Cezar Olteanu, consilier județean din partea PNL Bacău, a citit, luni, în fața colegilor din ședința ordinară a Consiliului Județean (CJ), o declarație politică și a propus adoptarea acesteia în plen.

În document se vorbește despre apartenența la aceeași limbă, cultură și tradiție a populației care locuiește de o parte și de alta a Prutului, despre modul injust în care s-a decis, în 1939, soarta populației dintre Prut și Nistru, proclamarea unirii Basarabiei cu România în 1918, demersul a peste 100 de localități din Republica Moldova de a semna un document în care își exprimă dorința de a se uni cu România și datoria autorităților din România de a reacționa.

Prin „Declarația de reunire”, citită de Cezar Olteanu, „Consiliul Județean Bacău susține autoritățile locale din Republica Moldova, care demonstrând un atașament deplin față de istoria neamului românesc și-au exprimat deschis dorința de Unire cu România”.

Declarația CERE tuturor unităților administrative din Republica Moldova să spună DA unificării, DENUNȚĂ modul arbitrat prin care „două puteri dictatoriale” au decis anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru și SOLICITĂ Parlamentelor celor două țări să redacteze o declarație comună privind Reîntregirea și să elaboreze legislația specifică.

Au urmat discuțiile. Președintele CJ Bacău, Sorin Brașoveanu, a vorbit despre cele 20 de acorduri de înfrățire și cooperare, iar Dumitru Brăneanu a făcut un scurt istoric al proiectelor culturale prin care, în ultimii 20 de ani, CJ Bacău a întărit relațiile cu Republica Moldova.

Petrică Mihăilă, PNL, a invocat „rana” provocată de Tratatul Ribbentrop-Molotov și a susținut ideea de a vota declarația. „Eu insist să facem așa cum a făcut și CJ Timiș, despre care știu sigur că a dat un vot în unanimitate. Nu e nimic ilegal să votăm această declarație, să aratăm lumii întregi că și județul Bacău vrea, la fel ca alte județe, reunirea Basarabiei cu România”, a spus Petrică Mihăilă.

Ion Cucerescu, care e născut în Basarabia și are dublă cetățenie, a precizat că nu inima, ci rațiunea trebuie să vorbească, adăugând că „geopolitica Republicii Moldova e sensibilă” și că „populația de peste Prut e scindată în privința unirii”. Să continuăm parteneriatele privind școlile, grădinițele etc. e mai folositor, a spus el. Aleșii altor județe au semnat, nu au votat declarația, a mai precizat Cucerescu. La Timiș a fost „un vot simbolic”, au recunoscut liberalii, dar nu avem voie „să ne facem de rușine.”

„Ei fac declarații, noi facem fapte”, a intervenit, iritat, Dumitru Brăneanu. Ideea a fost că fiecare consilier poate semna declarația simbolică dacă dorește, dar CJ Bacău nu poate vota.

„Noi avem proiecte concrete pe care le ducem mai departe, a spus Sorin Brașoveanu. Mulți dintre noi simt ceea ce simte Ion Cucerescu, dar nu vreau să ducem discuția într-o zonă în care să facem mai mult rău decât bine”. Disputele au continuat pe hol căci „Să semnezi declarația e o datorie”, dar cui folosește, „Nici 15 la sută dintre ei nu vor unirea cu România.”

Alte articole