Autoritatile au lasat sute de mii de locuitori de pe Valea Trotusului la mila apelor. Situatia este mai dramatica decat inainte de inundatiile din 2004-2005, intrucat urmarile dezastrului care a dus la modificarea reliefului in zona nu au fost nici macar indeparatate. De la inundatiile din 2005 nu s-a efectuat nici o lucrare cu caracter permanent despre care sa se poata spune ca ar constitui pavaza in calea apelor dezlantuite.
De la inundatiile din 2005 guvernantii au alocat sume infime pentru protectia impotriva inundatiilor. Dintr-un necesar de peste 2.000 de miliarde de lei vechi, la cat ajunsese evaluarea in 2005, Ministerul mediului a alocat judetului Bacau 144 de miliarde de lei vechi pentru inlaturarea efectelor de pe toate cursurile de apa care au produs pagube in judet. S-au facut decolmatari, inaltari de maluri, si, pe ici colo, cateva lucrari definitive. Pe suprafete foarte mici, care la prima viitura mai serioasa vor fi luate de ape asa cum au fost luate si lucrarile de inlaturare a efectelor inundatiilor chiar dupa ce-au fost efectuate. Intr-un raspuns pe care
l-am primit de la Directia Apelor Siret cu referire la lucrarile de investitii efectuate pe cursul Trotusului, conducerea societatii ne-a informat ca timp de doi ani s-au alocat 144 de miliarde de lei vechi, pentru toate bazinele raurilor care au dat pe afara in 2005, iar dupa aceea nici un sfant. Potrivit raspunsului primit de la Directia Apelor Siret s-au efectuat lucrari de protectie impotriva inundatiilor pe tronsonul Ghimes-Comanesti-Bacau, de recalibrare a albiei si apararea malului cu gabioane. Aceasta din urma ar reprezenta o lucrare mai serioasa, intrucat se protejeaza malul de pamant cu saci de plasa de sarma care au fost umpluti cu pietre de rau. Doar ca suprafetele pe care s-au efectuat astfel de lucrari sunt ridicol de mici in comparatie cu necesarul. Lucrarile de aparare cu gabioane au fost executate in Comanesti, Asau, Agas, Brusturoasa, Darmanesti, Bogdanesti, Buciumi si Cotofanesti. Localitatile sunt multe, numarul de kilometri de maluri care au fost protejate insa cu gabioane este ridicol : 2,15.
Digul din pamant,
o ceapa degerata
O alta lucrare mai serioasa este aceea de constructie a unui dig lung de 2 kilometri in comuna Urechesti. Digul exista, este construit din pamant si pietris si nu ofera siguranta nici cat negru sub unghie pentru locuitorii din comuna urechesti. aDigul s-a facut in 2005. Dar la noi necesarul de amenajari este de 12 kilometri de curs de rau care trebuie corectat, indiguit si consolidat. Vorbim de lucrari serioase, care sa protejeze la modul real comuna”, ne-a declarat Nicolaie Talaba, primarul din comuna Urechesti. El ne-a precizat ca lucrarile de amenajare pe rau in zona comunei sunt cu atat mai necesare cu cat acolo, in zona, se aduna toate apele de pe Trotus si afluentii sai, precum si cele de pe versanti. aNoi suntem cel mai jos din punct de vedere al altitudinii localitatilor de pe bazinul Trotusului. Ceea ce aveam acum, acel dig este total insuficient. El a fost construit pentru un debit de 1.500 de metri pe secunda, ori la inundatiile din 2005, debitul a fost de 2.800/secunda. Trotusul era mai lat ca Dunarea”, ne-a precizat primarul.
Val de nemultumiri
Recentele inundatii de pe Siret parca i-a trezit din nou pe alesii de pe Valea Trotusului. Acestia spun ca lucrarile realizate sunt insuficiente ca sa tina piept puhoaielor. Sunt facute pe distante foarte mici si, nu intotdeauna, in punctele vitale. La Brusturoasa, lucrarile de recalibrare si consolidare s-au terminat in 2006 si masoara 1 km. Comuna ar avea nevoie de mult mai multe consolidari. Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, s-au distrus si torentii, care aparau comuna de aluviunile de pe versanti. aLucrarile realizate sunt bine facute, dar infime. Am avea nevoie de minim 6 km de aparare de mal. A venit o comisie de la Ape luna trecuta sa vada ce lucrari ar mai fi necesare. Ne-au spus ca proiectul se deruleaza pe 10 ani. Nu ramane decat sa ne rugam ca in acesti 10 ani sa nu mai ploua torential. Avem insa o alta problema grava : torentele. Au fost construite sase torente pe cursurile paraielor si toate sunt colmatate. Mai mult, unul s-a rupt. Problema este ca nu pot fi decolmatate ci trebuie construit alt torent in fata lui. Torentele sunt in administrarea Consiliului Local si am avea nevoie de miliarde de lei vechi pentru asemenea lucrari, ceea ce este o suma imensa pentru o primarie. Am facut demersuri catre Prefectura sa ne ajute”, spune Sorin Antonoaie, primarul comunei Brusturoasa.
