Situația critică pe care o traversează municipiul Onești datorită faptului că s-au împlinit 4 (patru) zile de când locuitorii de aici nu beneficiază de apă potabilă (datorită unor avarii în lanț din zona orașului Târgu Ocna la conducta de aducțiune de la Barajul Valea Uzului), a fost luată în dezbaterea Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

Acesta s-a întrunit la sediul Primăriei Onești azi (luni 16 septembrie), în jurul orei 9.00 și a luat mai multe decizii în sprijinul locuitorilor municipiului.

Astfel, s-a hotărât ca să fie amenajate un număr de 16 puncte de distribuire a apei menajere către populație în mai multe zone ale orașului. Vor fi amplasate puncte de distribuire a apei menajere pe străzile Viitorului, Aurora, Mercur 2, Emil Rebreanu, B-dul Oituz nr. 4 – 6, Aleea Parcului nr. 13 – 15, în parcarea de la Primăria veche.

De asemenea vor fi puncte de distribuire și în cartierul Mal, pe b-dul Oituz nr. 35, la blocul K (în zona Moldova), pe Calea Mărășești (la numerele 1, 10 și 12) dar și la biserica romano – catolică de pe strada Pajurei, în parcarea ”Jysk” și în cartierul TCR. Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Onești a hotărât ca persoanelor cu situație dificilă care sunt în evidența Direcției Generale de Asistență Socială să le fie distribuită apă potabilă.

O măsură ”curajoasă” luată de către Consiliul Local pentru Situații de Urgență din Onești este de a înainta o propunere către Instituția Prefectului Bacău de a sista cursurile la toate unitățile de învățământ preșcolar, gimnazial și liceal din raza administrativ – teritorială a municipiului până la remedierea avariilor și reluarea furnizării apei în flux continuu. Între timp echipe de lucru de la CRAB execută lucrări de remediere a avariilor apărute pe raza orașului Târgu Ocna pentru repunerea în funcțiune a sistemului de alimentare cu apă. O avarie majoră a apărut în seara zilei de 15 septembrie în timp ce se încerca umplerea rezervoarelor din Târgu Ocna, pentru alimentarea acestui oraș – stațiune. Printr-un comunicat al RAJA Constanța (din dimineața zilei de luni 16 septembrie), se face cunoscut faptul că ”oneștenii vor fi informați permanent despre stadiul și evoluția lucrărilor pentru înlăturarea avariei”.

A patra campanie de investigaţii arheologice pentru căutarea şi descoperirea mormintelor deţinuţilor politici morţi în Penitenciarul din Târgu Ocna

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând de astăzi, 16 septembrie 2019, a patra campanie de investigaţii arheologice în oraşul Târgu Ocna, jud. Bacău. Acţiunea urmăreşte căutarea, descoperirea, recuperarea şi identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici morţi în penitenciarul din localitate.

După instaurarea regimului comunist, prin fraudă electorală şi ameninţare cu forţa, conducerea politică a ţării a iniţiat un vast program de anihilare a oricărei forme de opoziţie, iar metodele utilizate pentru îndepărtarea tuturor celor care se împotriveau noului regim au fost condamnarea pentru infracţiuni politice la pedepsa cu moartea sau încarcerarea în penitenciare, lagăre şi colonii de muncă, internările administrative, fără proces, ori executarea sumară a oponenţilor, fără existenţa unor sentinţe judecătoreşti.

Conform unei evidenţe actualizate bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenţiei. Morţii au fost înhumaţi într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena aflată în Parohia Poieni, pe str. Crizantemelor. Înmormântările au fost practicate într-o zonă distinctă a cimitirului, trupurile defuncţilor fiind depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, iar mormintele nu au fost marcate cu semne de identificare. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, unii dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului, însă la adâncimi mai mici şi numai în sicrie confecţionate din placaj. În ultimele decenii, suprafaţa de teren unde au fost îngropaţi deţinuţii şi bolnavii psihici a fost cedată treptat credincioşilor din parohie pentru locuri de veci, acest lucru provocând distrugerea parţială sau totală a mormintelor mai vechi.

