Vorbeam, ieri, despre modul în care reacționează concetățenii noștri, distribuind informații false, eronate sau chiar inventate doar pentru că nu sunt în stare să discearnă realitatea de ficțiune.
Cu alte cuvinte, sunt prea proști ca să-și dea seama că informația pe care tocmai au redistribuit-o nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea. Din nefericire, circulația acestui gen de informații are efecte imediate asupra societății pentru că influențează comportamentul cetățenilor sub aspect economic și politic determinându-i să acționeze într-un fel sau altul. Țările occidentale au început să acționeze în acest sens, demarând proiecte pentru depistarea și stoparea distribuției de «fake-news».
Dar multă lume se teme că, de fapt, sub acest pretext se va opera împotriva libertății de exprimare. Dincolo de această discuție, ce ar putea face un cetățean care dă, de exemplu, peste știrea bulversantă cum că o mare parte din brânză procesată se face cu o substanță folosită la dezghețarea șoselelor?! Halucinant, nu?! Nu-i așa că nu vă mai vine să mâncați brânză când aflați că se bazează pe o chimicală care se aruncă pe stradă?
Dar, stați așa! Și sarea se aruncă pe șosea ca să topească gheața și, totuși, nu lipsește din mâncare! Dintr-o dată, avem o problemă cu acel titlu. Însă, nefiind vorba de sare (clorură de sodiu) ci despre clorura de calciu, poate că informația rămâne bulversantă mai ales dacă ni se spune că Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) a spus că substanța este periculoasă. Când auzi de Protecția Consumatorilor, te ia puțin cu fiori, nu?! Doar că iarăși este vorba de o confuzie, nu e vorba despre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, o autoritate a statului, ci de o asociație, deci un ONG.
Care, de exemplu, este cunoscut pentru gafele sale (am dat acum ceva vreme exemplul cu avertizarea celor de la APC că o prăjitură conține «ulei de turnesol», de fapt ulei de floarea soarelui, «tournesol» fiind numele în franceză).
Dar să zicem că persoana care citește știrea nu cunoaște aceste amănunte. Rămânem la informația de bază: brânză făcută cu clorură de calciu. Dacă ar căuta informații despre această substanță pe Google, cititorul nostru ar descoperi, mirat, că există un medicament pe bază de clorură de calciu folosit în tratamentul pentru tuberculoze, ciroza hepatică, urticarie etc. Deci, un prim semn de întrebare.
Pe urmă, dacă mai căutăm puțin, descoperim că se folosește în toată lumea în industria alimentară. La ce? Să ne uităm pe lista: ca sursă de calciu în fabricarea brânzeturilor. Apoi, se folosește la ajustarea PH-ului în industria berii, la tratamentul fructelor și legumelor pre și post recoltare, la tratarea apei în producția de băuturi răcoritoare, pentru scăderea punctului de îngheț la cărnuri și înghețate dar și la producția de jeleuri (topping înghețate, gemuri, dulcețuri).
De altfel, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a și reacționat la acel comunicat al APC, însă informația s-a pierdut în muntele de articole despre brânza cu clorură de calciu. Este doar un exemplu despre cum s-a indus o idee falsă în societate, poate chiar cu bune intenții, de către un ONG al cărui nume seamănă cu numele unei autorități.
Românii au rămas convinși că brânza fabricată industrial este falsificată și că există o conspirație care-i face să consume un produs care are în compoziție o substanță folosită la curățarea străzilor.
