Răzvan Bibire

A merge la vot nu rezolvă dintr-o dată toate problemele, dar e un pas bun în direcția asta. Cu condiția să fie urmat de alți pași. Nu e suficient să mergi și să pui ștampila și să speri că, gata!, se rezolvă treaba, mă întorc înapoi la treburile mele.

Cum nici politica și implicarea civică doar cu ocazia alegerilor nu înseamnă altceva decât o autoamăgire. Atunci când nu e vorba, de fapt, de campanie electorală ascunsă. Crezi că știi cu cine votezi pentru că așa ai văzut pe FB, ți-au spus prietenii, ai citit „meme”-uri acide, ai văzut poze cu explicații puse de „creativi”, știi că forțele „binelui” trebuie să învingă forțele „răului”…

Te-ai întrebat vreodată dacă nu cumva împărțitul în alb și negru n-are nici o legătură cu realitatea? Că aia pe care-i crezi „albi” sunt, de fapt, „negri” vopsiți și împachetați frumos de echipele de marketing? Că, de fapt, toată clasa politică nu e nici albă și nici neagră, ci o imensă pată „gri”?! Toți umblă cu Europa în gură, dar te-ai întrebat ce este Europa și ce vrea de la noi? Poantele astea cu „trebuie să ieși la vot” sunt total neserioase câtă vreme nu știi exact ce votezi. Ați auzit în această campanie foarte multe discuții despre Parlamentul European? Nici eu.

Doar aceleași penibile certuri ca la ușa cortului care se rezumă, în principiu, la „ba pe-a mă-tii”. Atât și-o dungă. Emoție s-a produs pe rețelele sociale, unde e foarte ușor să produci așa ceva, că de ani de zile o ținem tot într-o emoție, de când Colectivul a demonstrat ce ușor este să scoți lumea în stradă cu două-trei sloganuri și niște poze.

Dar, cum spuneam, lumea nu se oprește după ce ai pus ștampila. Cum, la fel, nu începe în momentul în care te hotărăști să te duci la vot. Mai trebuie să vezi ce se întâmplă cu votul tău, cu cei pe care i-ai investit cu încredere.