Evoluţia situaţiei din ultimii ani a determinat efectuarea în cursul anilor 2011, 2013 şi 2018 a unor cercetări arheologice pentru verificarea suprafeţelor de teren rămase încă neafectate de mormintele mai noi. În cursul acestor cercetări au fost identificate un număr de 42 de morminte dintre care 13 aparţineau unor foşti deţinuţi. Astăzi, în zona cimitirului care prezintă interes pentru cercetarea noastră au mai rămas libere doar câteva porţiuni restrânse de teren, care vor urma şi acestea să fie ocupate de morminte. Această stare de lucruri reclamă intervenţii arheologice repetate în scopul degajării de sarcină istorică a acestor suprafeţe, încercându-se în acest fel să se salveze ceea ce se mai poate salva din mormintele deţinuţilor rămase încă neafectate.

Rămăşiţele pământeşti recuperate în cursul cercetărilor anterioare la care se adăuga şi cele care se vor mai descoperi în campaniile următoare, intră în circuitul legal al expertizelor medico-legale şi antropologice, toate investigaţiile trebuind să conducă în cele din urmă la stabilirea identităţii acestor victime prin efectuarea testelor comparative de ADN. Din păcate, reamintim că multe din mormintele deţinuţilor politici au fost distruse în decursul timpului de înmormântările ulterioare, iar pentru recuperarea acestora nu se mai poate face nimic. Multe dintre victimele care au murit în acest penitenciar au rude şi urmaşi care, de la căderea oficială a regimului comunist, aşteaptă din partea autorităţilor statului adoptarea unor măsuri reale şi efective care să conducă la descoperirea şi recuperarea osemintelor acestor oameni, care au zăcut zeci de ani în morminte anonime. Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, aşa cum se ştie, ultima formă de justiţie omenească posibilă. Cazul deţinuţilor politici morţi în penitenciarul de la Târgu Ocna şi a locului unde aceştia au fost îngropaţi face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a unei sesizări depuse de IICCMER.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare în acest proiect (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Târgu Ocna), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza şi Alin Radu. Investigaţiile se vor desfăşura în strânsă conlucrare cu Parchetul Militar şi cu alte instituţii ale statului. Acţiunea este susţinută de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi se desfăşoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită în plan tehnic de Primăria oraşului Târgu Ocna (primar Ştefan Şilochi) şi Parohia Ortodoxă din Târgu Ocna-Poieni (preot Cristian Gabriel Mazilu).

Penitenciarul de la Târgu Ocna

Scurt istoric

În perioada comunistă, penitenciarul de la Târgu Ocna a servit pentru detenţia persoanelor bolnave de TBC, fiind caracterizat în literatura de specialitate drept o adevărată Bastilie sanitară a României comuniste.

Condiţiile climaterice deosebite ale zonei geografice au contribuit la înfiinţarea aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unei închisori. Iniţiativa i-a aparţinut domnitorului moldovean Grigore Ghica, care fusese impresionat de condiţiile grele în care lucrau deţinuţii de la salina din localitate, unde acesta avea în proprietate un conac.

Lucrările la construcţia închisorii au fost începute în anul 1851 şi au fost finalizate în 1855, în tot acest interval de timp deţinuţii fiind cazaţi, din dispoziţia domnitorului, în clădirea conacului.

Edificiul, în formă de potcoavă, a fost ridicat lângă conacul domnesc, iar intrarea se făcea prin poarta conacului, care a devenit clădire administrativă. Închisoarea propriu-zisă era destinată exclusiv condamnaţilor, dar numai pe timp de noapte, deoarece ziua aceştia erau duşi la munca din ocnă.

Până în anul 1931, denumirea oficială a penitenciarului a fost aceea de Închisoare Centrală de Muncă Silnică. În acel an s-a constatat că majoritatea condamnaţilor de la Târgu Ocna sufereau de tuberculoză pulmonară şi, ca urmare, s-a dispus încetarea folosirii acestora la munca din salină.

De atunci, închisoarea a fost transformată în loc de detenţie exclusiv pentru bolnavii de TBC. Deţinuţii consideraţi sănătoşi au fost transferaţi la alte penitenciare din ţară, iar cei bolnavi de TBC din alte închisori au fost aduşi la Târgu Ocna.

În anul 1936 s-a început construirea unei noi clădiri cu profil de sanatoriu TBC, un edificiu cu trei nivele, care a fost dat în folosinţă în 1939, an în care s-a început şi demolarea treptată a vechii închisori, mai puţin a clădirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultată din demolări a servit ulterior la construirea zidului împrejmuitor al noii închisori.

