Notarul Sorin Ștefan Umbrărescu vizează funcția de primar al Bacăului la alegerile locale din 27 septembrie. El ne-a acordat un interviu în care a expus atât motivele care l-au determinat să intre în cursa electorală, din partea Alianței Social Umaniste (PSD – PPU-SL), cât și planurile sale pentru dezvoltarea Bacăului.
– Ați intrat în cursa pentru Primăria Bacău printr-o mișcare ce a luat prin surprindere mediul politic băcăuan. Cine sunteți și cu ce gânduri pășiți în lupta electorală?
– Sunt băcăuan, membru al unei familii cunoscute și bine statornicite în Bacău. Sunt căsătorit, am doi copii și cred în umanismul valorilor creștine. Am în spate o carieră de peste 20 de ani în domeniul juridic, dar și investiții în agricultură. Vreau să vă spun că în familia UMBRĂRESCU își au locul magistrați, avocați, profesori universitari, notari, agricultori, constructori. Cu toții am muncit, cu seriozitate, aplicând și respectând legea, pentru ce avem, pentru carierele noastre în domeniile în care ne desfășurăm activitatea. Am construit întotdeauna pe o bază solidă, trainică. Pe de altă parte, numele UMBRĂRESCU înseamnă și ambiție – ne place să aspirăm către noi obiective. Al meu este acela de a câștiga primăria și de a duce Bacăul pe drumul cel bun. Nu spun, întâmplător, „a duce pe drumul cel bun” pentru că impresia mea – ca a multor băcăuani, de altfel – este că orașul nostru se află pe un drum greșit: drumul stagnării, drumul lipsei de perspectivă și orizont. În ultimii 4 ani am bătut pasul pe loc ca oraș, în timp ce alții ne-au luat-o binișor înainte. Ultimii 4 ani sunt, categoric, ani irosiți pentru Bacău.
„În familia UMBRĂRESCU își au locul magistrați, avocați, profesori universitari, notari, agricultori, constructori. Cu toții am muncit, cu seriozitate, pentru ce avem”
– La ce vă referiți, concret, când faceți această afirmație?
– Pentru Bacăul anului 2020, apa a ajuns un „eveniment” – ca-n orașele subdezvoltate ale Africii, nu ca într-un oraș care se pretinde european. În Bacău, a avea apă la robinete este un eveniment, un lux. Ultimii ani n-au adus, nici pe departe rezolvarea acestei probleme și asta mi se pare cu totul inacceptabil. S-a vorbit prea mult în jurul acestei probleme, s-a făcut prea puțin. În realitate, dacă – Doamne, ferește – mâine dimineață s-ar produce o avarie majoră pe aducțiunea de la Valea Uzului, Bacăul ar apărea din nou la știri, iar băcăuanii ar fi privați din nou de apă.
Și nu doar la acest aspect mă refer. Stagnare înseamnă pentru Bacău și ZERO absorbție concretă de fonduri europene, de bani care nu ne costă nimic. În 4 ani, nu s-a reușit implementarea niciunui proiect relevant pentru oraș, finanțat din bani europeni. Totul a rămas la faza de hârtii și asta mie îmi demonstrează incapacitate administrativă, neputință și un oarecare dezinteres.
Astăzi, aproximativ 90 la sută din bugetul municipalității e consumat pe cheltuieli de funcționare și doar 10 la sută în investiții și dezvoltare. Mi se pare foarte mult – mai ales că toți acești bani care se duc pe „funcționare” nu se văd în calitatea serviciilor publice sau în îmbunătățirea relației dintre funcționar și cetățean. Ambele au regresat. Ar fi multe de spus, dar – ca să concluzionez – Bacăul nu poate să rămână un oraș în care apa e un lux, iar trasarea marcajului rutier sau cositul ierbii un eveniment local. Am coborât foarte mult nivelul în ultimii ani și lucruri simple, normale, au devenit „mari realizări”.
„Bacăul nu poate să rămână un oraș în care apa e un lux, iar trasarea marcajului rutier sau cositul ierbii un eveniment local”
– Ce este Alianța Social Umanistă și de ce ați optat pentru o construcție alături de PSD la alegerile locale?
