Pentru că 2025 a fost un an generos în centenare în primul rând, ceea ce s-a petrecut în B I 42, fosta sală a Senatului universitar băcăuan (acum, sediul Școlii de Studii Doctorale), a fost declarat de la bun început ca maraton. Dan Duță, de la Academic TV, care a filmat totul, m-a anunțat că minutajul contorului arăta 3 h, 42 min., 8 sec. După aproape două milenii de la evenimentul istoric ‒ vestitul maraton de la 12 sept. 490, întins pe 42,195 de km ‒, ne e permis să convertim fiecare 10 km în durata unei ore și să ne declarăm mulțumiți de rezultat. Dacă în urmă cu 1535 de ani Filipides strigase, la finiș: „Bucurați-vă! Am învins!”, nouă ne dă târcoale titlul imnului studențesc, „Gaudeamus” (Să ne bucurăm), măcar pentru că ne aflam într-un campus universitar.
Amfitrion și oaspeți speciali
Prof. univ. dr. ing. habil. Carol Schnakovszky, rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, a anunțat că între cei născuți în 1925 sunt trei foști universitari băcăuani: Mihai Merfea (sociolog, rector al Institutului Pedagogic), Liviu Filimon (psiholog, editor), respectiv Dumitru Fânaru (matematician, pedagog și publicist). Președintelui Societății Cultural-Știinţifice „Vasile Alecsandri” Bacău (cel ce semnează acest raport) i-a revenit datoria să precizeze că în sală se află patru urmași ai celor omagiați (se adaugă aici animatorul cultural buhușean Mihai Drimbe). Bogdan Merfea, Lucica Filimon, Alexandru Fânaru, respectiv Maria-Mihaela Colbeanu au înfățișat crâmpeie din viață ca mărturii ale creșterii exemplare de care s-au bucurat și ale cotelor de personalitate accentuată (culturală, științifică, pedagogică) reprezentată de părinții lor.
Centenare…
Unele au făcut vâlvă la data din calendar a împlinirii veacului: revista „Ateneu” (fondată de Grigore Tabacaru și George Bacovia și reprezentată de managera Carmen Mihalache; studenta Diana-Ștefania Lazăr a adus o veste mare: va realiza lucrarea de licență cu tema „Ateneu – o revistă centenară”), Mihai Merfea (Vasile-George Puiu i-a închinat un crochiu memorabil), Solomon Marcus (Marcelina Mocanu, discipol al savantului, a trasat câteva linii, definitorii, ale portretului magistrului), Liviu Filimon (Victor Blănuță, fost rector al Universității din Bacău, a deslușit flash-uri din vremea când au colaborat, iar Venera-Mihaela Cojocariu a citit fragmente din decalogurile psihologului, între care cerința ca un educator să nu intre nepregătit la oră), Florin Gheuca (actrița Firuța Apetrei și l-a amintit ca pe un înțelept partener de scenă), Mihai Drimbe (Petru Botezatu, președintele Asociației Culturale „Renașterea” Buhuși, și dr. Maria-Mihaela Colbeanu au proiectat un minidocumentar tematic al compozitorului și dirijorului), Ioan Slavici (Petrache Plopeanu a relatat un captivant episod din viața celui comemorat), Toma Caragiu (Adrian Horodnic a reconstruit biografia băcăuană a artistului), Ion Coman (Andrei Merchea, directorul Teatrului Tineretului Piatra-Neamț, a înălțat un imn ctitorului de instituție, confirmat de Eduard Burghelea, directorul Teatrului Municipal „Bacovia”), Dumitru Fânaru (Marcelina Mocanu s-a declarat fascinată de teza de doctorat a acestuia, „Educația estetică prin studiul matematicii”, coordonată de prof. univ. dr. doc. Ștefan Bârsănescu, în 1971.
Altele au fost noutăți: Baruțu Arghezi (Marieta Rădoi a venit de la Casa Memorială „Tudor Arghezi” – Mărţişor cu o fotografie a fiului poetului și, desigur, cu un mănunchi de vorbe despre acesta); Mihail Sadoveanu a publicat în 1925 romanul „Venea o moară pe Siret”, iar în județul Bacău apăreau atunci publicațiile Moldova, Moineștii de mâine, Cronica Bacăului (Florinela Floria, coautoare în 2012 a „Istoriei jurnalismului din România”, a oferit date preliminare).