În perioada 1851-1930, la Târgu Ocna au fost încarceraţi deţinuţi de drept comun, criminali şi tâlhari, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă şi pe termen limitat. În timpul Primului Război Mondial, infracţiunile care predominau au fost dezertările de pe front sau refuzul de a satisface serviciul militar. După 1930 aici au fost aduşi şi deţinuţi comunişti.

După 23 august 1944, comuniştii aflaţi în detenţie au fost eliberaţi, iar imobilul a servit temporar ca spital de campanie.

În perioada comunistă, penitenciarul-spital din Târgu Ocna a găzduit deţinuţi cu grad sporit de periculozitate. Penitenciarul a funcţionat cu specificul de spital pentru bolnavi de TBC până în anul 1977, când penitenciarul a fost desfiinţat.

Între 1977 şi 1997 stabilimentul a funcţionat ca şi cămin pentru bolnavi psihici cronici. Printr-un ordin al ministrului Justiţiei din 1997, penitenciarul-spital de la Târgu Ocna a fost reînfiinţat.

Perioada comunistă a închisorii a consemnat mai multe categorii de deţinuţi: contrarevoluţionari, deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, precum şi deţinuţi minori, însă numai băieţi. În diferite perioade ale regimului comunist, numărul celor internaţi la Târgu Ocna a variat între 350 şi 550 de deţinuţi.

În cursul anului 1950, la Târgu Ocna au fost transferaţi de la închisoarea din Piteşti câteva zeci de foşti studenţi suferinzi de TBC. În perioada 1949-1952, la Piteşti, conducerea Ministerului de Interne şi a Securităţii, în complicitate cu o echipă de torţionari selectaţi din rândul condamnaţilor aflaţi atunci în penitenciarul de la Suceava, a iniţiat şi aplicat un experiment inuman, care a vizat reeducarea şi demascarea prin metode de tortură a deţinuţilor. Acest fenomen a vizat şi alte penitenciare din ţară, printre care şi Târgu Ocna.

Aici, datorită condiţiilor speciale de detenţie, a faptului că închisoarea se afla amplasată în oraş, dar şi din cauza unor inabilităţi ale Securităţii, reeducarea s-a dovedit a fi un eşec. În cele din urmă, toată acţiunea plănuită a se desfăşura după normele testate la Piteşti a fost suspendată.

La Târgu Ocna nu s-a putut aplica un experiment de reeducare, ci dimpotrivă, se poate spune că ceea ce s-a întâmplat aici a fost tocmai opusul Fenomenului Piteşti. La acest lucru a contribuit mult şi faptul că deţinuţii erau suferinzi cu toţii de o boală contagioasă, iar personalul închisorii era rezervat în a veni în contact direct cu condamnaţii.

În perioada comunistă, până în anul 1968, penitenciarul a fost condus de următoarele persoane: Ioan Ionescu (1945), Constantin Ştirbu (1945), Nicolaeiu Costescu (1946), Ştefan Daniliuc (1946-1950), Anton Brumă (1950-1952), Petru Călin (1952-1953), Gheorghe Ciurcanu (1953-1966), Ştefan Vasile (1966-1968).

Cinci persoane au fost rănite, luni dimineaţă, după ce trei maşini şi un TIR s-au ciocnit pe DN 11, din cauza unei depăşiri neregulamentare.

Traficul în zona localităţii Helegiu a fost blocat.

Cinci oameni au fost răniţi, luni dimineață, după ce trei maşini şi un TIR s-au ciocnit în judeţul Bacău. Potrivit informațiilor obținute, unul dintre şoferi ar fi făcut o depășire neregulamentară.

Traficul a fost reluat pe DN11 Oneşti – Bacău, în zona localităţii Helegiu, judeţul Bacău.

Cele cinci persoane au fost transportate la spital.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău va desfășura în perioada 16-20 septembrie ocampanie de informare în școlile din județ, dedicată Zilei Internaționale pentru Protecția Stratului de Ozon, celebrată în fiecare an pe 16 septembrie. Campania este menită să atragă atenția asupra necesității de a lua atitudine și de a acționa în folosul mediului și pentru sănătatea noastră.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a declarat data de 16 septembrie 1991, „Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993, asumându-și obligația de a se conforma prevederilor acestuia.