– Alianța Social Umanistă este expresia parteneriatului politic dintre Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), pe care îl reprezint, și Partidul Social Democrat, parteneriat cu care venim în fața băcăuanilor la alegerile locale. Este confirmarea faptului că vrem să mișcăm lucrurile în acest oraș, așa cum PSD a dovedit că se poate prin investiții precum centura Bacăului, aeroportul – modernizarea pistei și a terminalului de pasageri, demararea proiectării la autostrada A13 Bacău – Brașov și multe altele. După cum știți, pentru a reuși să-ți impui propriile proiecte ai nevoie de susținere. Cea mai consistentă și eficientă susținere nu poate veni decât de la singura organizație care a dovedit că are, prin investițiile promovate, o viziune pentru Bacău: centura, aeroportul, A13 nu au apărut din senin, din întâmplare – cineva a lucrat cu temeinicie ca aceste proiecte să prindă viață, să fie posibile. Ele sunt rezultatele concrete ale guvernării social-democrate dintre 2017 și 2019. Cei de la PSD sunt singurii care au venit cu o viziune de dezvoltare pentru Bacău, concretizată în proiectele menționate. În timp ce alții doar au vorbit, social-democrații au demonstrat că se poate și s-au ținut de cuvânt. Mă alătur acestei viziuni de dezvoltare din postura de candidat la Primăria Bacău.
„Cei de la PSD sunt singurii care au venit cu o viziune de dezvoltare pentru Bacău, concretizată în șoseaua de centură, aeroport (terminal de pasageri și pistă), autostrada A13”
ȘCOALA SIGURĂ, MEDIU SĂNĂTOS, FONDURI EUROPENE
– Care sunt direcțiile pe care veți merge ca viitor primar al Bacăului?
– Trei sunt direcțiile pe care mi le asum și urmăresc să le implementez din funcția de primar. Sintetizate, ele ar suna așa: Școala sigură, Mediul sănătos și Fonduri europene.
Fără educație nu ajungem nicăieri. ȘCOALA SIGURĂ înseamnă elevi în siguranță și părinți care se pot bizui pe școală ca pe o a doua casă. Educația înseamnă și responsabilizare. Când educația lipsește, vedem că apar atitudini iresponsabile, nerespectarea regulilor: din cauza iresponsabilității – atât la nivel de guvern, cât și din partea unor semeni ai noștri – am ajuns printre primii în Europa la cazuri de Covid19, de exemplu. Deci educația, „Școala sigură” cum i-am spus eu, e un pilon al dezvoltării Bacăului. Investind în școala sigură, investim în viitorul orașului.
SIGURANȚA UNUI MEDIU SĂNĂTOS este un al doilea pilon pe care mi-am propus să construiesc. Fără un mediu sănătos nu putem vorbi de calitatea vieții. Mediul sănătos înseamnă poluare scăzută, spații verzi, salubrizare eficientă și grijă față de mediu. Cu toții ne amintim de incendiul de la fosta groapă de gunoi a orașului, din august 2017, când tot Bacăul a fost înecat în fum toxic și nu mai puteam ieși din case. Această fostă groapă de gunoi nu este ecologizată nici până azi, la 3 ani de la incendiu, deși există linii de finanțare la Ministerul Mediului pentru închiderea gropilor, inclusiv fonduri europene. Nu s-au accesat acești bani din neputință și neștiință. Oricând poate izbucni un incendiu similar celui din 2017, cu efecte dezastruoase pentru băcăuani.
La fel cu muntele de fosfogips de la fostul CIC, combinatul de îngrășăminte, una din sursele de poluare din oraș: trebuie ecologizat urgent și există linii de finanțare pentru asta prin Programul Operațional de Infrastructură Mare.
Fără un mediu sănătos nu putem dezvolta nimic. De aceea eu văd în asta o prioritate a mandatului meu.
FONDURILE EUROPENE, cea de-a treia direcție pe care mi-o asum, înseamnă atragerea de finanțări care nu ne costă nimic, o infuzie financiară de care Bacăul are nevoie ca de aer. Absorbția concretă de fonduri europene este unul din eșecurile majore ale ultimilor 4 ani la Primăria Bacău. Am o expertiză concretă în lucrul cu finanțări europene. În domeniul agricol în care – de ceva timp – derulez investiții, am reușit să implementez 3 proiecte în valoare totală de 800.000 de euro. Sunt bani atrași ca persoană privată, fiind implicat în mod direct în aceste proiecte, așa că știu ce înseamnă concret absorbția de fonduri nerambursabile, relația cu instituțiile statului, cu băncile, care sunt mecanismele cele mai eficiente pentru a ajunge la banii europeni.
În definitiv, dacă vrei să faci ceva pentru comunitatea ta, proiectele trebuie să fie pe primul loc, nu politica de dragul politicii. Până la urmă contează să lăsăm ceva în urma noastră, lucruri concrete nu sloganuri și promisiuni. Băcăuanii s-au săturat de vorbe.
– Cum vedeți relația Primărie – mediu de afaceri? Ce planuri aveți pentru îmbunătățirea/eficientizarea acestei relații?
– Aș sintetiza viziunea pe care o am cu privire la relația Primărie – mediu de afaceri prin expresia „O primărie care nu te încurcă”. Primăria, autoritățile publice în general, trebuie să fie un partener real al mediului privat, pentru că din impozitele și taxele plătite de acest mediu privat se constituie bugetul local. Primăria nu trebuie să fie nici piedică, nici frână în calea investițiilor derulate de mediul de afaceri. Voi înființa la nivelul Primăriei, după modele deja funcționale în alte orașe, o Direcție de strategii, programe, investiții și implementare proiecte care să fie la curent cu planurile de investiții ale mediului privat, tocmai pentru a avea o dezvoltare coerentă a orașului. Nu am inventat eu roata, acest gen de parteneriat a funcționat eficient în alte orașe din țară. Noi trebuie doar să-l aducem și să-l implementăm în Bacău. Eliminăm timpii morți, birocrația și inerția administrative care – de cele mai multe ori – sufocă din fașă proiectele de investiții. Este în interesul oricărei administrații locale cu viziune să ajute și să atragă investiții private, pentru că ele vor însemna taxe și impozite locale, deci un buget local mai consistent, tradus în bunăstare și servicii publice de calitate.
„Primăria nu trebuie să fie nici piedică, nici frână în calea investițiilor derulate de mediul privat”
„Mare mi-a fost bucuria, dar și mirarea, când am primit invitația de a fi membră a juriului la un concurs născut în vremuri destul de tulburi, din dragostea pentru comoara de netăgăduit a neamului românesc, muzica populară! Și cine alta putea să facă acest lucru, decât draga noastră Maria Șalaru, «mama» Bobocelului de la Bacău, pe care l-a crescut frumos până la adolescență și care a rodit frumos, venind acum pe lume un «Mugur de Fluier» care să sperăm că va avea lăstare frumoase și trainice. Concursul, organizat online, este cu atât mai merituos cu cât efortul organizatoric, cel de susținere cât și de jurizare sunt amplificate. Concurenții s-au prezentat mai mult decât onorabil, m-au impresionat prin dorința de a transmite, prin port și interpretare, frumosul și autenticitatea folclorului nostru. Un mare atu al acestui concurs este participarea diasporei și mă refer aici la Denisa Benchea din Irlanda, care a câștigat locul al II-lea, și la Adăscăliței Alesia din Italia, care este născută acolo însă cântă românește și chiar moldovenește, încurajată fiind de mama ei, născută pe meleaguri băcăuane. Ea a câștigat Trofeul diasporei. S-au dat mai multe trofee, deoarece au fost mai mulți concurenți cu aceeași medie și nu am avut cum să-i departajăm: Iulia Ioana Vlad din Maramureș – Marele Trofeu; Alesia Adăscăliței – Trofeul pentru diaspora. Trofeul la categoria de vârstă 10-14 ani a fost câștigat de Denis Lupescu din Orbeni. Vlad Amariei – trofeul la categoria de vârstă 15-18 ani, grupul «Boboceii»din Bacău, «Muguri de Stejari» din Deleni județul Iași și Marele Trofeu la categoria «grupuri vocale», grupul «Spic de grâu» din Orbeni. Alexandra Bejan – din Parincea – Marele Trofeu. Am fost onorată să fiu parte a acestui minunat concurs și doresc, din toată inima, ca el să continue, să sperăm și live, nu numai online, pentru a bucura cât mai mulți oameni. Avem nevoie de frumos ca de aer, iar Maria Șalaru este conștientă de acest lucru și se străduiește, cu eforturi doar de ea știute, să ne înfrumusețeze viața cu acest tezaur de cânt și simțire autentică românească. Mulțumim, Maria și îți doresc puterea de a continua, măcar tot 16 ediții, cât Bobocelul.”
