Guvernanții anunță acordarea de ajutoare fermierilor ale căror culturi au fost afectate, anul acesta, de secetea pedologică. Sprijinul de stat se va aloca fermierilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021 (grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă), afectate de lipsa prelungită a ploilor. Marea majoritate a culturilor distruse de secetă – porumb, floarea soarelui și soia – rămân fără sprijin de la stat.
Astfel, potrivit unui normativ aprobat zilele trecute, se vor plăti câte 1.500 de lei la hectar, cel mult, sumă aferentă unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare este de 30% până la 100%, cuanumul ajutorului se diminuează procentual corespunzător (se face înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal). Schema nu se cumulează cu alte ajutoare de stat cu aceleaşi costuri eligibile identificabile. De precizat că aceste compensații reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile (cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală – ICEADR).
Ajutoarele nu sunt pentru toți
Potrivit ministerului de resort, în toată țară, în total, sunt peste 16.000 de fermieri cu circa 250.000 hectare de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate între 30% și 100%. La nivelul județului Bacău, inițial, fermierii au declarat că un total de 9.000 de hectare au fost afectate de secetă. În urma verificărilor din teren, a rezultat că doar 5.353 de hectare au fost compromise integral din cauza secetei, acestea urmând a fi despăgubite cu suma maximă, de 1.500 de lei pe hectar. În total, fermierii ar urma să încaseze circa 8 miloane de lei. Cele mai mari suprafețe erau cultivate cu grâu – 4.792 hectare, urmate de cele cu orz – 1.905 hectare, rapiță – 287 hectare, triticale – 73 de hectare, secară – 9,5 hectare și orzoaică – 1 hectar. Din păcate, în cazul a câtorva mii de hectare, nu se vor putea acorda compensații financiare, întrucât proprietarii suprafețelor agricole apucaseră să recolteze, fără a lăsa măcar un mic lot martor pentru a se putea estima gradul de afectare.
Termen scurt pentru depunerea dosarelor
Pentru a putea beneficia de acest sprijin, fermierii băcăuani trebuie ca, din această săptămână și până pe 12 decembrie 2022, să înregistreze cererile la Direcția pentru Agricultura Județeană Bacău. Dosarul de subvenții trebuie să includă, pe lângă documentele de identitate, CIF sau CUI, cererea tip completată, copia procesului verbal de constatare a calamității, a altă copie după cererea unică de plată (depusă de fermier la APIA, în anul 2022, pentru culturile înființate în anul 2021), precum și un extras de cont bancar activ pentru persoanele fizice și PFA, II, IF, iar pentru persoanele juridice, obligatoriu, extras de cont de la Trezorerie. În plus, se mai atașează și o declarație pe propria răspundere a administratorului sau a reprezentantului legal care să confirme că firma nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment. „Cererea de solicitare a ajutorului, însoțită de documentele specificate, se va depune la sediul DAJ Bacău sau se va transmite prin fax, poștă sau electronic, prin e-mail. În toate cazurile, pe documentele depuse în copie, datate și însușite prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului, se va menționa «conform cu originalul»”, au precizat reprezentanții Direcției Agricole Bacău.
Porumbul, marele perdant
Din păcate, foarte mulți fermieri vor rămâne în afara schemei de ajutor. Asta pentru că – spun reprezentanții asociațiilor profesionale din agricultură – procedurile au fost cel puțin „stranii”, încă de la bun început. Astfel, comisiile de evaluare au verificat abia în august gradul de afectare, după ce deja, în iulie, o bună parte din suprafețe erau deja recoltate, acolo unde s-a putut recolta ceva. „Cred că aici a fost toată «șmecheria». Pentru că, deși noi am făcut la timp toate demersurile, pe Bacău, foarte târziu s-a declarat calamitate. Or, mulți au apucat să recolteze și oamenii au rămas pe dinafară”, a declarat Daniel Ciobanu, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli (AJPA) Bacău. Însă, de departe, cel mai mult au pierdut fermierii care au mizat pe porumb și floarea soarelui, culturile cele mai mult afectate de secetă. „Dezastrul va fi în această zonă – porumb, floarea soarelui și soia – pentru care sunt convins că nu o să plătească nimic. Bacăul trăia din … porumb. Or, noi am făcut cel mult 1 tonă de porumb la hectar, când făceam și 8-9 tone, în anii normali. Au fost suprefețe unde abia am scos 500 de kilograme la hectar. Cred că în situția asta ar fi cel puțin 500.000 de fermieri, în toată țara. Ne-au amăgit, acum, cu ajutorul ăsta de 1.500 de lei, ca să pară, chipurile, că au disponibilitate. Exact ca în 2020, când, la fel, s-a dat ceva la grâu, însă la floarea soarelui și porumb, nimic. Le-au mâncat lupul pentru că, deh, trecuseră alegerile…”, mai spune liderul fermierilor băcăuani. Notăm inclusiv prețul mic oferit fermierilor de către traderii de cereale, în ciuda faptului că bursele de profil indică valori cu mult mai mari, diferența rămânând în buzunarele comercianților. În prezent, porumbul se vinde local cu 1,2 lei kilogramul, față de 1,4 lei cât era la recoltare. În plus, de luat în seamă și cantitățile enorme de cereale care au tranzitat țara, în scopul declarat de a ajunge în zona Orientului sau în Africa. În realitate, o mare parte din cereale au rămas în silozurile comercianților de la noi. Grav este că, spun specialiștii, porumbul adus la vecini conține aflatoxină, un component toxic produs de o ciupercă din genul Aspergillus (mucegaiuri). Or, odată ce toxina ajunge în hrana animalelor, există marel risc de a se contamina laptele, cu conescințe grave dacă este consumat de oameni. Un astfel de scandal s-a înregistrat prin 2013 când, pe rafturile magazinelor din România, a ajuns lapte contaminat cu aflatoxină, importat din Ungaria.
