Rafalele puternice de vânt din această seara au doborât mai mulți copaci în municipiul Bacău.

„Vântul ne pune mari probleme, dar echipele de la Serviciul Public Municipal intervin în mai multe echipe”, a anunțat primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

În cadrul activităţilor desfăşurate, în weekend-ul trecut, de către poliţiştii rutieri, au fost aplicate 645 de sancţiuni contravenţionale. De asemenea, polițiștii au reținut 67 de permise de conducere, au retras 15 certificate de înmatriculare şi au constatat 7 infracţiuni.

În perioada 14-16 ianuarie a.c., poliţiştii rutieri au acţionat pe drumurile publice din judeţ pentru siguranţa traficului rutier.

Acțiunea a avut ca scop combaterea principalelor cauze generatoare de evenimente rutiere, respectiv, viteza neadaptată la condițiile de drum, indisciplina pietonală şi neacordarea priorităţii pietonilor şi autovehiculelor, dar şi combaterea consumului de alcool în rândul conducătorilor auto.

În cadrul activităţilor desfăşurate, polițiștii rutieri au efectuat peste 500 de testări cu aparatul etilotest și drugtest conducătorilor auto, fiind constatate 2 infracțiuni de conducere sub influența alcoolului. Totodată, polițiștii au reținut 51 de permise de conducere șoferilor care au încălcat viteza legală admisă pe anumite sectoare de drum. Și ceilalți participanți la traficul rutier au fost în atenția polițiștilor care au sancționat 23 de pietoni indisciplinați și 12 bicicliști.

De asemenea, pentru neregulile constatate în trafic, au aplicat 558 de contravenții, din care 258 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pentru abateri de la regimul legal de viteză.

67 de permise de conducere au fost reținute de polițiști și retrase 15 certificate de înmatriculare.

Poliţiştii le recomandă conducătorilor auto să manifeste prudenţă şi să respecte toate regulile de circulație.

Reamintim că, polițiștii acționează zilnic, pentru monitorizarea traficului rutier și prevenirea accidentelor de circulație.
Informații actualizate despre situația traficului găsiți pe site-ul oficial al Poliției Române, la secțiunea Infotrafic: https://www.politiaromana.ro/ro/info-trafic.

S-a încheiat anul 2021 iar la Centrul de Transfuzii din Bacău s-au terminat raportările și se pot trage primele concluzii. Iar primele vești sunt îmbucurătoare: „În 2021 am fost mai bine decât în anul precedent ca și colectă. Am avut 7.304 de prize recoltate, mai bine cu aproape 1.000 față de 2020”, a precizat dr. Adriana Ghindă, directorul Centrului de Transfuzii Bacău. Probabil că ar fi fost și mai bine, dar numărul donatorilor a scăzut în valul 4 al pandemiei.

Anul trecut a fost mai bun și pentru că au fost câteva colecte mobile, foarte puține, care au avut de suferit din cauza situației pandemice. „De obicei, ne situam undeva la peste 8.500 de prize de sânge de prize pe an”, a explicat dr. Adriana Ghindă, prizele de sânge fiind practic pungile de sânge recoltate. Numărul donatorilor este mai mic pentru că un donator poate veni de mai multe ori într-un an să doneze. Din păcate nu au mai putut fi realizate colectele din centrele comerciale sau colectele mobile de la spitalele suport cum ar fi cel de la Buhuși sau de la Onești, tocmai pentru a se respecta normele sanitare. Pe întreg parcursul anului trecut, la Centrul de Transfuzii Bacău măsurile sanitare nu au fost relaxate complet. „În continuare facem triaj riguros la intrarea în Centru, nu primim un număr mare de donatori în același timp și nu am avut informații cum că ar fi venit la Centrul nostru și s-ar fi îmbolnăvit de aici”, a precizat șefa de la Centrul de Transfuzii Bacău. Mai mult decât atât, nu au fost probleme de sănătate pe această linie în rândul personalului de aici.