Mii de oameni aparati de cateva zeci de gabioane
La Asau, alte probleme. Aici in locul unde apele au facut aproape cele mai mari ravagii prin furia cu care au distrus totul in cale, oficialii de la mediu au decis ca apele pot fi stavilite cu doar 30 m de gabioane. Lucrarile la podurile luate aproape in totalitate de ape, au ramas in stadiu incipient. „S-au facut lucrarile, dar sunt insuficiente, pe portiuni mici. 30 de metri de gabioane vechi s-au rasturnat si trebuie refacute. Fondurile pentru calamitati s-au blocat in 2006. De atunci, lucrarile la podurile din Agastin si Mazilu au ramas in stadiul de piloni. Mai mult, nu avem bani cu ce sa platim ce s-a lucrat si firma ne-a dat in judecata ca sa isi recupereze banii. Pentru ca nu avem acest pod la Agastin, oamenii trec pe o punte de lemn, iar daca moare cineva trebuie sa treaca prin apa. Nu mai spun ca daca este un incendiu si vine apa mare, nu se poate ajunge la cele 20 de gospodarii”, ne-a spus Constantin Radulescu, primarul comnei Asau. o alta comuna grav afectata de inundatiile din 2005 este Agas. Alte doua inundatii au trecut peste comuna de atunci. Pentru toate distrugerile facute atunci de ape guvernatii au dat bani doar pentru construirea a trei punti pietonale, care trebuie sa inlocuiasca trei poduri zdravene. aAvem speranta in licitatiile care vor avea loc in luna august, dar lucrarile propriu-zise vor incepe probabil anul viitor. Am mai avut doua inundatii din 2005. Avem trei poduri pe tuburi, care sunt in pericol de a fi luate de apa. Masinile trec prin apa pentru ca avem doar punti pietonale. De exemplu, la Sulta, podul este facut 70 %, iar la Goioasa si la Cotumba avem grinzile, dar sunt pe marginea drumului din lipsa de bani. Am avea nevoie de 140 miliarde de lei vechi”, ne-a spus si Doru Merlusca, primarul din Agas.
Autoritatile dau din umeri ca nu sunt bani
Primarul din comuna Cotofanesti aproape ca a renuntat sa mai spere ca localitatea sa va fi protejata de inundatii. Cand intreaba de lucrari, primeste drept raspuns o intrebare : aDe unde bani?”. In comuna s-a facut o recalibrare de albie de 400m si o aparare de mal de 100 m. Potrivit primarului 10 ha de teren au fost inundate recent. „Pe paraul Bilca, avem nevoie de lucrari serioase. Pe langa cele 10 ha de teren extravilan care este inundat si oamenii au renuntat sa il mai cultive, 30 de gospodarii sunt in bataia apelor. Dar, cel mai grav este ca avem drumul de la intrarea in sat care daca este rupt se distruge singura cale de acces in sat”, a precizat primarul din Cotafanesti, Viorel Olariu. Singurul mai optimist, dintre alesii localitatilor de pe Valea Trotusului este primarul din comuna Bogdanesti. aDeocamdata avem situatia sub control la debite medii. Consiliul local a alocat 500 milioane de lei vechi pentru lucrari. Problema noastra este o punte pietonala peste Oituz, care ar trebui transformata in pod de beton cu un singur fir pentru care avem nevioie de 10 miliarde lei vechi”, a precizat Nicolae Andrusca. La cestea se mai adauga lucrarile care trebuie efectuate in zona a trei orase, Onesti, pentru digul de aparare, Comanesti, pentru acelasi obiectiv si Targu Ocna. Numai in cele trei localitati se apreciaza ca valoarea lucrarilor aproape ca ar depasi-o pe cea a a evaluarilor facute in 2005 de 2.000 de miliarde de lei vechi.
Sefii de la Ape se apara cu limbaj de lemn
Oficialii de la Directia Apelor Siret sustin ca din punctul lor de vedere au facut tot ce era posibil, pentru ca au facut evaluari si au cerut bani. Acestia s-au alocat prin doua hotarari de guvern. aValorile alocate pentru lucrarile nominalizate in HG 828/2005 si 830/2005 au fost foarte mici in comparatie cu necesarul, ele permitand executia lucrarilor intr-o ordine stricta a prioritatilor: decolmatari de albii si de poduri, aducerea albiilor pe vechiul curs si realizarea apararilor de mal in punctele critice. Lucrarile s-au executat in regim de urgenta, cu incredintare directa, avand aprobarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor”, se precizeaza intr-un raspuns remis la redactie. Sefii apelor spun ca nu ne-au lasat insa fara nici o pavaza in calea puhoaielor. aPentru etapa de perspectiva, Directia Apelor Siret Bacau a intocmit un numar de 10 Studii de fezabilitate, care s-au avizat si au fost inaintate pentru cuprinderea in Lista de investitii in vederea inceperii executiei. Proiectele satu in serbtarele ministerelor de resort de la bucuresti de luni de zile, si abia acum au inceput sa se miste lucrurile mai repede. Asa incat au fost licitate lucrari pe Trotus, dar in Harghita. aDeasemenea s-a dat anuntul pentru proiectarea si executia obiectivului de investitii aAmenajare rau Trotus si afluenti pe tronsonul Ghimes-Urechesti in judetul Bacau”, se mai precizeaza in raspuns. Scris de Mioara Radu, Daniela McAllister
