@ spune rabinul israelian Tobias
Candva, Buhusi, prin inteleptii rabini care au locuit mult timp aici, era celebru in intreaga lume. Locuit de cateva mii de evrei, targul nu era numai un centru spiritual al evreimii din Romania, ci si un reper international. Influenti prin iscusinta economica, dar si prin lobby, evreii au influentat mult viata targului. Bancurile cu rabinii de Buhusi circula si astazi vesele prin lume si sunt ascultate cu mare placere si de urmasii rabinilor, pentru ca ele reprezinta, in esenta, pilule superconcentrate de virtuozitate a inteligentei, dar si de toleranta. Astazi, la Buhusi, nu mai sunt decat vreo trei familii de evrei, dar spiritul evreiesc este viu. Ori de cate ori mergi la cimitirul evreiesc din localitate vezi multi ortodocsi sau catolici care se reculeg si aprind lumanari la mormintele fostilor vecini si prieteni evrei. Sinagoga buhuseana din strada Al.I. Cuza, veritabil simbol al evreismului, este, inca, un centru de interes deosebit pentru evreii din lumea intreaga.
Dinastia rabinilor Fridman
L-am intalnit in sinagoga buhuseana pe inteleptul rabin israelian Tobias I., venit la Buhusi nu numai pentru reculegere, ci si pentru a reabilita acea parte din sinagoga care da semne de mare oboseala. Rabinul Tobias ne-a oferit informatii inedite despre istoria evreilor buhuseni: „Exista, astazi, in Israel, o dinastie Rujin. Unul dintre descendentii acestei dinastii a fost primul rabin de Buhusi, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman intemeiase, si el, la Buhusi, o adevarata dinastie (copii, nepoti, stranepoti) care a pastrat opera spirituala evreiasca din Buhusi. Primul a intemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinica. In afara caselor construite pe aceasta strada si de o sinagoga mai veche (care astazi nu mai exista), din apropiere, in urma cu o suta patruzeci de ani a fost construita aici sinagoga care dainuie si astazi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aici au locuit copiii, nepotii si stranepotii rabinului Isac Fridman. Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat in Bucuresti, unica fiica a acestuia a plecat in Israel unde a intemeiat o curte rabinica. Aceasta este condusa astazi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Friedman”.
Aproape la fiecare doi/trei ani, vin la Buhusi, la acest sfant lacas, sinagoga, intr-un adevarat pelerinaj, zeci de hasidim (piosi) din lumea intreaga, multi dintre ei fiind urmasi ai dinastiei rabinice buhusene. „Vin, spune rabinul Tobias I., pentru a se reculege si a se ruga in sinagoga si la morminte”. In aceasta toamna, in octombrie, de sarbatorile evreiesti, la Buhusi vor veni din nou pelerinii hasidim. Insotit de alti confrati, rabinul Tobias din Buei-Brac, Israel, a venit la Buhusi de vreo saptamana si a purces lucrarile de reabilitare a acelor structuri ale sinagogii care sunt in suferinta.
O prietenie
care dureaza
Ochii rabinului Tobias, originar din Piatra Neamt, stralucesc de bucurie atunci cand depanam amintiri despre unii dintre evreii buhuseni pe care i-am cunoscut amandoi: chirurgul Ghelber, o adevarata celebritate buhuseana a anilor 󈦜 profesorii Engler, Inghel, Balter, Farkas sau Braunstein inginerii Schulman, Croitoru si multi altii. Zice din nou rabinul Tobias: „Le spun buhusenilor ca fiul raposatului dr. Ghelber, pe care l-au respectat atat de mult, este tot chirurg, dar in Israel. Un chirurg la fel de vestit acolo, precum era tatal sau la Buhusi”. Ce reprezinta, astazi, orasul Buhusi pentru evrei? „Pentru ca aici au pastorit somitati rabinice care au atras credinciosi evrei si neevrei din toata lumea, orasul Buhusi are o semnificatie speciala. Evreii care au trait aici – multi dintre ei fiind ingineri, doctori, profesori, economisti – au ajutat mult obstea locala, dar au fost ajutati si ei. Au fost priviti cu mare respect si ma bucur sa vad ca acest respect este viu si astazi. De aceea si revenim mereu aici, in pofida multor greutati, ca sa mentinem viu spiritul curtii rabinice, dar si spiritul vechii noastre prietenii cu oamenii locului”.
Scris de Ion FERCU