Îmbucurător a fost și faptul că au existat câteva campanii, sprijinul venind de la Jandarmerie, Poliție, ș.a., colaboratori mai vechi ai Centrului de Transfuzii. „Nu am rămas niciodată să fim în imposibilitate de a onora, măcar parțial, cererile de sânge. Nu le putem onora întodeauna în totalitate pentru că numărul de donatori nu depinde de noi. Cu toate acestea, nu am avut sincope în aprovizionarea cu sânge”, a mai spus dr. Adriana Ghindă. În prezent, chiar dacă nu mai sunt stocurile de sânge ca altă data, situația este pe linia de plutire. Chiar și în aceste condiții, și cererea de sânge a fost mai mica pentru că nici spitalele nu au „lucrart” la cote maxime din cauza pandemiei. „Noi suntem bine. Suntem oraș și Centru mic, avem puține spitale. Problemele sunt la Centrele de Transfuzii mari. De exemplu, Bucureștiul trebuie să aprovizioneze 60 de spitale. Nici colectele nu se compară. Ei au pe zi cât acem noi în două luni. Dar chiar și așa, nu fac față. Când am primit solicitări am mai trimis și noi”, a mai explicat dr. Ghindă care a subliniat că există un ajutor permanent între Centrele de Transfuzii pentru ca pacienții să nu aibă de suferit.

Cu toate acestea, șefa Centrului de Transfuzii își amintește cu melancolie și de vremurile bune, când recoltau și câte 9.000 de pungi de sânge pe an. Însă scăderea numărului de donatori nu este pus doar pe criza sanitară ci și pe migrație. „Nu știu dacă observă cineva asta. Pleacă din țară exact grupul nostru țintă, populația activă care ar putea să doneze. Trebuie să ne gândim și la acest aspect, pentru că în orice raportare pe care o dăm noi, lunar, trimestrial, anual, se face comparativ cu numărul de locuitori ai județului. Și lucrăm cu niște date vechi, pentru că mi-e greu să cred că Bacăul mai are 741.989 de locuitori. Aceasta este cifra la care ne raportăm noi, iar din aceasta, doar 454.000 sunt potențiali donatori, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Mi-aș dori să avem niște date mai recente, pentru că așa se calculează și procentele”, a mai spus șefa Centrului de Transfuzii.

Din păcate, există și lucruri care să ne îngrijoreze. Dacă luna decembrie, în general, este bună pentru Centrul de Transfuzii, dr. Adriana Ghindă spune că apare din nou un fenomen care dispăruse de câțiva ani. Cândva, era știut că înainte de sărbătorile Pascale sau de Crăciun, oamenii veneau în număr mare, și nu neapărat din convingerea faptului că fac o faptă bună ci pentru bonurile de masa. Încă de la sfârșitul lui 2020 s-a constatat o creștere a numărului de donatori în zilele de vineri și înainte de sărbătorile importante. Practic, sunt mulți cei care vin pentru cele 7 tichete în valoare de 9,50 lei. În conformitate cu legile UE dar și cele naționale, actul de donare trebuie să fie benevol și nu se vorbește de forme de recompensare. Cu toate acestea, mai sunt țări în care după donare se oferă o masa caldă. „Pe vremuri așa era și la noi. În structura clădirii exista bucătărie, sală de mese… Ulterior s-a înlocuit cu tichetele valorice”, a povestit dr. Adriana Ghindă.

În altă ordine de idei, anul 2022 a pornit destul de bine, până la data redactării acestui text 188 de donatori trecând pragul Centrului de Transfuzii Bacău, cei mai mulți – 52, așa cum era de așteptat prezentându-se la Centru în ziua de vineri, 7 ianuarie.

Și pentru că suntem la un nou început, așa cum fiecare dintre noi are speranțe, și dr. Adriana Ghindă are așteptări în noul an: „Să se termine coșmarul, pentru că este un coșmar pentru toată lumea. Asta îmi doresc. Să se termine pandemia asta și să reintrăm cumva într-un fel de normalitate.”

