Evanghelistul Ioan ne prezintă o scenă care, la prima vedere, pare neadevărată. Unii greci doresc să-l vadă și să-l cunoască pe Isus. Ei îi spun lui Filip: „Vrem să-l vedem pe Isus”. Împreună cu Andrei „au venit și i-au spus lui Isus”. Până aici nu este nimic deosebit. Însă răspunsul lui Isus este uimitor. El ar fi putut să răspundă: „spuneți-le să vină” sau „nu este momentul potrivit”. Însă Mântuitorul spune: „Dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult. Cine își iubește viața o va pierde; cine își urăște viața în lumea aceasta o păstrează pentru viața veșnică”.
Prin aceste cuvinte Isus ne învață că pentru a-l cunoaște, pentru a fi aproape de El, nu este de ajuns să-l vedem în mod fizic, nici să stăm fizic în apropierea sa. Astăzi cuvintele lui Isus din evanghelie ar suna astfel: „Vrei să mă cunoști și să fii cu mine? Atunci nu ajunge să ai o icoană de-a mea în casă, nu este de ajuns să participi pasiv la sfintele Liturghii, la procesiuni; nu este de ajuns să aprinzi o lumânare, crezând că ți-ai făcut datoria”.
Atunci ce trebuie să facem?
Isus ne răspunde făcând referire la bobul de grâu care, pentru a da rod, trebuie să moară. Din această imagine descoperim că, pentru a-l vedea, pentru a-l cunoaște mai bine și a fi mai aproape Cristos, trebuie să parcurgem drumul renunțării și al morții. Nu este vorba despre moartea fizică, ci despre refuzul de a te dărui, despre închiderea sterilă în tine însuți. Cine (se) dăruiește, cine „pierde viața” din iubire, dobândește Viața și dă rod. Este o lege a vieții. Până și un bob de grâu ne repetă acest adevăr.
Ne apropiem de Săptămâna Sfântă. Vom participa la celebrarea pătimirii, morții și învierii lui Isus. Prin aceste celebrări ne exprimăm dorința de a-l vedea și de a fi cu Isus. Dacă aceste celebrări nu sunt însoțite și de dorința de a ne „pierde viața”, atunci nici nu l-am văzut, nici nu am stat cu Cristos. În mod paradoxal, atunci când pierdem viața pentru Domnul, atunci descoperim viața adevărată. În viața veșnică vom lua doar ce vom dărui și nimic din ceea ce păstrăm.

Pr. Iosif Claudiu Doboș,
Parohia Catolică „Fericitul Ieremia Valahul”, Bacău

Alte articole