Datele privind comerțul exterior al județului Bacău conturează un profil economic complex, cu sectoare puternic orientate spre export, dar și cu domenii în care dependența de importuri rămâne ridicată. Per ansamblu, județul înregistrează un deficit comercial semnificativ, dar cu câteva insule de performanță notabilă.

Balanța comercială: deficit persistent, dar cu zone de echilibru

În primele 9 luni din 2025, exporturile totale ale județului Bacău au însumat 771,8 milioane euro, în timp ce importurile au atins 1,255 miliarde euro, rezultând un deficit comercial de peste 483 milioane euro. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de 61,5%, sub pragul de echilibru, dar peste media unor județe cu structură industrială mai slabă.

Pilonii exportului băcăuan

Industria textilă – principalul motor al exporturilor

Cel mai important sector exportator rămâne industria textilă, care a generat exporturi de aproape 150 milioane euro în primele nouă luni ale anului. Soldul comercial este puternic pozitiv (+70,9 milioane euro), iar gradul de acoperire depășește 190%, semn că Bacăul este un furnizor net de produse textile pe piețele externe.

Produsele din lemn și mobilă – tradiție și valoare adăugată

Exporturile de produse din lemn (exclusiv mobilier) au atins 84,9 milioane euro, cu un excedent comercial de 29,7 milioane euro. Și acest sector are un grad de acoperire ridicat (154%), confirmând rolul său strategic în economia județului.

Industria chimică și conexă – exporturi solide, balanță pozitivă

Produsele industriei chimice au adus exporturi de 91,5 milioane euro, cu un sold pozitiv de 25,3 milioane euro. Acest sector se remarcă prin stabilitate și printr-o bună integrare în lanțurile industriale europene.

Mijloacele de transport și industria alimentară

Exporturile de mijloace de transport au depășit 82 milioane euro, cu un excedent de aproape 26 milioane euro, iar industria alimentară a contribuit cu 56,6 milioane euro, având un sold comercial net pozitiv, semn al competitivității producătorilor locali.

Zonele de vulnerabilitate: importuri mari, exporturi reduse

Metalele comune – cea mai mare presiune pe deficit

Cea mai mare sursă de deficit comercial este sectorul metalelor comune, unde importurile au ajuns la 378 milioane euro, în timp ce exporturile s-au limitat la 18,7 milioane euro. Deficitul depășește 359 milioane euro, iar gradul de acoperire este extrem de scăzut (sub 5%), indicând o dependență majoră de aprovizionarea externă.

Mașini și echipamente electrice – tehnologie importată

Importurile de mașini, aparate și echipamente electrice au totalizat 211 milioane euro, comparativ cu exporturi de 95,9 milioane euro, ceea ce generează un deficit de 115 milioane euro. Acest dezechilibru sugerează un consum industrial și tehnologic bazat preponderent pe producție externă.

Articole din piatră, ciment și ceramică

Un alt sector deficitar este cel al materialelor de construcții (piatră, ciment, ceramică, sticlă), cu un deficit comercial de aproape 75 milioane euro și un grad de acoperire de doar 1,2%.

Importuri moderate, dar strategice

Produsele animale și vegetale, deși prezintă un ușor deficit, au valori absolute mai reduse. În schimb, produsele energetice și minerale, deși nu domină ca volum, rămân esențiale pentru funcționarea industriei locale.

O economie exportatoare selectiv

Județul Bacău se profilează ca o economie puternic exportatoare în câteva sectoare-cheie – textile, lemn, chimie, transporturi – dar structural dependentă de importuri pentru metale, echipamente și materiale de construcții. Provocarea majoră rămâne creșterea valorii adăugate locale și dezvoltarea capacităților industriale care să reducă dezechilibrele comerciale pe termen mediu.

Dinamici, dezechilibre și comparații regionale

Comerțul exterior reprezintă un barometru esențial al performanței economice și al gradului de integrare al unei economii locale în fluxurile internaționale. Datele publicate de Institutul Național de Statistică conturează o imagine relevantă asupra poziției județului Bacău, atât în raport cu economia națională, cât și în cadrul Regiunii de Nord-Est.

