Până cel târziu în 2027, imensa haldă de fosfogips de la combinatul de îngrășăminte chimice Amurco va trebui să „dispară”. Cele 5,7 milioane de tone de reziduuri vor fi încapsulate, astfel încât să fie redusă la zero posibilitatea de poluare a mediului.

În acest sens, ieri, la Prefectura Bacău, în prezența ministrului Mediului, Barna Tanczos, și a președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, Laurențiu-Adrian Neculaescu, alături de reprezentanții autorităților locale și județene, a fost semnat un contract de servicii menite a actualiza un studiu mai vechi privind închiderea și reabilitarea depozitului deșeuri industriale din costa Bacăului. „Este un moment important, pentru că dăm un semnal de normalitate. Este absolut normal ca acesată problemă să fie rezolvată, chiar dacă se rezolvă cu întârziere, generată de lipsa de interes din perioada de funcționare a societății, de lipsa de interes din partea echipei de lichidatori care, tot timpul, lasă obligația de mediu la urmă. Dacă vrem să avem grijă de sănătatea cetățenilor, trebuie să tratăm cu mult mai multă seriozitate problemele de mediu. Acest fospogips trebuie să dispară de acolo, trebuie găsită soluția tehnică de ecologizare ”, a declarat ministrul Mediului.

După ecologizare, depozitul va fi monitorizat, 30 de ani

„Muntele” de 16 hectare, de fosfogips, de la marginea Bacăului, alături de depozitul de reziduuri industriale de la Suplacu de Barcău, județul Bihor, vor fi primele două amplasamente, din totalul de 27 din toată țara, care vor fi ecolgizate, în următorii patru ani. După efectuarea noului studiu de fezabilitate (care va oferi o soluție optimă de reducere a impactului asupra mediului a haldei de fosfogips), va urma procedura licitației pentru desemnarea firmei care va executa lucrările specifice. „Depozitul este o sursă extrem de periculoasă pentru întreaga zonă, populația fiind supusă riscului îmbolnăvirii cauzate de poluarea excesivă a apei, aerului și a solului. Pentru că, local, nu s-au găsut resursele financiare pentru închiderea acestui depozit neconform, Administrația Fondului pentru Mediu a fost desemnată să închidă depozitul. (…) Vom depune toate eforturile pentru ducerea la îndeplinire a acestui deziderat comun până în 2027, la final, urmând a fi redat UAT-ului care-l deține, cu o monitorizare de 30 de ani”, a subliniat șeful APM, Laurențiu Neculaescu.

Halda, radioactivă?!

Costurile presupuse de întregul proces de ecologizare a celor peste 5,7 milioane de tone de reziduuri vor fi suportate din fonduri de la Programul Operațional Infrastructura Mare – POIM. Cert este că, de săptămâna viitoare, vor începe studiile de teren (ridicările topometrice, studiile geotehnice, ridicarea probelor de laborator etc), în special, determinările de radioactivitate a reziduurilor. „Emoțiile pe care le avem sunt legate de radioactivitatea compușilor reziduali (provenită de la izotopii de uraniu și de thoriu utilizați în procesul de producție de la Amurco n.r.). Dacă acesta va fi mare, cu siguranță nu se va da o finalitate produșilor reziduali, ci se va merge pe încapsularea haldei. Țineți cont că Bistrița se află la 300 de metri de depozit”, a punctat Cristina Corpodean, reprezentanta firmei EPMC Consulting care va realiza studiul de fezabilitate.

Dedeman pregătește vânzarea terenului fostei fabrici de hârtie Letea din Bacău, după ce a cumpărat activele imobiliare în 2019. Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital este cel care va achiziționa acest teren, iar între cele două companii există o convenție de inalienabilitate semnată în luna ianuarie a acestui an, scrie Economica.net.

Această convenție stabilește o interdicție de înstrăinare și grevare până în anul 2025.
Potrivit informațiilor obținute de Economica.net, terenul are peste 25 de hectare, fiind cea mai mare parcelă pentru care Prime Kapital este în proces de due diligence.

Prime Kapital, care deține 21,5% din compania africană MAS RE, are în vedere construirea unui mall pe acest teren din Bacău.

În luna martie a acestui an, MAS RE a anunțat că își extinde stocul de terenuri în două orașe reședință de județ, dar fără să dezvăluie numele acestora. În aceste orașe, compania se află în procedură de due diligence pentru construirea unui mall de aproape 49.000 de metri pătrați și unul mai mic, de 13.200 de metri pătrați.

În prezent, Prime Kapital este în proces de due diligence pentru terenul Letea din Bacău, unde intenționează să construiască un mall.

„Due diligence” este un termen folosit în lumea afacerilor pentru a descrie un proces de investigare și evaluare a unei companii sau a unei tranzacții înainte de a fi finalizată.

În cazul unei tranzacții imobiliare, precum cea de mai sus, procesul de due diligence poate include evaluarea proprietății imobiliare, a actelor de proprietate, a istoricului proprietății și a stării sale fizice, a eventualelor probleme juridice sau fiscale, a potențialului de dezvoltare a proprietății și a altor aspecte relevante. De asemenea, procesul de due diligence poate implica o evaluare a vânzătorului și a partenerilor de afaceri implicați în tranzacție, pentru a se asigura că aceștia sunt credibili și nu reprezintă un risc pentru tranzacție.

În general, procesul de due diligence este esențial pentru a asigura că o afacere sau o tranzacție este viabilă și că toate riscurile asociate au fost luate în considerare înainte de a se lua o decizie finală.

Apariția unui nou mall ar putea fi o veste bună pentru dezvoltarea economică a orașului, întrucât va genera noi locuri de muncă și va atrage investiții în zonă. Cu toate acestea, există și o preocupare în rândul locuitorilor din Bacău cu privire la impactul pe care construcția unui mall îl va avea asupra mediului și traficului din zonă.

Centrul Internațional de Expoziții ,,Moldexpo” din Chișinău, a găzduit, în perioada 6 – 9 aprilie, Expoziţia Internaţională ,,Tourism & Travel Expo”, ediţia a XXVI-a, unica expoziție din Republica Moldova în domeniul turismului și agrementului.

Consiliul Judeţean Bacău, prin Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), a fost prezent pentru a doua oară la această expoziție, alături de Consiliile Județene din Suceava, Maramureș, Tulcea, Buzău și de Primăriile orașelor Bușteni, Măcin și Borșa.

În cadrul pavilionului organizat de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului din România, SPJPTCAS a promovat la expoziţia de la Chişinău cele mai atractive destinaţii turistice ale judeţului Bacău, prezentate prin intermediul unui stand bogat și divers de materiale de promovare: broșuri turistice bilingve, pliante, hărți turistice și montane, materiale audio și video, aplicația ,,Visit Bacău”.

Spre deliciul vizitatorilor, aici au mai fost expuse și câteva coșuri cu produse tradiționale oferite de producători locali de pe Valea Trotușului, prin magazinul ,,Degustarium”, din comuna Ghimeș-Făget.
Printre numeroșii vizitatori ai standului județului Bacău s-au numărat oficialități din cadrul ministerelor de resort din România și Republica Molodva, reprezentanți ai altor instituții publice, firme și agenții de turism participante. Aceștia au putut fi astfel informaţi depre tradiţia şi ospitalitatea specifică, spaţiile de cazare moderne, monumentele şi ansamblurile de arhitectură, muzeele şi activităţile specifice turismului balnear, montan, de aventură şi agrement, ingrediente ideale pentru un sejur perfect în zonele turistice ale judeţului Bacău.

