Zilnic, an fata Casei de Cultura, la Buhusi au anceput sa soseasca, darurile de sarbatori transmise de stranieri mai ales de catre cei din Italia. Atmosfera este, aproape de fiecare data, precum cea pe care am surprins-o ieri…
Liniste. Fulgii cad de poveste, ca an Fratii Grimm. Deodata, linistea este sparta de un strigat repetat aVinnnn!” Peste o suta de oameni dau navala catre locul unde va sosi autocarul cu remorca ancarcata cu daruri. Se ancropeste iute un rand… aMucosule, eu am venit de dimineata si tu, ca paduchele, an frunte?!” aVanghelia lu” ma-ta, ce ai cu copchilu” meu?” Si tot asa. Autocarul gaseste loc an alta parte. Randul se recompune an cateva clipe, dar aiurea de tot. E mai mult o gramada organizata, ca la rugby. Arbitrii ancearca reglementarea situatiei, dar…
De pe margine, Ion Mrejeru, pensionar, ne zice: aDomnule, asta-i Romania! Am ajuns sa traim din pomana strainilor, chiar si de sarbatori”. Zarva mare. Oamenii firmei de transport au rabdare infinita. Bulucul de langa remorca sporeste. Omul din remorca citeste/striga numele de pe pachete… „Ba, baga-mi-as…, zice o doamna, denumind o parte anatomica pe care n-o are, unde-i pachetul meu?…” Ba o roaga respectuos sa-l antrebe pe omul din autocar. Doamna revine si repeta intentia cu partea anatomica lipsa. Un domn cu spirit civic o pune la colt an stil elevat, cotrocenist: at… amputita!” Aud iar: aUnde mi-i bagajul? Ma porti cu minciuni din om an om, ba ai an remorca, ba ai an autocar, ba…” aFire-ai al dracului de rapan, da” taci dracului din fleanca!” Si tot asa. Copiii, mai ales copiii, se bucura enorm. Nu mai au rabdare si ar vrea sa desfaca pachetele an buricul targului. Bunicii sau rudele ai cearta cu dragoste sau, mioritic, urmand principiile pedagogiei stramosesti, le dau de-a dreptul peste degete. Pachetele unora sunt voluminoase, motiv pentru care sunt aruncate pe spinarile masinilor cu portbagaj aerian. Ale altora au dimensiuni de criza… Aud si despre asta cate ceva… aCel putin cu 30 la suta s-a redus numarul pachetelor an acest an. si Mos Craciun Strainul a anceput sa fie mai putin darnic..” aAnul trecut mi-a trimis un sac, anul acesta uite ce plasuca de rafie am an mana… I-o nenorocit criza si pe-acolo…” Un altul care s-a ales tot cu un pachet liliput ancearca, stingher, sa salveze onoarea lui Mos Craciun de peste granita: aMie mi-a trimis bani. Asta-i asa de…” aTi-a trimis pe ma-ta”, i-o zice de la obraz o balaoachesa… aOmule, ia mai chioraste-te pe-acolo, chiar nu mai am nimic? Nu se poate…”
[ad#stire]Comentatorul Ion Mrejeru ne zice iar: aTot dam vina pe Basescu, dar credeti ca daca venea Prostanacu” lui Vantu nu tot asta era?…” Unii n-au parte de nimic. Un tanc da drumul la lacrima: aDar ne-a dat telefon si a spus ca astazi trimite!” Bunica al consoleaza: aLasa, mama, ca mai vin masini astazi. Sau poate maine. Sigur o sa vina…” Un adolescent antarziat este ceva mai radical: aAstept aici ca prostu” targului, de doua zile, si nimic. Sa-mi bag picioarele, daca mai vin!”
Si tot asa. Zilnic. Altfel e frumos. Ninge ca-n Fratii Grimm.
Ion Fercu