Contextul național: creștere economică, dar deficit comercial accentuat

La nivelul României, exporturile au totalizat 72,18 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 96,67 miliarde de euro. Diferența dintre cele două fluxuri a generat un deficit comercial de aproape 24,5 miliarde de euro, confirmând caracterul structural al dezechilibrului extern. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a situat la 74,7%, un nivel care indică o dependență semnificativă de bunuri și materii prime din exterior.

Față de aceeași perioadă a anului precedent, atât exporturile, cât și importurile au înregistrat creșteri, însă acestea nu au fost suficiente pentru a reduce deficitul comercial, care rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești.

Regiunea Nord-Est: contribuție modestă la comerțul exterior al României

Regiunea Nord-Est a realizat exporturi de 2,8 miliarde de euro și importuri de 3,84 miliarde de euro, contribuind cu aproximativ 4% la comerțul exterior total al României. Deficitul comercial regional s-a situat la peste un miliard de euro, iar gradul de acoperire al importurilor prin exporturi a fost de 73,1%, sub media națională.

Aceste date reflectă o structură economică regională orientată mai degrabă spre consum și activități cu valoare adăugată redusă, în care capacitatea de export este limitată comparativ cu alte regiuni mai industrializate ale țării.

Județul Bacău: motor regional al comerțului, dar cu dezechilibre majore

În interiorul Regiunii Nord-Est, județul Bacău se remarcă printr-un volum ridicat al comerțului exterior. Exporturile au însumat 771,8 milioane de euro, reprezentând peste un sfert din totalul regional, iar importurile au ajuns la 1,26 miliarde de euro, ceea ce plasează județul pe primul loc în regiune din acest punct de vedere.

Această dinamică se reflectă însă într-un deficit comercial semnificativ, de 483,6 milioane de euro, cel mai mare din Regiunea Nord-Est. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de doar 61,5%, cu mult sub mediile regională și națională, ceea ce indică o dependență accentuată de importuri.

Bacăul se conturează astfel ca un centru regional de consum, logistică și procesare, cu o bază de export importantă, dar insuficientă pentru a compensa volumul mare al bunurilor aduse din exterior.

Poziționarea Bacăului față de celelalte județe din Nord-Est

Comparativ cu județul Iași, care are un nivel similar al exporturilor, Bacăul înregistrează importuri considerabil mai mari, ceea ce explică diferența semnificativă de deficit comercial. Județe precum Suceava și Neamț au volume mai reduse, dar prezintă un raport mai echilibrat între exporturi și importuri.

La polul opus se află Botoșani și Vaslui, singurele județe din regiune cu excedent comercial, însă acestea operează la niveluri mult mai scăzute ale comerțului exterior, ceea ce le limitează impactul economic regional.

Evoluții recente și semnale de avertizare

Comparativ cu perioada similară din 2024, exporturile județului Bacău au înregistrat o ușoară scădere, în timp ce importurile au crescut într-un ritm accelerat. Această evoluție explică adâncirea deficitului comercial și sugerează fie o creștere a cererii interne și a investițiilor dependente de importuri, fie o pierdere temporară de competitivitate a unor sectoare exportatoare locale.

În lipsa unor ajustări structurale, această tendință riscă să se consolideze pe termen mediu.

Concluzii: între potențial și vulnerabilitate

Județul Bacău este, fără îndoială, unul dintre principalii piloni economici ai Regiunii Nord-Est în ceea ce privește comerțul exterior. Cu toate acestea, datele arată clar existența unui dezechilibru major între importuri și exporturi, mult peste media regională și națională.

Reducerea acestui deficit presupune stimularea producției orientate spre export, creșterea valorii adăugate a bunurilor fabricate local și integrarea mai eficientă a companiilor din județ în lanțurile internaționale de producție. Fără astfel de măsuri, Bacăul riscă să rămână predominant un nod de import și consum, mai degrabă decât un vector regional de export și competitivitate economică.