Contemplarea unui cabinet de curiozităţi poate ameliora anxietatea provocată de schimbările rapide ce se petrec în mediul înconjurător şi în societatea actuală? Prin dezvoltarea conceptului se pot găsi modalităţi noi de expunere, de punere în valoare a obiectelor luate atât individual cât şi în ansamblul lor? Iată doar două întrebări care au răscolit lumea artistică aproape două secole.

Răspunsul îl puteţi afla la Cabinetul de curiozităţi- Galeriile Karo din Bacău, o expoziţie fabuloasă, inedită şi unică prin numărul de expozanţi, dar, mai ales, prin operele expuse (“nu le-am numărat, când am văzut că sunt multe, am mai adus” – Constantin Ţinteanu, patronul Galeriei KARO), aduse cu greu, cu mari sacrificii, după o muncă de peste un an. Sunt în galerie, începând cu parterul şi continuând la etaj, picturi, sculpturi, grafică, gravură, obiecte de artă, multe expuse pentru prima dată, altele fac parte din colecţii private, opere dăruite de artişti altor artişti, portrete, autoportrete. “Cabinetul de curiozităţi” este un concept care a avut perioada lui de glorie, căzut apoi în desuetitudine, odată cu apariţia iluminismului, când au luat fiinţă muzeele, marile muzee ale lumii, adus în actualitate la începutul secolului XX, de avangardişti cu precădere.

În România sunt rare asemenea evenimente. Totul a plecat de la o idée şi de la un banal fotoliu, vechi şi jerpelit, din atelierul artistului Mihai Sârbulescu, spune Constantin Ţinteanu la vernisajul de la sfârşitul săptămânii trecute. A fost prima piesă, iar la sugestia galeristului, maestrul Sârbulescu a ântocmit şi o listă cu toţi artiştii care şi-au odihnit neodihna pe acest banal fotoliu. Este o curiozitate? Spe deosebire de alte expoziţii, aici nu găseşti explicaţii şi titluri la operele de artă expuse, fiecare este liber, în libertate, să “vadă” singur ce a vrut artistul, fiecare răspuns la întrebare este adevărat.

Să reuşeşti performanţa de a pune alături lucrări din epoci diferite, de stiluri total opuse, autori celebri dar şi tineri pe val, pictură, sculptură, grafică, obiecte poate stârni curiozitatea oricărui privitor de ocazie sau cunoscător: Cum ai reuşit, domnule? A fost o provocare, auzi răspunsul. Pentru a “vedea” tot ce este expus îţi trebuie timp, starea adecvată pentru o întâlnire cu arta, cu obiectul de artă. Şi-au exprimat opiniile despre expoziţie, dar şi despre concept artiştii Ion Burlacu (- “O expoziţie extraordinară, de nivel european”), Vasile Crăiţă Mândră (- “Am o mare admiraţie pentru ce au realizat cei doi administratori ai galeriei, este o expoziţie de excepţie”), Ilie Boca (- Interesant, avem aici o istorie a artei contemporane româneşti). Sunt în Galeria KARO lucrări semante de peste 40 de artişti, alături de Horia Bernea, Ion Grigorescu, Ilie Boca, Constantin Flondor, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Horea Paştină, Matei Lăzărescu, ca să fac doar câteva nominalizări, în “Cabinetul de curiozităţi” expun şi câţiva artişti băcăuani, Dragoş Burlacu, Ion Burlacu, Marius Crăiţă Mândră, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Mihai Chiuaru, Gheorghe Zărnescu, Geanina Ivu.

Într-o lume suprasaturată, inundată de obiect, “concept”, “performance”, copleşită de senzaţional cu sau fără eveniment, într-o lume în care toţi vorbesc dar nimeni nu ascultă, cabinetul de curiozităţi pare ceva de neînţeles, anacronic şi inutil, ar spune un sceptic, umblat haotic prin galerii cu ştaif, din care iese cum a intrat. Cine are curiozitatea, cine înţelege ceva din arta plastică din ultima sută de ani, o vizită la Galeria KARO ar fi plusul (şi pulsul) de care are nevoie pentru a-şi lăsa imaginaţia să lucreze, ascultând (dacă simţi nevoia) povestea unei expoziţii unicat, cât şi a fiecărui exponat, spusă de Constantin Ţinteanu. Nu mai aveţi la dispoziţie decât 20 de zile, atât cât va fi deschis, pentru consultaţii, “Cabinetul de curiozităţi”, de pe strada Oituz 45.

La finalul “consultaţiilor”, a urmat un interesant recital la pian, susţinut de elevi ai Colegiului Naţional de Artă “George Apostu”, care au fost răsplătiţi, din partea organizatorilor cu diplome.

Alte articole