Mai întâi am publicat ştirea: Ioan Măric este invitat în Franţa, la Festivalul „Satul de artişti populari”, de la Sallertaine, localitate aflată la 40 de km de Nantes, în vestul ţării.
În fiecare an, aici se desfăşoară, pe timpul verii, rezidenţe ale artiştilor plastici, creatorilor şi meşteşugarilor din toată lumea: pictură, prelucrarea cuprului, bijuterii vegetale, arta prelucrării sticlei, broderii pentru copii, utilizatori de maşini agricole vechi, tot ce n-a văzut de mult…francezul. Artiştii şi meşteşugarii crează pe loc tot felul de produse, expun, ţin cursuri pentru vizitatori, cum a fost cazul lui Ioan Măric, care, timp de 20 de zile (10/30 august), a fost profesor de artă naivă. La Sallertaine, ediţia 2019, au participat 40 de artişti şi meşteşugari, a fost o adevărată sărbătoare, nu numai pentru localnici, ci şi pentru turiştii veniţi într-un număr impresionant. Măric a fost singurul român invitat.
Pe 25 august, primesc un telefon de la „Bădiţa” Măric: „Este extraordinar ce se întâmplă aici. Sunt o adevărată vedetă, am apărut în cel puţin şase articole din ziarele acreditate, la posturile de radio, la televiziune. Am avut, dacă îţi vine să crezi, peste 1500 de vizitatori, foarte mulţi devenind elevii mei pentru o oră, pentru o zi. Toţi au rămas impresionaţi de arta naivă românescă şi vor să înveţe să picteze sau numai să privească. Îţi povestesc când vin acasă.”
Deschiderea „Satului de artişti populari” a avut loc în prezenţa primarului Jean-Luc Menuet, a preşedintelui Asociaţiei Parler Les Lieux, Michel Sansier, organizatorul evenimentului, a Doinei Marian, director al Institutului Cultural Român din Paris (partener al festivalului), Gelu Savonea, director general adjunct al ICR din Lisabona (Portugalia), membri ai administraţiei locale, artişti, un public iubitor de artă.
„Bădiţa” a bătut recordul cu 7137 de vizitatori
Lui Ioan Măric i s-a stabilit cartierul general în Biserica romanică din Sallertaine, devenită muzeu şi spaţiu de creaţie pentru artişti.
În biserică a fost deschisă şi o expoziţie cu lucrări semnate de Ioan Măric, o parte importantă fiind din colecţia particulară a lui Michel Sansier, un francez îndrăgostit de arta lui Măric, în cei 30 de ani petrecuţi în România, iar 16 lucrări au fost duse de artist din România.
Pe 2 septembrie, Ioan Măric revine în ţară, cu minunate impresii, fericit şi pornit, ca în tinereţe, să o ia de la capăt.
„Am fost copleşit. Ioan Măric, «Bădiţa», era pe toate afişele, peste tot, nu am mai văzut o asemenea propagandă a unui eveniment, de la intrare în localitate şi până la ieşise, însă am văzut afişe şi în Nantes, în localităţile învecinate. Am fost intervievat de reporteri de la mai multe ziare, am fost invitat în studiourile de radio, a venit televiziunea. Şi ca să vă faceți o idee despre amploarea evenimentului, de interesul oamenilor, fie localnici, fie turişti, am avut exact 7137 de vizitatori, nu ştiu cine i-a numărat, dar aşa a apărut în comunicatul oficial”, îmi spune „Bădiţa”.
Ioan Măric nu este un necunoscut în Franţa, a mai fost invitat în 2007 şi 2008, presa de specialitate a publicat mai multe articole despre arta artistului român, extrase din cronicile de la unele expoziţii, cum ar fi cele de la Parlamentul European de la Strasbourg, din alte localităţi din Franţa, Editura Parler Les Lieux îl alege pe Ioan Măric pentru ilustrarea colecţiei sale „Basme, legende, povestiri”, multe lucrări fiind cumpărate de Parlamentul European, de Muzeul Internaţional de Artă Naivă din Magog – Quebec, Canada, de colecţionari particulari.
