Tineretul din ziua de azi… Toți interesați de internet și de chestii futuriste. Dacă te uiți pe conturile lor de pe rețelele de socializare găsești tot felul de minuni la care generațiile anterioare poate că nici nu visau. În tot acest peisaj infinit de megabiți de pe internet dăm și de contul unui tânăr băcăuan, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național de Artă „George Apostu”. Și vorbim aici de Ștefan Negru, despre care publicația noastră a mai scris atunci când a ajuns în finala emisiunii-concurs de la TVR „Vedeta Populară”, dar și cu alte ocazii. Interesant e că, pe contul lui Ștefan, între ultimele sale postări, în loc să vezi un link de youtube cu cine știe ce piesă în vogă, tronează postate în alb și negru fotografiile Mariei Tănase. Sau, puțin mai jos, imagini cu el cântând pe dealuri la…tilincă. Câți dintre noi avem cunoștințe despre acest instrument? Ștefan Negru este un cu totul alt fel de tânăr, îndrăgostit de folclorul autentic românesc, un tânăr care demonstrează că, așa cum a spus Grigore Leșe după ce l-a cunoscut, „țara asta are viitor!” Ștefan Negru a avut nenumărate reprezentații artistice, alături de mari voci românești și pe scene impresionante, amintind aici pe lângă „Vedeta Populară” apariția la Cerbul de Aur. Așa că, am considerat că este firesc să-l aducem din nou pe Ștefan Negru în fața cititorilor și să-l lăsăm să ne povestească despre experiențele sale și nu numai. (Fl.Ș.)


PUBLICITATE

„Despre «Cerbul de Aur» ce să spun? A fost ideea extraordinară a Televiziunii Române în parteneriat cu sponsorul principal, Ministerul Culturii și Identității Naționale. Festivalul a revenit după 9 ani de absență, ani în care din lipsă de fonduri, «istoria» nu a mai continuat. Ediția de anul acesta a ajuns la final în seara de 2 septembrie, atunci când a avut loc un spectacol dedicat folclorului românesc, intitulat «România Centenar». Spectatorii din Piața Sfatului au fost martorii unui spectacol în care s-au regăsit teme muzicale folclorice extrem de cunoscute, în variante reinterpretate de invitați speciali ca: Grigore Leșe, Damian Drăghici sau Alex Calancea Band.

Alături de orchestra «Lăutarii» din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros, s-au numărat și artiștii Cornelia și Lupu Rednic, Ionuț Fulea, Nicolae Furdui Iancu, Niculina Stoican, Viorica Macovei, Paula Seling, grupul instrumental «Crai Nou» din Alba Iulia și mulți alții. Într-un moment cu totul deosebit alături de maestrul Nicolae Botgros, s-au aflat și o parte din tinerii de la emisiunea «Vedeta Populară» printre care m-am numărat și eu. Un moment inedit, foarte bine pus la punct, moment muzical cu care am trecut prin aproape toate zonele folclorice ale țării, fiecare din noi reprezentând câte o zonă etnofolclorică. S-au ales piese cunoscute de către români, iar impactul a fost unul senzațional. Mărturisesc cu emoție că a fost una din cele mai frumoase experiențe de până acum. Să te vezi pe o scenă cu aproximativ 5000 de oameni în față, zău dacă nu te apucă plânsul.

Revenind la emisinea «Vedeta Populară», acolo am avut imensa bucurie de a cunoaște un Om care înseamnă mult pentru România, anume domnul profesor Grigore Leșe. Nu de mult, dumnealui mi-a făcut onoarea de a mă avea invitat în emisiunea pe care acesta o moderează, emisiune ce îi poartă numele, «Drumul lui Leșe», și care țin să vă precizez că nu se adresează oricui. Au fost cinci tineri prezenți în platourile televiziunii, «tineri de succes care pot schimba România» după cum frumos afirmă domnul Leșe. Temele abordate au fost diverse, dar nu vă divulg prea multe, invitându-vă să fiți aproape de micile ecrane pe TVR 2, pentru că emisiunea se va difuza cât mai curând.

Despre muzică și în general despre folclor se poate vorbi foarte, foarte mult. Ce pot să spun acum este faptul că timp de 20 de ani s-a mințit mult, foarte mult. Suntem în 2018 și ar trebui să renunțăm de urgență la modelele de genul Cântarea României. Tinerii care vin cu forță din urmă au o mare responsabilitate. Puțini conștientizează acest lucru, și e cam trist. Sigur, trăim vremuri grele, iar dacă aceștia se apropie de muzica tradițională din motive pecuniare, nu-s de judecat.

Azi, nimeni și nimic nu ne mai mulțumește, dar eu consider că fiecare este răspunzător pentru ceea ce face și ceea ce vrea să promoveze. Într-o altă ordine de idei, din dorința de notorietate, tinerii din ziua de astăzi frecventează cu mare interes posturile de televiziune rudimentare care s-ar dori promotoare de valori și muzici tradiționale adevărate, pentru a se face cunoscuți. În cele din urmă, ei pășesc involuntar în zona divertismentului ieftin, adică de proastă calitate. Muzicile de prost gust pe care aceștia le scot la înaintare se datorează celor ce fac pe profesorii prin școlile populare de artă sau prin instituțiile cu profil vocațional, așa-zișilor «textieri specializați» apăruți de te miri unde, și din cauza persoanelor nespecializate sau fără studii până-n capăt, care fac pe etnomuzicologii, fiind membri ai juriului la festivalurile interjudețene, județene, regionale sau, mai rău, naționale!

Dintr-o ambiție nejustificată sau din dorința de a fi cu «catedra» în regulă, în instituțiile de învățământ cu profil vocațional sunt acceptați și tineri care nu au nicio tangență cu muzica tradițională și, mai rău, nici nu prezintă interes pentru acest domeniu. Acum, acestă ambiție se justifică și uite așa ne trezim peste noapte, că în aceste instituții se fabrică tineri gata să fie chemați la nuntă, neglijând cu mare interes esența lucrurilor. Abia acum putem vorbi despre interes. Nu afirmă nimeni că aceștia nu ar fi talentați, Doamne ferește! Însă, din păcate, talentul îți dă posibilitatea doar să arăți că poți. Restul de 99 % este muncă.

Nădăjduiesc totuși că s-a mai schimbat câte ceva. Da-o-ar Dumnezeu să nu îmbătrînesc până atunci. Doamne ajută tuturor!