17 aprilie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiDe Ziua Culturii Naţionale, ediţia a XIV-a

De Ziua Culturii Naţionale, ediţia a XIV-a

Academia Română dă tonul ştiinţific…

Avem în vedere în primul rând sesiunea festivă comună cu Academia de Științe a Moldovei, desfăşurată simultan luni, 15 ianuarie 2024, în format hibrid, pe relaţia Bucureşti – Chişinău, între vorbitorii aceleiaşi limbi (română – română, nu română – moldovenească). Alocuțiunile acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, au punctat încă o dată însemnătatea acestui eveniment în afirmarea identității naționale. Academia Română este entitatea care a iniţiat sărbătoarea și a propus-o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010, fixându-se data de 15 ianuarie, ziua ivirii în lume a lui Mihai Eminescu.
Am constatat că tematica propusă de colectivele de cercetători privilegiază, natural, ştiinţele limbii. De pildă, filiala Iaşi a Academiei Române, prin
Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, a avansat subiecte ca „Dicționarele Academiei și cultura română“, „Dimensiunea toponimică a culturii naționale“, dar şi „Enciclopedia scrierilor memorialistice românești: autori, concepte, deschideri“, „Profilul cultural contemporan al românilor – contribuția etnologiei“ sau „Metode de valorificare şi promovare a patrimoniului etnolingvistic românesc“.

… şi pe cel jurnalistic



Sunt ceva ani de când de 15 ianuarie, la ora 8,30, pe Radio-România Actualităţi, ascult „Apelul matinal”, pentru a absorbi mesajul fortifiant al acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, de Ziua Culturii Naţionale. Acum ne-a vorbit despre capcanele inteligenţei artificiale şi, în contrapondere, despre multiplele şi eternele avantaje ale cuvântului tipărit (nu listat!). Întrebat de realizatorii radioprogramului ce va mai face de 15 ianuarie 2024, istoricul a mărturisit că, printre altele, va aplica dictonul latin Nulla dies sine linea („Fără valoare este ziua în care nu ai trasat o linie”), aşa că va scrie câteva rânduri dintr-un text care aşteaptă să fie încheiat.

Un colaj de versuri

S-a transmis în Sala multimedia a Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza” Bacău. După ce am ascultat… tăcerile lui Nichita Stănescu, Eliza-Noemi Judeu ne-a făcut părtaşi la frământările din poezia eminesciană, nu înainte de a se confesa: „Dragul meu coleg Florin Crăciunescu [de la Teatrul Municipal Bacovia] mi-a spus odată: «Ca să reciţi din Eminescu, trebuie să ştii unde să pui punct-şi-virgulă»”. Actriţa a demonstrat că poate manevra cel mai dificil dintre toate semnele de punctuaţie.

Pe recepţie, la radio…

Într-o zi ca aceasta au fost mai vizibile micile derapaje lingvistice: „Acţiunile vor continua şi mâine” (pleonasm cauzat de acel „şi” inutil) sau „XY este unul dintre foarte puţinii specialişti care este recunoscut pentru…” (corect: sunt recunoscuţi).

… şi la TV

Reporterii Telejurnalului de la TVR 1 au înregistrat o fericită comparaţie, rostită de un vizitator: „Orice muzeu este ca o carte deschisă”. Noi, băcăuanii, am recunoscut-o pe Eugenia Antonescu, vrednic muzeograf, soţia lui Iulian Antonescu. Ioan Dănilă

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri