19 aprilie 2024
Zona zeroNew PressFrumusețea vieții

Frumusețea vieții

Care e frumusețea vieții tale? Ce este ea mai exact? Când ți-ai dat seama că… ”Asta e! Merită să trăiesc pentru asta!”. E un obiect, o emoție, un sentiment sau o experință? Eu zic că tot ce este frumos în această viață e incertitudinea, imprevizibilul, să nu știi ce se va întampla. Asta este ceea ce îmi creează mie dorința de a trăi.

Nu voi ști niciodată ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare sau în oricare altă zi. Nimeni nu știe. Tu nu știi. Putem doar presupune. Dacă îmi spui că știi ce se petrece, voi ști că mă minți, nu pentru că nu aș vrea să te cred, ci din cauza faptului că acest lucru este imposibil. Uneori, este deranjant să nu știi, dar asta nu schimbă că tot irealizabil este. Nu putem controla viața, iar asta este înfricoșător și palpitant în același timp. Faptul că imprevizibilul se ocupă cu surprinderea fiecăruia dintre noi este fascinant.

Ieri de dimineață, nu aveam nicio idee despre ce urma să se întâmple, cunoaștem anumite detalii în mare. Tot ce cunoșteam era că trebuie să mă pregătesc pentru mersul la liceu, acțiunea de mers în sine și știam că urma să mă întorc acasă. Ce s-a întâmplat între momentul trezirii mele și mersul la culcare a fost următorul; viața m-a condus pe pașii ce mi-au pus imprevizibilul în cale. Astăzi, cunosc aceleași detalii despre ce zi urmează să am, dar, cu toate acestea, sunt 100% sigură că nu va fi la fel ca ziua de ieri. Pot garanta acest lucru, deoarece frumusețea vieții mele stă în faptul că nu știu ce se va întâmpla, în faptul că voi avea o zi în care să pot face ceva nou, diferit de ceea am făcut ieri, iar ăsta e unul dintre motivele pentru care vreau să trăiesc.



Frumusețea în viață este că nu cunoaștem cu precizie ce urmează să se întâmple, dar tot ne facem planuri în legătură cu ce vrem să facem, unde vrem să mergem. Uneori, aceste lucruri se întâmplă, în alte dăți, nu, iar în momentele mele preferate ceva imprevizibil ia naștere. Cu toate că nu avem certitudinea zilei de mâine, toată lumea se culcă cu următorul gând: ”Și mâine este o zi!”. Dacă această convigere pe care o avem cu toții nu se numește ”speranță”, nu știu ce altceva ar putea fi.

Ironia face că nu știm cu siguranță dacă mâine chiar mai există o zi, pentru noi, pentru fiecare dintre noi, dar a fost creat un cuvânt ce creează iluzia unei vieți fără sfârșit, a imortalității. Eternitatea. Un mit pe care noi oamenii l-am creat și în care credem, chiar dacă știm că este irealist pentru această viață de muritori pe pământ. O altă parte a frumosului din această viață este eternitatea. Nu o vom atinge niciodată pe Pământ, dar uneori o credem pe cuvânt, iar alteori o simțim pentru câteva momente.

Plănuiesc să mă bucur în continuare de imprevizibil și incertitudine, pentru că, neștiind ce se va întâmpla mâine sau dacă există ziua de mâine, asta mă face să sper în continuare și să cred mereu în frumos, fie că e frumusețea vieții, a naturii sau acea frumusețe pe care oamenii o împărtășesc unii cu alții. Planul meu pentru viață e să devin una cu imprevizibilul, să mă surprind pe mine și pe cei din jurul meu în cel mai frumos mod posibil, să mă bucur de fiecare zi și să încerc să creez câte o mică eternitate în fiecare 24 de ore.

Frumusețea vieții nu e obiect sau experință. E ceea ce face pe fiecare să își dorească să trăiască clipa. Nu e vorba doar despre ceva sau cineva. E despre noi, în cel mai pur mod. E despre micile momente ce ne fac să ne credem nemuritori, despre culorile ce ne aduc nouă un zâmbet pe buze, e despre muzica nescrisă pe care vrem să o ascultăm, despre filmele și cărțile ce sunt în proces de creare, dar pe care vrem să le vedem în fața noastra, e despre convingerea că mâine vom mai avea o zi, e despre noi și despre orice altceva mai vrem noi să fie!

Maria-Alexandra Vaman, membră a Cercului de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău, 15 ani, clasa a IX-a, Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”

Prof. coord. Laura Huiban

Sursă foto: Pinterest

 

 

 

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri