2 martie 2024
OpiniiRomâna pentru toțiCubolta limbii române (I)

Cubolta limbii române (I)

O etimologie subiectivă…

Ne permitem aşa ceva pentru că avem în atenţie un lingvist recunoscut pentru mobilitatea gândirii şi pentru aplecarea către intimităţile cuvântului. Împrietenit pe viaţă cu bolta limbii române, Mihail Andrei (1 dec. 1923, satul/ comuna Cubolta, raionul Sângerei, Republica Moldova 4 iun. 1990, Buhuşi, jud. Bacău) este celebrat la centenar înainte de toate de foştii săi elevi şi colaboratori de la Liceul Pedagogic din Bacău. Unul dintre aceştia, Nelu Dumbravă (1953-2023), rămâne în istoria rebusismului românesc drept un redutabil autor de rondeluri, după ce se afirmase puternic ca alcătuitor de jocuri ale inteligenţei lingvistice. Se alătură entităţi multiple din Buhuşi (Primăria şi Consiliul Local, Școala Gimnazială ,,Mihail Andrei”, Asociația Culturală ,,Renașterea”, Biblioteca Orăşenească „George Bacovia”, Liceul Teoretic ,,Ion Borcea”), Bacău (Societatea Cultural-Științifică ,,Vasile Alecsandri”, Colegiul Național Pedagogic ,,Ștefan cel Mare”, Facultatea de Litere a Universităţii ,,Vasile Alecsandri”), Bălţi, Republica Moldova (Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” şi Facultatea de Litere ale Universităţii de Stat „Alecu Russo”), şi Cubolta (Primăria comunei, Liceul Teoretic „Pan[telimon] Halippa”, Parohia Ortodoxă).

… şi una obiectivă



              Am aflat-o de la sursă, mai precis de la Alexandru Sîrbu, primarul comunei Cubolta (în centrul fotografiei). Luni, 20 noiembrie, când am vizitat localitatea (împreună cu scriitorul Ion Fercu, cu consilierul pentru cultură și sport de la Primăria Buhuşi, Adrian Păduraru, şi cu bibliotecarul Eduard Mihăilă), ni s-a deschis monografia comunei ca să ni se transmită că avem în faţă un cuvânt turcesc, cubolta, care înseamnă „cimitir”. Satul a fost iniţial în partea de sus, foarte aproape de drumul principal, pe care veneau năvălitorii, fiind pradă acestora.

Primul popas, la Bălţi

Am intrat într-un imobil care a fost, printre altele, sediul şcolilor pedagogice din oraş, acum fiind reşedinţă universitară. Nu se cuvenea să mergem cu mâna goală, aşa că am oferit bibliotecii de acolo câteva zeci de cărţi de literatură nou apărute dincoace de Prut, dar şi lucrări de lingvistică: „Gramatica limbii române”, ediţia/ tirajul nou 2008 (Editura Academiei Române, două volume, tipărite la Oneşti, la Magic Print), „Fonetică şi fonologie”, manuale de limba şi literatura română pentru clasele II-XII, de comunicare în limba română (clasele I-II) şi de precomunicare (un preabecedar băcăuan). Studenţilor din anii II-IV le-am prezentat ghidul de proiectare didactică „Lecţia activitatea-lecţie, în evenimente”, ediţia 2021.

Un scurt colocviu cu profesorii de limba română (Gheorghe Popa, Valentina Priţcan, Viorica Popa, Elena Lăcustă, Lilia Trinca, Lucia Popa) a avut în centru cărţile gazdelor noastre, despre locuţiuni, în sistemul unităţilor nominative ale limbii române, despre pragmasemantică şi discurs şi despre volumul I al unui original dicţionar asociativ al limbii române. Elena Lăcustă, conf. univ. dr., șefa Catedrei de limba română și filologie romanică, ne-a mărturisit că prin mijlocirea conf. univ. dr. habil. Petronela Savin a avut privilegiul de a consulta cărţi din biblioteca lui Mihail Andrei.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri