasta data, an Romania va ancepe procesul de reevaluare a tuturor substantelor active si a produselor de protectie a plantelor existente pe piata an vederea omologarii conform procedurii europene. Pentru a facilita desfasurarea procesului de reevaluare si pentru a veni an sprijinul solicitantilor, Directia Fitosanitara intentioneaza sa antocmeasca un plan pe baza caruia vor fi depuse dosarele substantelor active si ale produselor de protectie a plantelor. an vederea antocmirii planului, detinatorii omologarii vor anstiinta Directia Fitosanitara, pana la data de 31 mai 2006, cu privire la produsele de protectie a plantelor omologate ce vor fi mentinute pe piata dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.Scris de Ovidiu Drug

La sfarsitul lunii martie, o echipa de control a Garzii Financiare a descins inopinat la „Albrau&#8221 SA Onesti, unde

s-a constatat ca fabrica de alcool etilic rafinat era an stare de functionare, desi programul de functionare aprobat era cu totul altul. In urma controlului au fost depistate nereguli grave la instalatia de producere a alcoolului. Comisarii au depistat un sistem de flanse si robinete nesigilate sau sigilate lejer, amplasate anaintea contoarelor, fapt ce dadea posibilitatea sustragerii unor cantitati mari de alcool, fara contorizarea acestuia. De asemenea, in rezervoarele instalatiei, comisarii garzii au gasit aproximativ 200 tone de materie prima, aflate in diferite stadii de fermentare, desi acest lucru contravenea intelegerilor aprobate. Tot cu ocazia descinderii, au fost depistati 6.290 litri de bauturi spirtoase, imbuteliate in sticle cu timbre fiscale false. Prin extinderea verificarilor si asupra unor clienti ai Albrau Onesti, au mai fost depistati 1.800 litri bauturi alcoolice, ambalajele fiind marcate cu timbre fiscale false. La solicitarea Garzii Financiare, „Imprimeria Nationala&#8221 s-a deplasat la locurile constatarilor si a confirmat faptul ca timbrele nu sunt autentice. Surse care au dorit sa isi pastreze confidentialitatea au declarat ca „timbrele falsificate au fost aduse la Albrau Onesti pe o filiera din Bulgaria. Nu este prima data cand asupra societatii onestene planeaza suspiciuni in ceea ce priveste corectitudinea aplicarii timbrelor fiscale pentru bauturile alcoolice produse. De altfel, conducerea Albrau Onesti era mana in mana pana anii trecuti cu cei de la Garda financiara. Nu s-a auzit de nici un control pana in acest an&#8221. De fapt, Albrau Onesti a mai fost implicata in scandaluri mediatice, numele celor din conducerea societatii figurand pe lista celor care au dat declaratii in fata procurorilor anticoruptie. Procurorii ieseni au dispus trimiterea in judecata a lui Marcel Hritac, director general al National Bere Holding SA Iasi, societate aflata in stranse legaturi cu cea din Onesti, Daniel Tarlungeanu, director general al fabricii de bere Albrau Onesti, si Gabriela Bitica, membru al consiliului de administratie al SC NBH SA si director economic in cadrul aceleiasi societati. Cei trei sunt acuzati de incalcarea prevederilor legale referitoare la folosirea bunurilor societatii contrar intereselor acesteia si in scopul de a obtine foloase necuvenite, efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert si incompatibile cu functia.Scris de Ovidiu Drug