,,Piaţa turistică băcăuană confirmă, pe an ce trece, ca fiind una cu potenţial de creştere pentru turiștii români, ca și pentru cel din Republica Moldova, care și în acest an şi-au manifestat interesul, îndeosebi pentru cele două stațiuni balneoclimaterice din județul nostru, Slănic-Moldova și Târgu-Ocna. De aceea, am considerat oportună prezenţa noastră la acest târg, o dată cu dorinţa de a dezvolta colaborarea şi cooperarea cu tot mai multe ţări participante la astfel de manifestări, de a înlesni schimbul de bune practici cu organizaţii, asociaţii şi instituţii publice din domeniul turismului, de a conferi judeţului Bacău o vizibilitate semnificativă pe plan naţional şi internaţional”, a declarat Cristian Sava, director-adjunct în cadrul SPJPTCAS Bacău.

1 de 4

Alături de România, la expoziția de la Chișinău au mai fost prezente circa 60 de firme și agenții de turism din Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Turcia, Georgia. Evenimentul expozițional este menit să contribuie la dezvoltarea industriei ospitalităţii, la sporirea calităţii serviciilor din domeniu, la apropierea destinaţiilor turistice de toate categoriile de beneficiari.

Romulus-Dan BUSNEA

Peste 15 la sută dintre angajatorii verificați, în luna martie, în ceea ce privește respectarea legislației muncii au fost surprinși pe picior greșit, ceea ce este o proporție destul de mare.

Mai exact, dintre cei 235 operatori economici verificați de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău, 37 au fost amendați și mulți alții au primit avertisment. Valoarea totală a amenzilor se ridică la 391.800 lei.

Cum era de așteptat, ponderea în suma totală a amenzilor o dețin cele date pentru încălcarea reglementărilor din domeniul relațiilor de muncă (din acest punct de vedere au fost controlați 136 agenți economici la care lucrau 9.251 salariați).

Pentru asemenea abateri, au fost dispuse 18 amenzi din cele 37, care însumează 238.800 lei, și alte 16 avertismente. Dintre cei 18 angajatori care s-au ales cu amendă, șapte au fost depistați că practică munca ”la negru”. Referindu-se la aceasta, Dan Buftea, purtătorul de cuvânt al ITM Bacău, ne-a precizat:

”La cei șapte angajatori au fost identificate, în total, zece persoane care lucrau fără forme legale. Mai exact, șase dintre cei șapte operatori economici au primit la muncă persoane cărora nu le-au încheiat anterior un contract individual, în formă scrisă. Celălalt a permis ca unul dintre salariații lui să lucreze pe perioada în care avea suspendat contractul individual de muncă. În consecință, cei șapte angajatori au fost sancționați contravențional, valoarea totală a amenzilor aplicate lor ridicându-se la 200.000 lei”.

Diferența de 38.800 lei o reprezintă amenzile date celorlalte 11 firme, pentru alte abateri de la actele normative care reglementează relațiile de muncă. Unii dintre ei nu au respectat legislația privind munca suplimentară și de noapte, iar ceilalți au încălcat reglementările referitoare la repausul săptămânal și la registrul general de evidență a salariaților, în format electronic.

În ediţia din luna martie a Revistei ATENEU (643),  pe care o găsiţi în toate punctele de difuzare a presei ale SC DEŞTEPTAREA, la pag. 2 citim o ştire-notă-cronică din care aflăm că scriitorul Petru Cimpoeşu a primit Pemiul Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, OPERA OMNIA, ediţia a VII-a, 2023. Premiul se adaugă altora, la fel de valoroase, printre care Premiul Academiei, al Uniunii Scriitorilor din România, al Revistei Ateneu, al Revistei Observator Cultural, unul din romanele sale fiind desemnat Cartea anului în Cehia, cu premiul Magnesia Litera (2007). Semnalez acest eveniment, deoarece Petru Cimpoeşu nu asaltează redacţiile când primeşte vreun premiu şi nici când mai scoate un roman pe piaţă: scrie şi tace.

