Anunțul venit din partea oficialilor din Ministerul Educației Naționale, privind rezultatele obținute la simulare Evaluare Națională, se pare că nu a mirat pe nimeni. Doar părinții sunt supărați. S-ar putea spune că un rezultat slab era anticipat.

Dar nici chiar așa! Doar 40% dintre elevii de clasa a VIII-a să ia note peste 5 la matematică? În țara cu cel mai puternic laser din lume? Cum este posibil? Sigur se va găsi o rezolvare! Nu că vor învăța elevii mai mult, recuperând materia.

Oricum au fost mai buni cu câteva procente față de anul trecut. Nu! Să fie dom’le subiectele mai ușoare! Și-așa sunt stresați copiii, dacă ne gândim numai la cât de aglomerate sunt străzile, când vin și pleacă de la școală.

„Viitorul în banca întâi”

O rubrică care apărea în paginile ziarului Deșteptarea, la începutul anilor ’90. Propunea un dialog cu cititorii pe tema tranziției învățământului românesc. Dezbateri cu privire la problemele cu care se confruntau cadrele didactice, lipsa manualelor, proasta salarizare.

Mai țineți minte grevele de avertisment, marșurile, mitingurile care umpleau centrul orașului? Ce vremuri! Toți erau solidari. Elevi, părinți, profesori. Guvernanții… la fel. Subiectele sunt la ordinea zilei și în prezent. Suprasolicitarea elevilor, lipsa interesului pentru materiile predate, aceleași probleme cu manualele, la început de an școlar.

Toate existau și atunci: „O adevărată calamitate în învățământ. Poate că noile manuale nu vor întârzia prea mult, poate că ministerul de resort va reuși să grăbească procesul tipăririi și difuzării lor în tiraje corespunzătoare numărului de elevi”, consemna ziaristul Ștefan Olteanu, după „o masă rotudă” organizată în 1991, la Inspectoratul Școlar Județean. E drept, atunci manualele nu se tipăreau cu greșeli.

„Se pun bazele analfabetismului de mâine?” , „Bacalaureatul, o ieșire pe brânci”, „O nouă categorie de șomeri, absolvenții”, „Promoția de sacrificiu”, „EA cu 10, TU cu 2, Eu pe tine te-angajez”, sunt titluri care spărgeau pagina rezervată învățământului și culturii, acum 25 de ani.

Atunci a devenit vizibilă necesitatea schimbării programei școlare, măsură urmată de un șir neîntrerupt de experimente. Erau anii de început ai democrației „aplicate”pe principiul cererii și ofertei, într-o economie de piață care nu putea să absoarbă afluxul de absolvenți, insuficient pregătiți. Mai în glumă – mai în serios, liceele erau denumite „laboratoare în care se produc șomeri”.

„Numărul celor care în curând vor lua cu asalt curtea Oficiului Forțelor de Muncă, înainte de a fi lucrat măcar o zi, este în creștere”, constata într-un alt reportaj, jurnalistul Cristi Grosu: „Singura șansă de a spera în găsirea unui loc de muncă este absolvirea, în perioada de șomaj, a unui curs de calificare, dat fiind faptul că OFM organizează aceste cursuri în urma unui studiu al pieței muncii. N-am adunat în aceste calcule și numărul absolvenților de facultăți, deoarece aceștia au absolvit și în alte zone ale țării. ”

Și copiatul costă bani

În 1994 erau 4.100 absolventi de liceu, 1.700 absolvenți ai școlilor profesionale și 2.600 absolvenți ai școlilor complementare. Pentruanul școlar 2018 -2019, oferta educațională în întreg județul a fost de 4.500 de locuri în licee, pe filiera teoretică, și de 1.800 pe filiera tehnologică. Șanse mari de a învăța o meserie au și cei care au ales învățământul profesional, unde s-au alocat circa 1.500 de locuri.

Făcând diferența, Bacăul are acum cu 600 de elevi mai puțini față de acum un sfert de secol. Între timp religia a devenit disciplină școlară. S-au construit săli de sport, grădinițe noi. Primele microbuze școlare, destinate elevilor din localităților izolate, aveau să ajungă la Bacău în 2002, când ministrul învățământului era… actualul ministru.

Tehnologia a venit și ea în sprijinul învățământului. Chiar și cu partea mai puțin agreată de unii, aceea de a descoperi mai ușor plagiatele. Banala fițuică a devenit desuetă. Cine să se mai chinuie să facă minuscule rezumate, pe foiță de țigară. Totuși fițuica prespunea că ai trecut măcar odată prin materie. Xeroxul a făcut-o ușor de multiplicat.

Odată cu era digitală, cu telefoanele mobile și căștile miniaturale, copiatul a devenit „piece of cake”, floare la ureche. Introducerea supravegherii audio-video la examene a redus drastic aceea mafie a lucrărilor măsluite, în care și unele cadre didactice erau implicate.

Scade promovabilitatea la bacalaureat, se împuținează și numărul de viitori studenți, universitățile fiind nevoite să vină cu oferte și proiecte de studiu cât mai tentante. Salariile dascălilor s-au mai mărit puțin, ca și alocația copiilor. Greva, manifestările stradale, rămân altenativa aflată la îndemâna sindicatelor din învățământ, care insistă să ceară o nouă lege a educației.

Amendamentele aduse la Legea educației naționale nr. 1/2011, aflată în vigoare de la 9 februarie 2011, nu acordă încă elevului rolul central în ceea ce înseamnă educația din România. Aceasta nu se poate face cu un sistem subfinanțat, cu programe școlare învechite, neadaptate cerințelor de pe piața muncii, unde tinerii nu sunt pregătiți să facă față provocărilor din plan profesional, dar și uman.

Deciziile care trebuiesc luate sunt așteptate cu interes de milioane de elevi, părinți și cadre didactice, dar și de mediul economic care resimte, în mod direct, slaba pregătire a absolvenților. Deșteptarea!!!

Alte articole