Primele bilete la tratament balnear, subvenționate, destinate pensionarilor și asiguraților în sistemul public de pensii, nu vor veni curând nici în acest an. Este o concluzie firească dat fiind faptul că proiectul actului normativ, care va reglementa numărul biletelor în anul 2022, modul de acordare, distribuirea și decontarea acestora, a fost afișat abia la jumătatea săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Muncii, în secțiunea ”Transparență decizională”, unde va sta în dezbatere publică până în 23 februarie.

Se știe, totuși, că, în mod cert, potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, în acest an va fi alocată aceeași sumă de bani ca în 2021, respectiv de 200.000.000 lei. Cu această sumă, conform proiectului amintit, vor fi achiziționate 101.000 bilete (anul trecut au fost 97.626). Din acestea, maximum 60.420 vor fi în stațiunile unde baza de tratament aparține Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Celelalte peste 40.000 bilete vor fi în unitățile de tratament balnear aflate în proprietatea unor firme private. Cu acestea, însă, ca în fiecare an, vor fi negociate tarifele, procedura urmând să fie demarată de către CNPP după ce proiectul va fi aprobat. Când se vor finaliza negocierile, rămâne de văzut. În anii anteriori, primele bilete în stațiunile unde baza de tratament este în proprietatea unor operatori economici au venit în județ la sfârșitul lunii martie sau începutul lui aprilie.

Dar, deocamdată, este cert că și în 2022 vor fi tot 19 serii de bilete, care vor include tariful pentru 12 zile de tratament balnear, respectiv un sejur de 16 zile, din care 2 sunt rezervate plecării și întoarcerii din stațiune. Din totalul biletelor repartizate lunar Casei Județene de Pensii, și în acest an 15 la sută le vor fi rezervate beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care au suferit un accident de muncă ori sunt afectate de o boală profesională.

În ceea ce privește criteriile și condițiile de acordare, mai mult ca sigur, și în acest an vor rămâne neschimbate. În prezent, reglementările prevăd că pentru fiecare criteriu se dă un anumit punctaj. Cel mai mare punctaj îl va avea, de exemplu, un pensionar de invaliditate, cu o pensie mică și care nu a mai beneficiat în ultimii doi ani de un bilet. Pensionarii achită, pentru un bilet, jumătate din pensie. În cazul în care contribuția datorată depășește tariful biletului, evident vor plăti exact cât costă acesta.

Asigurații care au venituri mai mici sau egale cu câștigul salarial mediu brut pe economie plătesc 50 la sută din prețul biletului. Cei care depășesc acest câștig suportă tariful integral. Să mai notăm că anul trecut tariful maxim al unui bilet într-un hotel de 2 stele a fost de 1.840 lei, iar în unul de 3 stele, de 1.928 lei.

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale a României, celebrată în fiecare an la 15 ianuarie, la Ambasada României în Regatul Spaniei și la sediul Consulatului Onorific al României din Insulele Canare a fost vernisată, succesiv, expoziția de pictură „A Tender Spanish Story” (O tandră poveste spaniolă) a pictoriței oneștene Luminița Pătrățeanu. În tablourile expuse pot fi văzute peisaje marine și din natură, dansatoare de flamenco, dar și scene inspirate de restricțiile impuse de pandemia prin care trecem.

«„A Tender Spanish Story” – a declarat artista, citată de gazdele evenimentului – este saga mea despre Iubire, Suflete și Prietenie, despre nemărire și atingerea tandră a inimilor unor oameni frumoși, pe cât de înalți ca misiune, pe atât de ușor abordabili ca persoane. Și cum orice poveste are un început, aceasta a demarat lin și firesc într-o perioadă necunoscută, dar probabil de consemnat de Știință și de Istorie, o perioadă în care Umanitatea s-a oprit pentru… recalibrare.

Ore, zile, nopți de lucru asiduu care m-au ajutat să mă descopăr, să dăruiesc emoții, culoare, dar mai ales, să nu rămân captivă, izolată și străină de tot și de toate. Acea perioadă am denumit-o „Blue Quarantin Story”, pentru că povestea mea, din perioada limitată ca spațiu, trebuia să fie albastră.