„Sunt bucuroasă de acest concurs. Eu am participat în grup și sunt fericită că am contribuit și eu la câștigarea unuia dintre trofee. Sunt elevă a Școlii Populare de Arte anul III , clasa canto popular d-na profesor Maria Șalaru, dar în grup sunt de când aveam 5 ani, așa că am devenit cea mai veche membră a grupului. Pentru mine, dar și pentru grup, acest concurs înseamnă foarte mult, iar acest lucru ne-a dat un motiv să cântăm și mai bine, să studiem și mai mult. Ne-am fi plictisit, dacă nu ne ținea doamna în priză cu lecțiile pe Zoom. A fost și amuzant, și distractiv, dar și educativ. Îi felicit și pe colegii mei și ce să zic? Mai vrem să se întâmple asemenea evenimente chiar și așa, online, dacă altfel nu se poate.”
„A fost o activitate foarte interesantă și captivantă. Acest concurs ne-a determinat pe fiecare în parte să dăm tot ce e mai bun din noi, chiar și în mediul online. Mi-a plăcut foarte mult jurizarea, mi-au plăcut criteriile după care copiii au fost notați. Am văzut note corecte, în funcție de calitățile vocale ale concurenților. Am fost impresionată de faptul că au participat copii și din diaspora, care poartă cu ei cântecul popular de acasă. Am privit fiecare concurent în parte și mi-am spus opinia cu alți colegi. Am rămas plăcut surprinsă de numărul mare de participanți. Nu mă așteptam să primesc notele pe care le-am obținut, mai ales că, fiind concurs online, a fost mai greu pentru faptul că mulți nu avem telefoane performante. Mare mi-a fost uimirea când am aflat rezultatul! Nu mă așteptam pentru că au fost mulți copii foarte talentați. Eu m-am format în Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, care a însemnat răsărirea mea ca interpretă de muzică populară. Din prima zi în care am pășit emoționată pe coridorul școlii, am simțit că îmi pot lăsa toate grijile și neplăcerile la ușă și că, atât timp cât eram la curs, mă simțeam fericită. Fără Școala Populară nu aș fii atins standardele la care am ajuns. Am cunoscut oameni minunați, profesori înțelegători, plini de blândețe care mi-au insuflat optimism. Nu am cuvinte să-i mulțumesc profesoarei mele, doamna Maria Șalaru, pentru toată munca. La început a fost greu, încet-încet am progresat și iată-mă acum câștigatoarea unuia dintre trofeele concursului «Mugur de Fluier». Fără pregătire intensă și fără sfaturile dânsei, nu as fi reușit. Felicitări tuturor concurenților, pentru prestația din concurs, mulțumesc juriului pentru corectitudine, domnișoarei Ioana Munteanu pentru munca depusă și, mai ales, doamnei Maria Șalaru pentru toată munca depusă pentru ca totul să fie exemplar, de la primele rânduri scrise în regulament, până la organizarea premierii.”
„Concursul «Mugur de fluier» a fost o experiență nouă și, în același timp, un adevărat succes având în vedere timpurile negre pe care le trăim acum. În calitate de absolvent al Școlii Populare de Arte și Meserii, elev al doamnei Maria Șalaru, consider că acest concurs a fost o rampă de lansare pentru noi, cei care studiem folclorul și muzica populară, asta datorită doamnei noastre profesoare care a fost «creierul» acestui proiect. A fost interesant și, în același timp, inedit să folosim internetul pentru a participa la un concurs. «Mugur de fluier» m-a ajutat să mai urc o treaptă spre succes. Ca absolvent al clasei canto-popular, pot spune că în cei trei ani de studiu, am învățat că munca și perseverența îți asigură un drum sigur spre succes. Țin să mulțumesc persoanei care a fost alături de mine și m-a purtat de mânuță pe drumul cântecului încă de când aveam 4 anișori, cea care în acești ani mi-a devenit o a doua mamă, doamna mea dragă, profesoara Maria Șalaru.”
„Fermierii mici și mijlocii își duc greu activitatea. Dacă, însă, ar face agricultură ecologică, productivitatea fermelor lor s-ar dubla, ca și cum ar avea teren dublu față de cât au acum. Pentru că și subvenția acordată și prețul produselor sunt la nivel dublu. Obții același câștig la o suprafață cultivată de două ori mai mică, pentru care și cheltuielile de întreținere sunt de două ori mai mici. Câștigul e mai mare decât în agricultura convențională.Iar dacă ei ni se alătură vor avea mult de câștigat prin consultanța pe care o putem acorda, prin urmărirea practică a activității lor.” Marius Cașiș, vicepreședinte al Asociației Române pentru Agricultura Durabilă (ARAD)
