Salariile demnitarilor au fost dospite legal cu aproape 10 procente. Liderii Parlamentului, premierul, preşedintele ţării, patriarhul vor câştiga peste 5.000 de euro lunar. Parlamentarii vor avea câştiguri de trei ori mai mari față de acum doi ani. Ca voinicul din poveste ajutat și de steroizii anabolizanți cresc salariile acestora. Pensiile aleșilor, precum și pensiile speciale, urmează același trend de poveste.
În țara aceasta în care milioane de oameni sunt prizonierii sărăciei cronice, clasamentele europene aruncându-ne mereu la periferia calității vieții, te-ai fi așteptat, totuși, la un gest de protest al unui demnitar. Ar fi putut protesta, de pildă, Președintele nostru, care mai scâncește uneori în front. Nu am speranța că-l voi vedea vreodată pe Întâistătătorul Daniel îmbrăcat simplu, sfidând luxul stânjenitor sau călătorind cu un Dusterpatriotic, dar, de vreme ce și domniei sale i-a fost dospit necuviincios salariul, printre vorbele spuse emoționant despre sărăcie, putea să arunce „anatema” și asupra veniturilor sale de pe statul de plată. Și chiar să le refuze.
Creștinește. Au mârâit leneș, desigur, unele proteste ale unor demnitari ai Opoziției, dar acestea au avut chipul unor șoapte, ale unor gesturi de mim electoral rătăcit într-o reprezentație caraghioasă de circ. În cele din urmă, atunci când este vorba despre luat/primit, concordia creștino-transpartinică devine vedetă.
Ce mai tura-vura: demnitarii acestei țări mimează truda și competența. Argumentul: calitatea vieții noastre.Truditorul onest și profesionist, inclusiv cel care este slujbaș la stat, nu poate nici măcar visa la asemenea miracole salariale. Mai mult, unde-ați văzut că în sistemul privat – care poartă, totuși, povara supraviețuirii acestei țări și respectă, cât de cât, regulile economiei de piață – sunt salarii care au crescut de trei ori față de acum doi ani?
Ce-avem în această mizerie? Măgărie sau sfidare? O sfidare măgărească?