Cum de altfel Cerul Speranței este albastru! Am lucrat fiecare tablou de la locul carantinei proprii din România, Italia, Regatul Unit și Regatul Spaniei. Astfel, au apărut în tablouri chipuri de medici, dar și un afiș, o coloană sonoră, rame și vopsele și, mai ales, prietenii speciale».

După vernisaje și vizionări, gazdele evenimentelor au opinat: „O expoziție plină de culoare și emoție. Folosind culori intense, artista a reușit, cu desăvârșire, să redea trăirile de pe chipurile personajelor sale, precum și splendoarea peisajelor surprinse pe pânză. Ne-a încântat privirile și sufletul într-o perioadă marcată de cenușiul pandemic.”

Luminița Pătrățeanu, originară din Onești, este jurnalistă, poetă și artist plastic. A expus desenele și tablourile sale în România, în Franța, în Ungaria și în Republica Moldova.

Șanse de milioane au băcăuanii care vor să înființeze livezi de pomi fructiferi, date fiind condițiile favorabile (naturale sau potențate) pentru astfel de culturi. Astfel, cei interesați pot primi 750.000 de euro, bani sută la sută nerambursabili, reprezentând jumătate din valoarea unul proiect de finanțare europeană, de 1,5 milioane de euro.

Sumele pot fi solicitate de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), direct pe site-ul instituției www.afir.info., până la data de 14 februarie 2022, în cadrul secțiunii rezervate „submăsurii 4.2a – Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”. „Pentru parcurgerea cu succes a tuturor etapelor de depunere on-line a «Cererii de finanțare», trebuie să folosiți browserul Internet Explorer, Versiunea 11. Pentru a nu întâmpina probleme în completarea «Cererii de finanțare» sau a formularelor de plată în format PDF, trebuie să folosiți ACROBAT READER. (…) Utilizarea oricărui alt software la completarea informaţiilor din formularele în format .pdf poate duce la apariţia unor erori la depunerea formularelor, uneori, chiar la imposibilitatea depunerii acestora”, au precizat reprezantanții AFIR. Fondurile alocate acestei sesiuni de depunere sunt în valoare de 30 de milioane de euro.

Cine sunt beneficiarii?

Pot cere acești bani întreprinderile micro, mici, mijlocii și mari, definite conform legislației naționale în vigoare, dar și cooperativele, organizațiile și grupurile de producători care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole. În cazul întreprinderilor micro și mici, intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 800.000 euro. Întreprinderile mijlocii pot primi tot jumătate din valoarea proiectului de finanțare, însă fără a depăși 1.100.000 euro. Pentru firmele mari s-a stabilit ca intensitatea sprijinului să fie de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși 1.500.000 euro. În toate cazurile mai sus, intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 % dacă sunt investiții colective.

Ce se poate face cu banii?

Sprijinul financiar primit de la stat poate fi folosit pentru modernizarea și crearea de unități de procesare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice, precum și scăderea consumului de energie și a emisiilor de GES ori creșterea numărului de locuri de muncă. De reținut că schema de sprijin nu se aplică în cazul investițiilor destinate culturilor de căpșuni, întrucât acestea pot fi realizate pe teritoriul întregii țări. În schimb, șanse mari de a primi finanțare o au proprietarii de terenuri din aproape întreg județul, începând cu Slănic Moldova, notat cu procentul cel mai ridicat în privința favorabilității naturale a reliefului, în special pentru afin, alun, castan comestibil, coacăz, cătină, agriș, aronia și lonicera (afin siberian), dar și în aproape 100 de alte localități din zona montană sau deluroasă, cum ar fi Strugari, Traian, Secuieni, Roșiori, Măgura, Măgirești, Dămienești, Negri, Poduri, Sănduleni, unde pot fi plantați și cireși, vișini, meri, peri, nuci etc.