Strategia pe agricultura, urgenta de gradul "zero"
Strategia pe agricultura este “o urgenta de gradul zero” pentru Romania, sustine Mihai Banu, deputat de Bacau. Primii pasi in reformarea sistemului ar fi cadastrul individual si comasarea terenurilor. Si fermierii cer o strategie. Ei acuza ca, la ora actuala, deciziile MADR nu sunt coerente si nu ajuta agricultura.
Terenuri agricole faramitate, sol saracit, gospodarii care supravietuiesc cu subventii, utilaje invechite. Pe de alta parte, lipsa bancilor agricole, a irigatiilor si depozitelor, cereale vandute la pret de nimic. Asa arata, azi, agricultura romaneasca. Fermierii si parlamentarii au propria viziune privind reforma. Guvernul are doar reactii la planurile UE. "Avem 10 milioane de hectare de teren la 4 milioane de proprietari si alte 4,5 milioane ha la 9.000 de proprietari. Cei aflati in evidenta APIA, ca beneficiari de plati pe suprafata sunt 1,5 milioane. O tara ca Romania ar trebui sa aiba maximum 300.000 de fermieri", arata deputatul Mihai Banu, membru in Comisia de agricultura, silvicultura si industrie alimentara. El sustine ca lucrurile nu merg bine, in ciuda faptului ca tara are multe resurse neexploatate. "Nu e in regula ce se intampla, a declarat Mihai Banu. Agricultura nu se face pe Bulevardul Carol, se face in teritoriu!" Ministerul e prea stufos, prea greoi si nu are viziune. Mai mult, unii specialisti cred ca "plata subventiilor la timp este singura masura de care trebuie sa se ocupe. Stiu ca tara are multe resurse neexploatate. Unele presupun cheltuieli si riscuri foarte mari."
"Clasa bogatilor" si "patura saracilor"
In acest moment, agricultura este "singurul domeniu care poate participa – intr-un timp relativ scurt – la cresterea veniturilor acestei tari", afirma Mihai Banu. Romania detine o suprafata de teren agricol de aproximativ 14,6 milioane ha. Dupa 20 de ani, lucrurile arata ca inainte de ’44: mosii foarte mari organizate pe circa 4,5 milioane ha, pe cele mai bune terenuri, apoi, ferme mici si foarte mici pe 10 milioane hectare. Tehnologie avansata si randamente foarte bune in fermele mari, tehnologii rudimentare si randamente scazut in gospodaria taranesca. Pierderile de venituri pe care le produc gospodariile taranesti depasesc 10 miliarde de euro, aproximativ 6 miliarde din productie si 4 miliarde din valorificarea produselor. "In majoritatea statelor UE, fermierul face parte din clasa de mijloc. La noi, fermierii mari au intarit clasa bogatilor, iar micul fermier a ingrosat patura saracilor", afirma Mihai Banu. Prioritatile, arata el, sunt "dezbaterea mostenirilor, cadastrul individual si comasarea terenurilor." Legea de organizare a teritoriului agricol in extravilanul localitatilor poate rezolva cele trei nevoi.
"Vom ajunge sa importam alimente"
Fermierii sunt nemultumiti de dezinteresul Guvernului fata de sistemul de irigatii, de vanzarea terenurilor catre straini, de faptul ca nu exista banci agricole, asigurarile nu functioneaza si nu se mai face cercetare. "Nu exista o strategie pentru agricultura, nu exista niste masuri eficiente pentru stimularea acestui sector considerat in alte tari «domeniu strategic»", declara Daniel Ciobanu, presedintele AJPA Bacau. Reprezentantii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) au cerut Guvernului, inca din 2010, sa elaboreze o strategie in domeniul agriculturii care sa aiba ca efecte ocuparea fortei de munca din sate si asigurarea productiei pentru hrana populatiei. "Vom ajunge sa importam alimente din cauza ca statul ca nu-i protejeaza pe agricultorii autohtoni. Vanzarea si arendarea terenurilor catre straini e problema nr. 1 pe agenda noastra", a afirmat Laurentiu Baciu, vicepresedintele LAPAR. Fermierii sustin ca, astazi, nici 3 la suta din terenul arabil amenajat in 1989 nu este irigat si ca dau "doua tone de grau pe o udare." Nu sunt aparati de seceta si inundatii, nu beneficiaza de sprijin si nu reusesc sa-si vanda produsele la preturi acoperitoare, in timp ce supermarketurile sunt ticsite de alimente importate. Deocamdata, MADR are o strategie pentru combaterea efectelor secetei, un plan de infiintare a depozitelor de legume, altul apicol, un program de dezvoltare rurala actualizat in 2008, insa nicio strategie. Mai exista un document emis dupa dezbaterea initiata de comisarul european Dacian Ciolos, care prezinta pozitia Romaniei fata de viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC). Mai exact, Guvernul "recunoaste", "considera" sau "sustine" obiectivele comisiei. Exista riscul ca Romania sa se trezeasca (din somn) dupa alegerile din noiembrie 2012 si sa elaboreze strategia 2013 – 2020 in graba si, Doamne fereste, impotriva intereselor ei.
Silvia Patrascanu