În 2019 se aniversează 32 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal și se serbează a 29-a zi a Ozonului sub deviza: „32 de ani spre vindecare”. Tema anului 2019 celebrează peste trei decenii de cooperare internațională remarcabilă pentru protejarea stratului de ozon și a climatului prin intermediul Protocolului de la Montreal. Aceasta ne reamintește că trebuie să continuăm lupta pentru a asigura sănătatea lumii și a planetei. Protocolul de la Montreal a condus la înlocuirea a 99% din substanțele care degradează stratul de ozon, prezente în frigidere, aparate de aer condiționat și multe alte echipamente.
Ultima evaluare științifică privind degradarea stratului de ozon, finalizată în 2018, ne arată că anumite părți din stratul de ozon s-au reabilitat într-un ritm de 1-3% la 10 ani, începând cu anul 2000. În ritmurile preconizate, ozonul din emisfera nordică și cel de la altitudine medie se va reface până în anul 2030. Cel din emisfera sudică va urma această tendință până în anul 2050, iar cel din regiunile polare până în anul 2060. Eforturile privind protecția stratului de ozon au contribuit, de asemenea, la lupta împotriva schimbărilor climatice prin diminuarea emisiilor cu cca. 135 miliarde de tone în echivalent de bioxid de carbon, din 1990 până în 2010.

„În Ziua Ozonului ne sărbătorim succesul. Dar trebuie să continuăm lupta, să menținem aceste rezultate, în special pentru a preîntâmpina apariția surselor ilegale de substanțe care degradează stratul de ozon. Trebuie să susținem deschis Amendamentul Kigali la Protocolul de la Montreal privind reducerea progresivă a utilizării hidrofluorocarburilor (HFC) la nivel mondial, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019. Prin renunțarea la hidrofluorocarburi (freoni), gaze cu efect puternic în încălzirea globală, acest amendament poate preveni creșterea temperaturii globale cu 0,4 °C până la sfârșitul secolului, continuând astfel protejarea stratului de ozon. Prin combinarea acțiunii de renunțare la freoni cu îmbunătățirea eficienței energetice în industria de refrigerare, se pot obține beneficii climatice însemnate.”
Petrică Ilieș, director executiv al APM Bacău

În perioada 16-22 septembrie 2019 se desfășoară în Municipiul Bacău o nouă ediţie a evenimentului „SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII” (European Mobility Week) – a XVIII-a la nivel european și a V-a la nivel local, cu deviza „WALK WITH US!” (Mergi cu noi!).

Organizatorul acestui eveniment, Municipiul Bacău, reprezentat de Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău, invită cetăţenii municipiului să se alăture acestei inițiative, propunând o schimbare la nivel comportamental și oferind opţiuni de transport local și de mobilitate nepoluantă.

Campania susținută de SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII din 2019, „Safe Walking and Cycling – Mergi pe jos sau cu bicicleta, în siguranță” încurajează oamenii să aleagă moduri active de deplasare sau să îmbine mersul pe jos și cu bicicleta cu transportul public. Pe lângă flexibilitate, mersul pe jos și cu bicicleta au multe alte beneficii, cum ar fi accesibilitatea socială și economică, fiabilitatea, faptul că nu generează emisii și impactul pozitiv asupra sănătății. Poate mai presus de toate, orașele în care predomină mobilitatea activă sunt transformate.
În programul evenimentului, ediția 2019, sunt incluse acțiuni de mediatizare și informare a elevilor din școlile municipiului, de derulare a proiectului școlar „TRAFFIC SNAKE GAME”, o masă rotundă legată de proiecții viitoare ale traseelor de bicicletă în municipiul Bacău, de conexiuni în transportul public local din perspectiva Planului de Mobilitate Urbană, precum și de proiectele ce privesc infrastructura viitoare de transport în municipiu și în împrejurimile acestuia.

S.C.Transport Public S.A. se alătură acțiunii
„SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII” din 2019 oferind GRATUITATE pe autobuzele proprii, în ziua de 18 septembrie 2019. Toți băcăuanii sunt invitați să petreacă la finalul săptămânii „Un week-end fără mașină”, participând, în colaborare cu Fundația Comunitară la diferite activități sportive de semi-maraton, ștafetă, etc.
„Mergi cu noi!” este o invitație pe care o facem oricărui băcăuan de a renunța, timp de o săptămână, la mașină și de a folosi bicicleta, mersul pe jos și transportul în comun, în deplină siguranță. Este o repetiție generală pentru un viitor care aparține acestor mijloace de locomoție.

