● Universitarul Liviu Antonesei, scriitor, îmi spune: ,,Mihai Dascălu este profesor la Bacău […]. Pe când era student, a fost redactor la revista Timpul, pe care o conduceam. Scria despre cărți de literatură. Acum, văd că și-a încercat nervii pe un document oficial prin care M.E.N. vrea să reformeze învățământul”… Documentul M.E.N., ,,Educația ne unește”, cel ținut sub lupă de profesorul băcăuan, într-un articol dintr-un cotidian central, ,,prin redactare și prin ceea ce propune, dă liber la incompetență. Are 39 de greșeli de ortografie prin lipsa diacriticelor, o cacofonie, o lipsă de acord, un cuvânt pe care nu l-am găsit în dicționar…”

,,La pagina 12, de exemplu, la ultimul paragraf, sunt nu mai puțin de 16 greșeli”, mai constată autorul articolului, care conchide minunat: ,,Cred că documentul ridică mai multe probleme decât rezolvă ceva. Aștept o reformă în învățământ de când sunt elev. Dar una reală! Una care să ne unească”. Liviu Antonesei: ,,Cum se vede, o reformă foarte ambițioasă – înainte de a face țăndări școala, dă iama prin biata limbă strămoșească!” Am citit și eu documentul. Are și alte multe păcate. Este un document-păcat.

● O poveste adevărată din țara în care polițiștii sunt împușcați nonșalant. Din țara în care securitatea noastră, a celor (încă?) neînarmați, este, cotidian, și mai precară. Din țara în care infractorii sunt nonșalant discriminați pozitiv… Un minor fură un mini-utilaj. După un timp, păgubitul dă de urma hoțului. Familia recunoaște greu fapta, se oferă să redea proprietarului obiectul furat, dar solicită o recompensă. Mai mult, un membru al acestei familii îl acuză pe cel păgubit de faptul că mini-utilajul a reprezentat un pericol real pentru minorul care a furat. Păgubitul a reacționat: ,,Bă! Sunteți nebuni? Vreți și instrucțiuni de protecție a muncii pentru bunurile furate? Vreți și daune?”