După o rapidă răsfoire, mă întorc la pag. 9 şi vă recomand articolul „Omorâtă cu blândeţea”, de la rubrica lumi anglo-saxone, semnat de Elena Ciobanu, astfel că îmi vine uşor să citesc grupajul de poezii semnat de Violeta Savu, de pe pag. 8. O încântare şi o pauză pentru meditaţie. Mai rar: directorul revistei, Carmen Mihalache, scrie şi semnează un articol în care aduce laude şi felicitări colectivului redacţional al altei reviste, tot de cultură – Teatrul azi, pentru iniţiativa de a scrie despre marile personalităţi ale teatrului românesc, acum George Banu. Citim. În seria şi rubrica semnată de Cornel Galben – Personalităţi băcăuane – citim despre Daniel-Ştefam Pocovnicu, un mai vechi şi nou colaborator al revistei, ilustrat şi în ediţia aceasta cu „Spradoza de kitsch”. Gabriela Laslău contiună cu episodul II din lecţia „Cum voi deveni romancier”, iar Marius Manta stă la taifas cu Emil Nicolae despre avangarda sau, cred că e invers. Oricum. Dan Perșa scrie radiografia volumului „Zuliari și mangafale – viața fascinantă a personajelor” (autor, Horia Gârbea), Ion Fercu continuă „șoaptele nuanțelor”, cu episodul 36, din „Prejudecățile: infern și provocare eternă”. „Meridianele” ne propun încă o întâlnire cu „Bucuriile și suferințele tânărului Yuguo”, de data aceasta de Nicoleta Popa Blanariu. Sunt doar câteva repere, poate subiective, însă cu numai patru lei, aveţi acces la multe alte subiecte, cronici literare, comentarii, poezie, artă, muzică, reviste, traduceri, ştiri. Ca bonus, revin la pag. 8 şi garantat Ştefan Radu m-a cucerit cu „Muştele împăraţilor”.

Grupul UMB a reangajat peste 80% din muncitorii care au plecat în alte țări europene, potrivit declarațiilor secretarului de stat în Transporturi, Irinel Ionel Scrioșteanu, conform economica.net.

Acesta a subliniat faptul că salariile din domeniul construcțiilor au crescut foarte mult, iar UMB, cel mai mare constructor român de autostrăzi, are acum peste 5.400 de angajați, necesari pentru a construi peste 400 de kilometri de șosea de mare viteză.

” Discutam cu cel mai mare constructor român în 2020 când lucra pe Craiova – Pitești. Atunci avea 1.200 – 1.400 de oameni și era în poziția în care era să câștige și loturile 3 și 4 din Craiova – Pitești. Și spunea: dacă reușesc să câștig și cele două loturi, îmi vor veni cel puțin 1.000 de oameni care mi-au plecat acum un an din firmă în Europa. Cred că au venit peste 80% din cei care i-au plecat și s-au reangajat la companie. În momentul ăsta cred că are 5.400 – 5.500 de angajați”, a declarat Scrioșteanu la DIGI24.

Acesta a subliniat că salariile au crescut foarte mult în domeniul construcțiilor. „Nu cred ca e vreun salariu sub 4.000 – 5.000 de lei. Inginerii depășesc 10.000 de lei”, a precizat secretarul de stat.

Scrioșteanu a fost întrebat dacă UMB are capacitatea să ducă la bun sfârșit șantierele de peste 400 de kilometri de autostradă și drum expres, iar acesta a afirmat că da. El a explicat că firma a văzut că are un șantier total și își mută resursele în așa fel încât să gestioneze sistemul.

În prezent, UMB are șantiere deschise în toată țara și firmele din grup au câștigat mai bine de jumătate din contractele licitate de Compania de Drumuri, de la secțiunea tunelurilor din Autostrada Lugoj – Deva (A1), la 42 de kilometri din Autostrada Transilvania (A3) și Autostrada Buzău – Pașcani (A7), finanțate prin PNRR. Pe lângă acestea, mai lucrează pe șantiere precum Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12), Drumul Expres Brăila – Galați (DEx6) și Autostrada Bucureștiului (A0).

Secretarul de stat a mai adăugat că grupul UMB este în creștere și că a mai comandat utilaje și mașini. Cu toate acestea, este posibil ca unele sectoare să se termine mai repede decât s-a contractat.