patronatele cred că ar trebui să analizăm și efectele , dar mai ales cauzele acestei situații

De la 1 octombrie, preţul energiei electrice va creşte pentru populaţie cu 3,45 lei pe lună (la un consum de 100 kWh) – a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

A rezultat o creștere medie, la nivel național, a tarifelor de tip CPC (Componenta de piață concurențială) cu 0,03 lei/kWh, față de creșterea medie cu 0,10 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor Furnizorilor de Ultimă Instanță (FUI). Pentru gazele naturale, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat o majorare de 6%. Se apreciază că pentru firme scumpirile înseamnă 2 – 3%, la care se adaugă și scumpirea carburanților.

Energia, gazele și carburanții sunt însă folosite în masă și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, deoarece influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și comercializare. Cum s-a ajuns aici și care vor fi efectele scumpirilor?

De ce se scumpește energia

Majorarea prețurilor – spun furnizorii de energie – vine ca urmare a fluctuațiilor pieței și reprezintă diferența între costul prognozat și realitățile din ultimele luni. „La bursă – preciza Emil Calotă -, tranzacţiile desfăşurate de la 1 aprilie până acum au avut o medie în jurul valorii din calendarul de liberalizare pe care România îl avea angajat din anul 2011 cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. La energie electrică de 72 lei pe MWh.

Au fost tranzacţii şi la 68 de lei, şi la 69 de lei, iar, prin absurd, dacă nu ar fi existat Ordonanţa 64 (privind liberalizarea preţului de producţie al gazelor – n.r.), ar fi trebuit să respectăm calendarul unde preţul reglementat pentru producătorii de gaze din România era la 78 de lei, preţ care se duce mult peste ofertele de gaz proaspăt din import”.
În prezent – spune ANRE -, energia electrică furnizată la tarife CPC reprezintă 90% din consumul clienților casnici și este achiziționată de FUI exclusiv din piața concurențială, unde prețul energiei electrice a înregistrat creșteri semnificative ȋn anul 2017.

Unii comentatori ai fenomenului cred că totul s-a declanșat în luna ianuarie, când ministrul Energiei, Toma Petcu, a anunțat că nu mai avem cărbune disponibil. Atunci s-a scumpit energia, iar unele firme au intrat în insovență.

Care vor fi efectele scumpirii

Cele mai grave efecte ale scumpirii energiei electrice sunt creşterea costurilor la utilităţi pentru consumatorul casnic şi întreprinderile mici şi mijlocii (industriile primare cele mai afectate sunt procesarea laptelui, cărnii şi a pâinii), inflaţia, diminuarea competitivităţii producătorilor locali și scăderea încrederii investitorilor. Dragoș Frumosu, președintele federațiilor sidicale din industria alimentară crede că alimentele s-ar putea scumpi cu 5 – 6%.

„Ne afectează și scumpirea carburanților, prin impactul creșterii accizelor – ne-a declarat Grigore Horoi, președintele Grupului Agricola. Și scumpirea energiei va avea un impact direct, dar indirect vom resimți cu toții efectele în tot ceea ce vom cumpăra. Vom fi, ca toată lumea, într-un impas. Chiar zilele trecute am negociat cu furnizorul tariful la energie pentru perioada următoare, până la sfârșitul anului și chiar pentru anul următor.

Însă eu sunt convins că furnizorul nostru nu va ține prețul negociat dacă piața va evolua în noile condiții. Prețurile finale sunt influențate de mulți factori. La noi și instalarea sezonului rece are efecte: scade consumul de carne și de ouă, deci scad și prețurile. Avem, deci, un dublu impact”.

De la societatea Pambac, cel mai mare producător de produse de panificație și paste făinoase din Moldova, nu am putut obține o opinie. Dar, Cătălin Grigoriu, fostul director general al Pambac, acum pe o funcție similară la compania Moldova Farming, a opinat că o creștere a prețurilor la energie va avea sigur efect negativ asupra firmelor. Ca și în alte situații similare, prețul pâinii este așteptat să crească.

Cine este de vină

Marin Mironeasa, președintele Filialei Bacău a Uniunii Generale a Industriașilor din România, UGIR 1903, crede că întâi ar trebuie să analizăm de ce sa ajuns la această situație. „S-a ajuns – a opinat Marin Mironeasa – pentru că s-a depășit anvelopa salarială la bugetari. Să nu ne uităm la efecte, ci la cauze, să atragem atenția celor care nu ar trebui să-și bată joc de noi, dar și de pensionari și chiar de bugetari, pentru că leul se devalorizează, inflația devine mare. Creșterea de prețuri se datorează pomenilor sociale, plătind lipsa de credibilitate pe care o dau guvernanții vizavi de predictibilitatea taxelor și impozitelor. Nu despre creșterea cu câțiva bănuți a prețurilor la energia electrică sau la gazele naturale trebuie să vorbim, ci despre cauzele a ceea ce se întâmplă. Altfel se cheamă că țipăm după ce ne tăiem la deget”.

Președintele Filialei UGIR 1903 crede că prețurile trebuiau majorate pentru că anterior s-a promis marea cu sarea: majorarea salariilor și pensiilor unor loturi importante de votanți. „E nevoie de bani și se umblă la majorări de prețuri și de taxe – a mai spous președintele Filialei Bacău. Aici s-a ajuns în urma unei strategii păgubitoare pentru populație. Patronatele trebuie să solicite ferm echilibrarea anvelopei salariale bugetare cu PIB-ul României. Dar, guvernanții au făcut intenționat promisiuni, iar aceasta se cheamă escrocherie. Pai, ei au pus creșterile încasărilor la buget pe baza impozitelor pe salariile mai mari. În cocnluzie, a fost o strategie bine pusă la punct, dar care nu avea nimic comun cu interesul cetățenilor. Un populism, dar de data aceasta promisiunile au depășit limita. Și s-a mai creat o falie: între bugetari și salariații din mediul privat”.

„Prețul crescut al energiei nu are totdeauna un impact simultan în prețurile produselor. Prețurile acestora este reglat de piață. Înainte de anul 2000, când se anunțau creșteri de prețuri la materiile folosite de noi, imediat făceam calculația și efectele se vedeau în piața produselor noastre. Însă acum piața nu mai reacționează în acest fel. În concluzie, aceste presiuni, atât pe partea de energie, cât și de carburanți, fie vor fi transferate în prețurile finale, dar nu mai repede de trei luni, fie vor consuma din marja producătorului. Deci, până la urmă efectele ajung în portofelul consumatorului”.
Grigore Horoi, președintele Grupului Agricola

Alte articole