Parteneri: S.C. Transport Public S.A, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, Fundația Comunitară Bacău, Școlile Gimnaziale: „Nicolae Iorga”, „Miron Costin”, „Alexandru cel Bun” Bacău.

PROGRAM
16 -22 septembrie 2019 INFO-MOBILITATE
SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII 2019 include acțiuni de mediatizare și informare a elevilor din școlile municipiului, prin distribuirea de materiale educative legate de modalități de deplasare non-poluante, sub deviza „WALK WITH US! – MERGI CU NOI !” Acțiunile au loc în zonele din vecinătatea școlilor și în zona centrală.
16-22 septembrie 2019
Derularea proiectului educațional „TRAFFIC SNAKE GAME – OSCAR, ȘARPELE HOINAR” – ediția nr. 1 – 2019
„TRAFFIC SNAKE GAME” este o campanie distractivă și eficientă pentru promovarea mersului pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, pe traseul către școală. Activitatea se desfășoară cu participarea elevilor claselor primare din școlile partenere înscrise și acceptate în proiect. Acestea sunt: Școala Gimnazială „Alexandru cel Bun”, Școala Gimnazială „Miron Costin”, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”. Partenerul ADL Bacău în organizarea acestui proiect este Asociația „Orașe Energie în România” (OER).
16-22 septembrie 2019
Fii activ, deplasează-te în siguranță!

Săptămâna e dedicată mersului pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun locale. Toți locuitorii municipiului Bacău sunt invitați să aleagă mersul pe jos sau cu mijloacele de deplasare nepoluante, spre și de la serviciu sau școală, în beneficiul sănătății și al mediului înconjurător.
18 septembrie 2019
„Mergi cu noi” GRATUIT pe autobuzele S.C.Transport Public S.A!
Campania SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII din 2019 încurajează oamenii să aleagă moduri active de deplasare cum ar fi transportul public. În acest context, S.C.Transport Public S.A se alătură campaniei, oferind GRATUITATE pe autobuzele proprii în această zi.
20 septembrie 2019
Masa rotundă cu tema „ Mobilitate Urbană în Municipiul Bacău – Proiecte, Percepții și Perspective”
Începând cu ora 10.00, în incinta Centrului de Afaceri și Expozițional (CAEX), se desfășoară masa rotundă privind SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII 2019.
Se prezintă și se discută aspecte legate de proiecții viitoare ale traseelor de bicicletă în municipiul Bacău, conexiuni în transportul public local din perspectiva Planului de Mobilitate Urbană, precum și proiectele de finanțare depuse ce privesc infrastructura viitoare de transport în municipiu și în imprejurimile acestuia.
21-22 septembrie 2019
„Un week-end fără mașină”
În aceste zile va fi restricționat accesul autoturismelor în zona centrală a orașului. Se desfășoară diferite activități sportive, în colaborare cu Fundatia Comunitară: semi-maraton pe distanța de 21 km, ștafeta mixtă – 3 membri, cursa copiilor pe distanța de 1,5 km, cursa urbană, cursa comunității, toate cu plecare din centrul orașului. În zona centrală este amplasat un cort al SĂPTĂMÂNII EUROPENE A MOBILITĂȚII.

Pe o culme din satul Bibirești, comuna Ungureni, a fost înălțată o cruce în memoria eroilor localnici care au căzut în Primul și Al Doilea Război Mondial. Nu întâmplător, ceremonia de inaugurare a avut loc la o mare sărbătoare a creștinătății, pe 14 septembrie, de Ziua Crucii. Împreună cu mulți oameni din satele comunei, au participat deputatul Ionel Floroiu, vicepreședintele Consiliului Județean, Silviu Pravăț, subprefectul județului Paul Cotârleț, Dorian Pocovnicu, fost prefect, acum directorul pentru Dezvoltare și Investiții al Aeroportului Internațional Bacău, și general de flotilă aeriană (r) Vasile Florea. Un sobor de preoți în frunte cu protopopul Costică Busuioc a oficiat slujba de sfințire și cea de pomenire a eroilor, a căror nume este inscripționat pe arcadele ce susțin monumentul. Elevii școlilor din comună au pregătit un frumos moment cu poezii și cântece patriotice, iar veteranii și văduvele veteranilor au primit premii din partea de primarului Vasile Bibire și Consiliul Local.