În cadrul programului, Ioan Măric şi-a prezentat şi filmele a căror subiect a fost, „Comoara naivă”, „În pădurea cea stufoasă”, două filme mai vechi, realizate de Vladimir Lucaveschi, „Măric 1976”, „Măric după 30 de ani”, un film realizat la expoziţia din Maragans – (Franţa) – „Fenomenul”, filmul cu lucrările lui, ilustrat cu melodii ale artistei Maria Şalaru, producţii urmărite cu foarte mare interes de localnici şi oficialităţi.
„Ioan Măric este un mare pictor”
Prin telefon, preşedintele Asociaţiei Parler Les Lieux, Michel Sansier, organizatorul rezidenţei, ne-a spus: „Pentru noi, Măric este un mare pictor şi a fost o onoare pentru localitatea noastră că a acceptat invitaţia. Pe lângă expoziţia din Biserica Romanică, în toată perioada a acceptat să facă şcoală cu toţi cei care au dorit să pătrundă tainele picturii naive, copii, mulţi copii, tineri, dar şi persoane în vârstă. A fost foarte îndrăgit aici, un om, un intelectual, un mare domn, cu un talent excepţional. A lăsat o frumoasă impresie şi, cu siguranţă, îl vom mai invita.”
În toate zilele cât a fost la acest festival, Ioan Măric lucra cu vizitatorii, ca la şcoală, desen şi pictură, de la ora nouă, până la orele 20.00, uneori până la miezul nopţii, iar în puţinul timp care-i mai rămânea a vizitat şi celelalte ateliere: „A fost minunat, ceva ce este greu de explicat. Chemarea acelor oameni pentru artă este de invidiat. Eu am dus arta mea în Franţa, am făcut cum m-am priceput mai bine o bună promovare a satului meu, a Bacăului, a ţării. M-a impresionat interesul lor pentru România, pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre populare, iar arta naivă i-a cucerit definitiv”, mi-a spus „Bădiţa” Măric.
Un gest care a impresionat
În încheiere, redau un citat dintr-un ziar local: „Când cel de-al 7137-lea vizitator urma să părăsească biserica, a venit Lucille, o fetiţă care i-a fost elevă pictorului în ultimele săptămâni şi a deschis puşculiţa pentru a-şi cumpăra una dintre lucrările profesorului ei de vară. O emoţie imensă a cuprins-o când domnul Măric i-a dăruit fetiţei una dintre pânzele lui, astfel că a devenit proprietara primului ei tablou”, scrie ziaristul.
De altfel, îmi spunea „Bădiţa”, a fost onorat să doneze Primăriei, oragnizatorilor, unor prieteni câte o lucrare realizată în timpul festivalului, fiecare cu subiecte personalizate, cea mai mare fiind donată lui Michel Sensier, care i-a fost şi gazdă pe toată perioada festivalului.
Despre finalul rezidenţei şi închiderea manifestărilor din cadrul „Satului artiştilor populari” scrie Michel Sansier: „Primarul din Sallertaine dl Jil Menuet şi delegatul său cultural Richard Bilet a venit la finalul manifestărilor, deschizând o superbă sticlă de «Fetească neagră», un soi de struguri românesc, în onoarea pictorului şi artei sale, «un exemplu care face deja emulaţie în rândul tinerilor de aici»”.
Primăria din Sallertaine i-a acordat artistului român „Diploma de excelenţă”, iar Asociaţia Parler Lex Lieux îl declară Membru de Onoare pentru ilustrarea publicaţiilor de Contes şi pentru contribuţia de excepţie la succesul Expoziţiei „Pictorul satului”.
Ioan Măric şi-a asumat şi rolul de mediator, facilitând o înţelegere între primarul din Sallertaine şi cel din comuna Mărgineni pentru ca, în perioada următoare, să se încheie un protocol pentru înfrăţirea celor două localităţi, tratative aflate în plină desfăşurare.
