* un interviu cu Ion Neculcea – cercetător – dedicat înțelegerii alelopatiei și impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor.
Reporter: Domnule Neculcea, în ultimii ani se vorbește tot mai des despre microplastice. Ce sunt ele, mai exact?
Ion Neculcea: Microplasticele sunt fragmente extrem de mici de plastic. Mai mici de 5 milimetri, care provin fie din descompunerea deșeurilor plastice, fie sunt produse intenționat la dimensiuni reduse, cum sunt cele din produsele cosmetice exfoliante. Le găsim peste tot: în aer, apă, sol și, din păcate, chiar și în corpurile noastre.
Reporter: Să înțelegem că… le ingerăm? Cum ajung ele în organism?
Ion Neculcea: Exact. Ingerăm microplastice prin alimentele contaminate, cum ar fi peștele, sarea de mare, mierea sau chiar legumele cultivate în soluri poluate. Le bem, pentru că s-au găsit în apa îmbuteliată și de la robinet. Și le respirăm, mai ales în spațiile închise, din cauza fibrelor textile sintetice sau a prafului contaminat.
Reporter: Există cifre concrete? Cât plastic consumăm, de fapt?
Ion Neculcea: Potrivit unui raport ONU, un adult poate consuma în medie până la 5 grame de microplastice pe săptămână – adică echivalentul unui card bancar. Este o estimare șocantă, dar reală.
Reporter: Și ce se întâmplă în corpul nostru? Ce riscuri presupune această expunere?
Ion Neculcea: Aici este partea îngrijorătoare: nu cunoaștem pe deplin efectele pe termen lung. Dar studiile preliminare arată că microplasticele pot provoca inflamații cronice, stres oxidativ, pot interfera cu sistemul hormonal și pot afecta fertilitatea sau dezvoltarea fetală. S-au găsit microplastice în sângele uman, în plămâni și în placente.
Reporter: De unde vine, totuși, acest val de microplastice? Cine e de vină?
Ion Neculcea: Este vorba despre plasticul de unică folosință, în special: pungi, paie, bețișoare de urechi, șervețele umede, ambalaje alimentare. Toate acestea ajung în mediu, unde se fragmentează în particule invizibile. Din păcate, România are un consum ridicat de astfel de produse și un nivel scăzut de reciclare.
Reporter: Șervețelele umede? Chiar și ele?
Ion Neculcea: Da, mulți nu știu că șervețelele umede conțin plastic și nu sunt biodegradabile. Ajung în canalizări, blochează sistemele de epurare, ajung în râuri și apoi în mare. E o problemă ignorată de prea mult timp.
Reporter: Ce putem face concret, ca cetățeni?
Ion Neculcea: În primul rând, să renunțăm la produsele de unică folosință din plastic. Să alegem alternative: ambalaje reutilizabile, bețișoare din hârtie, șervețele biodegradabile. Să reciclăm responsabil și să informăm și pe alții. Fiecare gest contează.
Reporter: Un ultim mesaj pentru cititori?
Ion Neculcea: Un bețișor de urechi folosit 5 secunde rămâne în natură peste 500 de ani. Nu mai putem ignora această realitate. Microplasticele nu se văd, nu dor, nu se simt – dar ne afectează sănătatea și viitorul copiilor noștri. Dacă iubim natura, să alegem responsabilitatea în locul comodității.
Despre Ion Neculcea
Ion Neculcea este cercetător în nutriția plantelor, sănătatea solului, apa și adaptarea la schimbările climatice. Este pasionat de relația dintre sănătatea mediului și sănătatea umană. Coordonează proiecte de cercetare privind impactul poluării invizibile și promovează soluții durabile pentru reducerea consumului de plastic. Este cunoscut pentru activitatea sa de conștientizare publică și implicare în educația ecologică la nivel național și mondial .