„Am ridicat acest monument pentru că mie îmi pasă de ce voi lăsa în urma mea. Sunt importante realizările din comună și mă bucur că oamenii din Ungureni trăiesc mai bine la ei acasă. Dar am vrut ca, peste zeci și zeci de ani, să existe un loc unde oamenii să vină pentru a-i cinsti pe cei care și-au dat viața pentru ca noi și urmașii noștri să trăim într-o țară liberă. Este o parte importantă a muncii mele să nu las în uitare Istoria și eroii ei.”
Vasile Bibire, primarul comunei Ungureni

„În comuna Ungureni sunt multe împliniri – drumuri bune, școli și grădinițe moderne, cămine culturale noi, toate acestea însemnând o viață mai bună pentru oameni. Era nevoie și de un simbol care să semnifice arcul peste timp între sacrificiul eroilor și realizările de astăzi. Copiii, nepoții și strănepoții celor care au dat jertfa supremă vor veni aici să-și plece fruntea cu recunoștință și cred vor înțelege cât de mult s-a schimbat viața lor în ultimii ani. Avem cu toții nevoie să păstrăm vie memoria înaintașilor, să apreciem realizările prezentului și să sperăm în viitor.”
deputat Ionel Floroiu

„Dacă uităm soldații care au luptat și au murit pentru România, ne vom pierde identitatea de români, de băcăuani. Vom deveni locuitori ai Regiunii Nord-Est, adică indivizi fără trecut, fără rădăcini, ușor de mutat și înlocuit de pe pământul strămoșilor. Dragi învățători și profesori, vă rog să-i învățați pe copii Istoria neamului pentru a fi români puternici în viață!”
general de flotilă aeriană (r) Vasile Florea

Ansamblul monumental are dimensiuni impresionante. Înălțimea este de 24,15 metri, anvergura de 11,53 metri, cu o suprafață construită la sol de 28 metri. Construcția a durat mai mult de 8 ani, iar pentru ridicarea sa a fost nevoie să fie obținute numeroase avize și aprobări, inclusiv de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Fondurile au fost asigurate de Consiliul Local Ungureni și, într-o mai mică măsură, din donații.

În aceeași zi, la Bibirești a început să funcționeze sistemul de alimentare cu apă, care va avea peste 1.000 de beneficiari. Oamenii vor avea apă potabilă în gospodării, dar este asigurat necesarul și instituțiilor publice, precum și rezervorul pentru intervenții la incendii cu o capacitate de 200 metri cubi. Lungimea totală a rețelei este de 8,5 km, iar apa vine dintr-un puț forat la o adâncime de 80 de metri.

În acest weekend, la Clubul Sportiv Ecvestru „Decebal” din Hemeiuș s-a dat startul în singurul concurs de ciclism montan din Bacău, XC Maraton Bacău – Cycling for a better you, organizat și sprijinit de Door 2 Outdoor și Happy Sport. Acesta este un concurs dedicat atât cicliştilor profesionişti și amatori, cât şi familiilor cu copii, care promovează astfel activitățile fizice în aer liber și un stil de viață activ menite să combată sedentarismul și să îmbunătățească bunăstarea individuală și socială. Competiția s-a adresat participanților de toate vârstele în ideea implicării practice a comunităţii pentru promovarea unui comportament sănătos prin efectuarea de activități fizice în natură, precum şi prin atragerea şi promovarea practicării mountain biking-ului, a dezvoltării spiritului competiţional şi a obţinerii unor abilităţi tehnice pentru străbaterea unui traseu de ciclism.
Competiția a fost structurată pe trei categorii: Tură lungă (60 km) cu dificultate mare, Tură scurtă (36 km) cu dificultate medie și Tură family (15 km) fără dificultate, pentru familiile cu copii.

Au fost premiate locurile 1, 2 și 3 din clasamentul general al turei scurte și lungi, respectiv, Premiul 1 – 500 lei, Premiul 2 – 400 lei, Premiul 3 – 300 lei. Premiile 1, 2 și 3 de la fiecare categorie de vârstă au constat în produse pentru bicicletă oferite de producători consacrați. În clasamentul general, locul I a fost ocupat de Roland Szigyarto (Târgu-Secuiesc), locul II de Matei-Constantin Budacă (Moinești), iar pe locul III s-a situat Andrei-Silvu Mazilu (Bacău).

Printre cei care s-au ocupat de buna organizare și desfășurare a concursului s-a numărat și echipa Salvamont, din cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.

