Taxele judiciare de timbru aferente acțiunilor în justiție pot avea un cuantum prohibitiv pentru justițiabilii ce nu beneficiază de resursele financiare suficiente pentru acoperirea costurilor necesare derularii unui proces. De aceea, pentru a asigura respectarea principiului privind liberul acces la justiție, legiutorul a adoptat OUG 50/2008 privind ajutorul public judiciar, care instituie posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de scutirea, reducerea sau eșalonarea taxelor judiciare stabilite în sarcina acestora în cadrul unei proceduri judiciare, precum și în faza executării silite.

Astfel, potrivit art. 4 ”Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.”

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

plata onorariului executorului judecătoresc;

scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că ajutorul public judiciar se poate acorda separat sau cumulat, însă nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Pentru a putea beneficia de prevederile OUG 50/2008, veniturile justițiabililor care formulează cererea trebuie să se încadreze în limitele impuse de art.8 care specifică :

” (1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.”

Trebuie să avem în vedere faptul că, ajutorul public judiciar se poate acorda integral sau parțial, în funcție de posibilitățile materiale și veniturile obținute de către solicitant.

În altă ordine de idei, trebuie menționat și faptul că ”la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.”

Cautiunea prevazuta de dispozitiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila necesara a fi consemnata pentru a se putea dispune suspendarea executarii silite sau pentru admiterea altor cereri care necesita depunerea unei cautiuni nu poate face obiectul ajutorului public judiciar. 
Și persoanele juridice pot beneficia de facilități la plata taxelor judiciare de timbru, așa cum a fost stabilit prin art. 42 din OUG 80/2013 : ”Instanța acordă persoanelor juridice, la cerere, facilități sub forma de reduceri, eșalonari sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni si cereri introduse la instanțele judecătoresti, in urmatoarele situatii: 

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate; 

b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in condițiile legii, indisponibilizate. 

(3) In mod exceptional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonari sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciază, față de datele referitoare la situatia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze in mod semnificativ activitatea curent a persoanei juridice. 

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, impreună cu eșalonarea sau amânarea plații.”

Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat, conform art. 12 din OUG 51/2008.

În situația în care instanța de judecată respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, solicitantul poate formula o cerere de reexaminare, care trebuie înregistrată în termen de 5 zile, termen ce curge de la data comunicării încheierii de respingere. Cererea de reexaminare nu va fi soluționată de același judecător, cel care și-a arătat deja punctul de vedere prin încheierea motivată, ci un alt complet de judecată, tot printr-o încheiere motivată care de această dată va fi irevocabilă. 

Dispozitivul incheierii cuprinzand obligatia de plata a sumelor constituie titlu executoriu.

Atenție însă, în cazul în care prezentați instanței o situație nereală a veniturilor dvs.

(1) Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.

(2) Dacă instanţa competentă constată că, cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.

avocat Oana Ivașcu

Alte articole