… și cifre rotunde (et alia „și altele”)
La 170 de ani de la apariția „României literare”, Vasile Spiridon, redactorul de azi al revistei fondate în 1855 de Vasile Alecsandri, a punctat seriile „bătrânei doamne a presei culturale de la noi”, iar la 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, Constantin Tudose a readus în memoria colectivă secvențe din biografia cășuneană a acesteia, în timp ce colecționarul național Aurel Stanciu a plimbat prin fața celor prezenți o ilustrată-document, trimisă reginei-eroine. Tot la 150 de ani, dar de la debutul lui Ion Creangă, Georgiana Marcu, directoarea Școlii „Ion Creangă” Bacău, l-a coborât pe povestitor de pe frontispiciu pentru a ne vorbi despre anul 1875, când a publicat pentru prima oară în „Convorbiri literare”. Celor 90 de ani de la nașterea lui Nicolae Labiș Academia Română le-a dedicat în decembrie o sesiune omagială; Dumitru Brăneanu, fălticenean, prezent la Maraton, a avut același mentor cu autorul „Morții căprioarei”: Vasile Gh. Popa. Elena Bulai, custode până de curând al Așezământului de Cultură și Creație „Rosetti-Tescanu ‒ George Enescu” de la Tescani, a deschis manifestarea cu importante referințe la 70 de ani de la moartea lui George Enescu. Au fost 55 de ani de la realizarea tabloului „Altarul Unirii”, de Marin Gherasim, expus în holul central din Corpul B al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, 35 de ani de la apariția revistei „Convorbiri didactice” (fondator, Mihai Semenov), reprezentată de unul dintre primii redactori: Petre Isachi, și trei decenii de la lansarea primului preabecedar românesc (19 dec. 1995, Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău), descris de inițiatorul acestuia, Ioan Surdu. Gheorghe Gându a anunțat învestirea conf. univ. dr. Simina Mastacan cu titlul de președinte de onoare al Cercului Rebusist „Sphinx” Bacău. (Revista cu același nume a fost fondată în 1939, la Bacău, de ascendenții universitarei, George și Arthur Caizerliu.)
Cărți, reviste, afișe, fotografii
O expoziție de acest fel a fost asigurată de Serviciul Județean Bacău al Arhivelor Naționale (Mihaela Chelaru, Valentin Ioan), Biblioteca Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (Gabriela Ocneanu) și de biblioteci școlare băcăuane: „George Bacovia” a Colegiului Național „Ferdinand I” (Gabriela Saveluc), „Ion Luca” a Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” (Anca Ţăranu), „Prof. Mihai Semenov” a Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” (Carmen Dieac) și „Sava Ariton” a Școlii Gimnaziale „Al. I. Cuza” (Monica Cristea). O fotografie din decembrie 1968, cu studenți și profesori de la Institutul Pedagogic de 3 Ani Bacău, ne-a fost comunicată de absolvenți de atunci: Ecaterina Crețu și Constantin Mihai.
Echipă lărgită
Colaboratori au fost Gruparea Alumni „Vasile Alecsandri” Bacău, Biblioteca Județeană „C. Sturdza” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, iar parteneri media: Revista UZPR, „Ateneu”, „Plumb”, „Deșteptarea”, „13 Plus”, Radio-România Actualități, DCTV Bacău, Academic TV. Ne-a colindat emoționa(n)t artistul Ștefan Negru.
„Maratonul centenarelor (et alia) 2025” a avut drept suport observațiile celui ce în perioada interbelică a susținut cu tărie europenitatea noastră ‒ Eugen Lovinescu: Ne iubim strămoșii, ne iubim însă și strănepoții; nu suntem numai punctul ultim al unei linii de generații ce se pierde în trecut, ci și punctul de plecare al generațiilor ce vor veni la lumină; nu suntem numai strănepoții încărcați de povara veacurilor, ci și strămoșii virtuali ai strănepoților târzii; obligațiile față de viitor depășesc pe cele față de trecut.
La orizont se află anul 2026. Un prim eveniment: 150 de ani de la trecerea prin Lipova Bacăului a revizorului-poet Mihai Eminescu (29 apr. 1876).
Foto: Petru Done