Romulus-Dan Busnea

Vestea că dr. Marin Buștuc a murit a căzut ca un trăsnet peste toți cei care l-au cunoscut și apreciat pentru profesionalismul de care a dat dovadă în cei peste 30 de ani cât s-a aflat la Direcția de Sănătate Publică Bacău, unde a fost chiar și director o perioadă îndelungată.

O infecție i-a răpus trupul, iar decesul a survenit în această după-amiază la un spital din Iași.
Pentru el, medicina era totul. O spunea mereu, așa cum a mărturisit și într-un interviu acordat ziarului Deșteptarea.
https://www.desteptarea.ro/medicina-la-tara-a-contat-mult-in-cariera-mea/

Dumnezeu să îl aibă în paza Sa!

Este declaraţia unui îndrăgit actor român, invitat special la Festivalul Naţional „George Bacovia”. Sala arhiplină a Teatrului „Bacovia” l-a aplaudat minute în şir pe George Mihăiţă, care a susţinut un spectacol cu titlul „Reconstituirea unei vieţi”, care s-a compus din patru cifre: 71 – vârsta, 60 de filme, 58 de spectacole jucate, 3 copii, toate făcute de un singur om: George Mihăiţă.
Născut la Moreni, a picat de trei ori la Teatru, a cunoscut un mare actor, care i-a marcat cariera şi viaţa – Toma Caragiu.

În deschiderea spectacolului lui George Mihăiţă a evoluat trupa ACT Bacău, cu o piesă semnată de Matei Vișniec.

Dar despre „visul american” și atmosfera din această minunată seară, veți afla mai multe din ediţia tipărită de luni a ziarului Deşteptarea.

În programul Festivalului Armenesc Hayastan, care se desfăşoară timp de trei zile în Piaţa Tricolorului din Bacău (13-14-15 septembrie), sâmbătă, de la ora 17.00, a avut loc un eveniment care nu credeam că mai stârneşte interesul: lansarea unei cărţi, dar nu orice carte, ci una de bancuri: „300 de bancuri cu Radio Erevan”. Autorul este un tânăr de 30 de ani, născut în Armenia, cu studii la Erevan şi Bucureşti, adică două facultăţi, după care s-a stabilit în Bucureşti. Cine nu-şi mai aminteşte de glumele puse pe seama Radioului Public din Erevan, pe schema întrebare şi răspuns. Când a venit Arsen Arzumanyan în România a rămas mirat şi surprins de câte bancuri ştiau românii cu Radio Ereven. Sfătuit de prieteni, s-a apucat de adunat bancuri, pe filiera rusească, armeană şi română. A strâns peste 800 de asemenea „perle”, însă, după cum a mărturisit publicului, le-a ales pe cele mai bune 300. Aşa s-a născut cartea, apreciată şi gustată de amatorii de…bancuri. Cartea a fost prezentată, într-un formă elevată, documentată, pigmentată cu glume de la Radio Erevan (care se lipeau şi de inima românilor, într-o perioadă când şi la noi făcea carieră Bulă, adică în acei ani crunţi când, pentru a ajunge sănătos acasă, trebuia să-ţi ţii gura ferecată) de poetul Mircea Bostan, de loc din Bacău, adoptat de romaşcani. Nu, nu-i armean, însă are mulţi prieteni armeni, se simte bine în mijlocul lor, vine des la Uniunea Armenilor din Bacău, la prietenul lui, Vali Agop. Despre această carte voi scrie în altă ediţie, acum spun doar că autorul şi cartea se mai găsesc şi duminică, la standul din faţa Casei de cultură, tot acolo găsiţi şi un vin bun, armenesc, din rodie şi gutui, afacerea lui Arsen. Alte informaţii găsiţi şi pe pagina de Facebook a cărţii.

După o repriză de bancuri, Festivalul Armenesc a continuat cu dansuri tradiţionale armeneşti, cu formaţiile „Vartavar” din Bucureşti, „Nairi” din Constanţa şi Ansamblul „Bazmazan” din Tulcea, iar înainte de filmul artistic „Pierdut şi găsit în Armenia”, regia Gor Kiratosian, a cântat muzică armenească Jean Smbatyan.

Prezentatorul spectacolelor este actorul şi regizorul Florin Kervorkian.

Duminică, de la ora 18.30, după încă o suită de dansuri tradiţionale cu Ansamblul Areti, un concert extraordinar de jazz, cu Hary Tavitian (pian, voce) şi Cserey Csaba (tope, percuţie).