28 martie 2024
Contrasens„Insurecţia” de la Tatar Bunar

„Insurecţia” de la Tatar Bunar

Partidul Comunist a fost interzis în România la 28 iulie 1924. La nici două luni, în localitatea Tatar Bunar, din Basarabia, izbucneşte o „revoluţie” comunistă pusă la cale de Moscova. Partidul Comunist din România se afla sub influenţa Internaţionalei a III-a comuniste, care considera ţara noastră drept un stat multietnic, în care minorităţile naţionale erau asuprite. Ca urmare, România trebuia fărâmițată astfel încât fiecare minoritate să se autodetermine, eventual să adere la proiectul Federaţiei Popoarelor Balcanice. Relaţiile dintre România şi URSS erau încordate. URSS considera că România i-a răpit Basarabia şi a insistat ca pe acest teritoriu să se desfăşoare un plebiscit. România refuză şi rupe negocierile cu Rusia, care anunţă că „până la desfăşurarea unui referendum, vom consideră Basarabia ca parte integrantă a Ucrainei şi a Uniunii Sovietice”. După ce România scoate în afara legii Partidul Comunist, Moscova pregăteşte un plan de declanşare a unei revoluţii comuniste în Basarabia, considerând că ţăranii sunt nemulţumiţi de politică agrară a Guvernului român. „În ziua de 15 Septembrie 1924, în ajunul atacului ce a avut loc la Tatar – Bunar, s-a ţinut iarăşi o adunare, sub preşedinţia lui Nenin (pe numele sau Andrei Kulșnicov, n.n.), în casă la Chirilă Nazarenko din Tatar – Bunar”, povesteşte în epoca Gheorghe Tătărăscu, sub-secretar de stat la Ministerul de Interne. „Aici, Nenin a întocmit planul atacului ce urma să fie dat asupra comunei Tatar – Bunar şi planul pentru toate celelalte comitete din sudul Basarabiei, ca în noaptea de 15 – 16 Septembrie 1924, revoluţia să isbucnească în tot sudul Basarabiei. […] Revoluţionarii răspândiţi prin comune, înarmaţi cu arme cazone şi având la dânşii drapele roşii, strigau locuitorilor că este revoluţie, că Basarabia s-a proclamat republică moldovenească sovietică şi că toţi bărbaţii trebuie să se adune la Primărie; comisarul Nenin a ţinut un discurs arătând că Basarabia s-a declarat republica moldovenească sovietică şi că România nu mai are nici o legătură cu această provincie. […] Este util apoi de menţionat, pentru stabilirea unor anumite complicităţi, că în tot acest interval în zilele de 15, 16, şi 17 Septembrie, în decursul cărora au avut loc evenimentele de la Tatar-Bunar, artileria rusă de la Ovidiopol făcea exerciţii de tragere pe malul Nistrului, astfel încât conducătorii bandelor puteau spune populaţiei că artileria sovietică a şi intrat în acţiune pe teritoriul Basarabiei”. Armata Română intervine în forţă şi zdrobeşte „insurecţia”. Liderii revoltei, Nenin şi Iustin Batișcev, au fugit. Batișcev îl abandonează pe Nenin, luând şi 200.000 de lei, bani jefuiţi de la oameni. Va fi prins de militarii români. Nenin va încerca să scape dar la 19 septembrie e împuşcat mortal de un jandarm. Se estimează că în lupte au fost ucişi circa 3.000 de rebeli. Peste 500 de persoane au fost anchetate, din care 287 au fost trimise în judecată. 85 de persoane au fost găsite vinovate şi pedepsite cu închisoarea de la şase luni la şase ani; excepţie au făcut două persoane care au primit câte 15 ani de muncă silnică şi Iustin Batișcev, condamnat pe viaţă. Propagandă sovietică a exploatat la maximum procesul, reuşind să determine o seamă de personalităţi internaţionale să ia apărarea inculpaţilor: Romain Rolland, Maxim Gorki, Albert Einstein, Upton Sinclair, George Bernard Shaw, Louis Aragon sau Thomas Mann.
La 12 octombrie, URSS decide crearea unui stat numit Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, ce făcea parte din Ucraina.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri